Uniunea Europeană

Expert: Ce se va întâmpla cu UE după pandemie

569
(reînnoit 18:22 06.04.2020)
Criza existențială a Uniunii Europene se va adânci după pandemie, iar diferențele între statele membre vor deveni mai mari, fapt care va face imposibilă identificarea unei soluții comune pentru depășirea crizei economice, consideră expertul Dmitri Danilov.

BUCUREȘTI, 6 apr – Sputnik. Pandemia coronavirusului va duce la o adâncire a crizei existențiale a Uniunii Europene, disensiunile dintre statele UE se vor accentua în multe domenii, consideră șeful Secției Securitate Europeană al Institutului Europei din cadrul Academiei de Științe al Rusiei, profesorul Dmitri Danilov.

Mai devreme, foștii miniștri ai Afacerilor Externe al Germaniei, Joschka Fischer și Sigmar Gabriel, au menționat într-un articol comun, publicat în ziarul Tagesspiegel, că volumele ajutoarelor oferite Italiei și Spaniei, statele care au suferit cel mai mult de pe urma COVID-19, sunt insuficiente și au cerut crearea unui program de susținere economică, similar planului Marshall.

Potrivit profesorului Danilov, statele UE nu sunt gata pentru luarea unor decizii comune.

“Pandemia va accentua diferențele dintre statele-membre ale Uniunii Europene în multe probleme după victoria asupra coronavirusului. Să ne amintim de italienii care se plângeau că nu sunt ajutați de UE. Problema este că indiferent de ajutoarele pe care le va oferi Uniunea Europeană acum, această atmosferă socio-politică se va păstra și se va acutiza. În alte țări tendința va fi aceeași”, a declarat agenției RIA Novosti, expertul.

Totodată el consideră puțin probabilă inițierea unui program de susținere economică, despre care au vorbit foștii șefi ai diplomației germane.

„Într-o astfel de situație sunt șanse mici ca guvernul, care ar propune soluții de investire a resurselor naționale într-un proiect european, să se bucure de o încredere din partea societății germane. Germania nu se află într-o situație atât de bună. Chiar și în Germania există acum toate semnele unei recesiuni. Problemele care existau în țară până la pandemie, există și azi”, a menționat Danilov.

În opinia expertului, Italia și Spania, care au avut de suferit cel mai mult de pe urma pandemiei, nu vor miza pe sprijinul european.

“Nu întrevăd nici măcar niște mecanisme tehnice de adoptare în cadrul Uniunii Europene a un program oarecare de restabilire economică, luând în considerație modul în care sunt adoptate deciziile în cadrul UE”, a menționat expertul. Acesta a mai adăugat că după pandemie divizarea în UE se va accentua în mai multe direcții.

Potrivit lui, vor spori “tendințele egoiste protecționiste” în statele naționale.

“Diferențele între statele membre ale UE în condițiile actuale de pandemiei cu siguranță vor crește, va fi mult mai dificil să identifice niște soluții comune. Vor spori și problemele legate de reacția la alte fenomene generate de criză. În strategia sa globală Uniunea Europeană a declarat în 2016 că trece printr-o criză existențială. Odată cu pandemia această criză nu s-a încheiat, ci doar s-a aprofundat”, consideră Danilov.
569
Tagurile:
Germania, Criza, Italia, Uniunea Europeană
Tematic
Ungaria acuză UE pentru ”vânătoarea de vrăjitoare şi campania de denigrare”
În timp ce UE se ceartă pe ”solidaritate”, România se îndatorează la Banca Mondială
Dr. Radu Toma: ”UE în Est” (II) - ”Un experiment ce nu trebuia urmat de nimeni”
Dolari americani

În timp ce românii privesc la scandaluri, s-a votat combinația imensă și dubioasă cu SUA!

239
Cea mai mare lovitură din ultimele decenii? Una dintre cele mai mari combinații și facilități pentru SUA s-a votat în Parlamentul României – și asta la adăpostul scandalurilor de zi cu zi

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. În timp ce românii sunt ținuți în priză de felurite scandaluri – cu educația sexuală, cu moțiuni fără șanse, cu bătălii în ligheanul PNL sau cu șobolanii ”Madamei Fă”, în parlament s-a votat ”acordul România SUA pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă”.

”Să vedem cum va fi "investiția" de la Cernavodă - să zicem mersi, dacă americanii vor face măcar un KFC acolo”, comenta jurnalistul de investigații Mirel Curea în octombrie 2020, când România accepta să împrumute o sumă uriașă de la SUA… pentru ca tot o firmă americană să preia, fără licitație, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Ei bine, vestea bombă e că, în timp ce românii sunt amețiți cu tot felul de scandaluri, în parlament s-a votat ”parteneriatul” bazat pe uriașul împrumut de 8 miliarde euro!

”Am votat astăzi, la Senat, cameră decizională, acordul istoric încheiat între România și Statele Unite ale Americii pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă!”, anunță Alina Gorghiu, neuitând nici osanalele pentru lider: ”Personajul-cheie din spatele acestei reușite a fost Președintele Iohannis, cel care a pus bazele acestui acord, în 2017, la întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă”.

Și, evident, liberala ridică în slăvi și ”parteneriatul strategic”: ”Acordul este expresia concretă a importanței parteneriatului nostru strategic cu SUA și a angajamentului pentru securitate energetică în Europa”.

Continuând în același stil al propagandei, senatoarea spune că ”este un proiect în valoare de 8 miliarde de euro, care va implementa cele mai înalte standarde de securitate energetică, va determina creștere economică și va crea numeroase locuri de muncă!”.

Noi îi spunem ”pușchea pe limbă”… să nu cumva să rămână… doar în fază de proiect, ca multe altele ”realizate” în cei 31 de ani.

Cert este că preluarea lucrărilor de către americani s-a făcut în totală sfidare a regulilor competiției, constructorul chinez, de mare anvergură și experiență în domeniu, fiind eliminat pe criterii ”strategice”.

Tot pe aceleași criterii a fost ales constructorul american, la fel a primit o parte de proiectare și o întreprindere franceză, ca să fie împăcat atentul Macron – cât despre împrumutul uriaș nimeni nu spune cine a împuternicit pe cine să negocieze cu banca americană și în ce marjă de condiții!

Când e vorba de SUA nu se discută nimic – e ”strategic”.

***

Reamintim că firme și personaje din SUA controlează Fondul proprietatea, care la rândul său are un cuvânt decisiv la Nuclearelectrica. De asemenea, CN Nuclearelectrica e condusă de un personaj controversat, venit tot din SUA, unde prestat studii la fel de controversate… precum premierul Cîțu.

239
Tagurile:
Bani, SUA, centrală nucleară, Cernavodă, NuclearElectrica

Загрузка...
Великая Отечественная война 1941-1945 гг. Обучение бойцов перед отправкой на фронт. Казармы Н-ского полка им. Ворошилова. Москва, август 1941 год.

Cum a influențat istoria omenirii Marele Război pentru Apărarea Patriei

65
(reînnoit 17:35 22.06.2021)
Acum 80 de ani, pe 22 iunie 1941, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei. Acest fapt a marcat viața o milioanelor de oameni, inclusiv și a moldovenilor care au luptat pe front, cot la cot cu URSS.

CHIȘINĂU, 22 iun - Sputnik. Marele Război pentru Apărarea Patriei a schimbat soarta a milioane de oameni, iar ziua de 22 iunie pentru mulți este marcată cu negru în calendar. Istoricul și politologul Boris Șapovalov a declarat pentru Sputnik Moldova că ziua de 22 iunie este o dată tragică și că această zi a influențat întregul parcurs istoric al întregii lumi.

„Uniunea sovietică a fost atacată și oficial i-a declarat război nouă țări europene cu regimuri fasciste și evident că în frunte cu Germania nazistă. (...) Au fost trei direcții de bază a armatei fasciste. Este vorba despre Moscova și spre nord evident că e Leningrad, ceea ce noi acum numim Sankt-Petersburg, și cea de-a treia direcție a fost sudul. (...) Dacă Moscova și Leningrad sunt centre mari industriale, atunci aici mai degrabă era vorba despre interesele politice ale conducerii germane. Zona de sud era importantă pentru că aici se aflau zone mari industriale”. a precizat Boris Șapovalov. 

Șapovalov a remarcat și rolul moldovenilor în acest război. Istoricul a precizat că țara noastră, fiind parte a URSS, a luptat de comun cu forțele sovietice și că ziua de 22 iunie este o zi plină de durere și pentru poporul nostru. 

„Nemții planificau că dacă nu vor bate armata noastră la hotarul Moldovei, atunci să înceapă operațiunea Munchen, care presupunea atacul la începutul lunii iulie. Lor asta le-a reușit pentru că pe data de 2 iulie, ei au început această operațiune și ideea era că lovitura de bază să fie dată în nordul Moldovei, mai exact Bălți, Vinița și apoi să ajungă în Kiev”, a menționat istoricul Boris Șapovalov.

În cadrul emisiunii „Matinal” de la Radio Sputnik Moldova, istoricul Victor Stepaniuc a menționat că unii încearcă să schimbe istoria și prezintă unele informații despre cel de-Al Doilea Război Mondial eronat. 

Vladimir Putin a depus un buchet de flori la mormântul Ostașului Necunoscut, 22 iunie 2021
© Sputnik / Алексей Никольский

„Pe parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial, moldovenii au participat foarte activ. Desigur că o parte din moldoveni au luptat pe ambele fronturi, și din partea Uniunii Sovietice, dar alții au luptat din partea Germaniei, și din partea României. (...) Ororile războiului nu trebuie să creeze conflicte pentru următoarele generații. Este necesar ca o parte din aceste orori să nu fie aruncate în prim-plan ca să nu otrăvească conștiința generațiilor. La noi desigur că este vorba despre o confruntare geopolitică și această confruntare geopolitică vest-est desigur că afectează. Ea este îndreptată uneori împotriva Occidentului, alteori este îndreptată împotriva fostei Uniuni Sovietice. Noi suntem afectați din cauza că noi atunci eram în componența URSS, Rusia pentru noi mai multe secole a fost o țară aliată, o țară care ne-a susținut în istorie și moldovenilor le este destul de greu să facă alegerea între răsărit și occident”, a declarat Stepaniuc. 

Stepaniuc a mai menționat că în această zi este cazul să le mulțumim bunicilor care au luptat pentru pacea în care trăim astăzi. Istoricul susține că Victoria marcată pe 9 mai este o victorie comună și că poporul post-sovietic trebuie să fie mândru că a reușit, alături de alte state, să învingă în acest război cumplit. 

„Această dramă a războiului care ne-a afectat trebuie să ne împace cu realitățile, istoria trebuie să fie cunoscută. Cei care scriu manuale și ei trebuie să fie foarte atenți pentru ca să nu creeze confuzii, atunci când redau istoria. (...) Unii moldoveni au făcut armata română și au luptat împotriva URSS, dar asta e istoria. Istoria nu trebuie să otrăvească viitorul generațiilor. (...) Trebuie să ne mândrim cu buneii noștri pentru că anume ei au pus capăt acestui război. (...) Victoria cea mare îi aparține URSS-ului și să nu uităm că și noi, moldovenii, am fost afectați de acest război”, a menționat istoricul Victor Stepaniuc.

Generalul Victor Gaiciuc a menționat în cadrul emisiunii de la Radio Sputnik Moldova că practic în fiecare familie există un tată, un bunic sau un străbunic care a căzut în acel război, iar pacea în care trăim li se datorează lor. Ministrul în exercițiu a vorbit și despre cartea pe care a scris-o la tema Celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Президент РФ В. Путин встретился с участниками акции Мы вместе
© Sputnik / Алексей Дружинин

„A fost un război strașnic. Mai mult de 50 de milioane de oameni au murit, ar trebui să scriem 50 de milioane de cărți despre istoria fiecărui cetățean care a participat și a avut de suferit în urma acestui război. (...) Despre jerfele care au fost aduse, inclusiv moldovenii care au căzut, iată despre asta trebuie de scris. (...) Cartea mea este despre acea zi, despre invazie, despre eroismul ostașilor, despre holocaust”, a precizat ministrul în exercițiu al Apărării și generalul Victor Gaiciuc. 

Gaiciuc a menționat că în anul 2001, la evidență erau peste 20 de mii de veterani ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, iar acum, în viață au mai rămas 200 de veterani în Republica Moldova. 

65
Tagurile:
Cel de-al doilea război mondial

Загрузка...
Daniel Zamfir

Daniel Zamfir denunță o nouă ”cedare de SUVERANITATE” către străini

0
(reînnoit 07:57 23.06.2021)
O veste gravă vine de la Parlament – una dintre cele mai controversate legi, care ”permite  vânzarea necondiționată” către străini a trecut tacit! Cine e vinovat

BUCUREȘTI, 23 iul – Sputnik. Senatorul Daniel Zamfir face un anunț grav: în Senat s-a dat curs ”încă unei cedări de SUVERANITATE”.

Senatorul PSD arată că ieri Senatul a luat act că Legea privind vânzarea terenurilor agricole ”a trecut tacit”. Acuzația este gravă – și o vizează pe una dintre cele mai puternice și controversate figuri din PNL, Iulia Scântei.

”Printr-o manevră deja patentată, servitoarea de serviciu, Iulia Scântei, președinta Comisiei Juridice, a refuzat să dezbată în Comisia Juridică legea, deși comisia de agricultură, comisie co-raportoare, respinsese modificările care permiteau vânzarea necondiționata străinilor”, scrie Zamfir.

De fapt, aici este și cheia – articolele care vizează ”vânzarea necondiționată” a terenurilor agricole – România fiind o campioană la acest capitol, după cum menționează mass media.

Zamfir o acuză pe Iulia Scântei că ”acolo unde nu i se repartizează pentru raport proiecte de lege, solicită  Comisia Juridică să fie co-raportoare” și astfel, ”dacă vreun proiect, unde au ei interese, primește un raport negativ - cum e cazul acestei legi – Comisia Juridică nu o mai dezbate ca să treacă tacit în forma  inițiatorului”.

”Notărița milionară, abonată la contractele cu Statul,  continua agresiv să impună interese contrare românilor, în timp ce averea îi creste substanțial în timpul mandatului de senator”, acuză Zamfir, citând presa ieșeană, plină de informații despre senatoarea Iulia Scântei.

Precizăm că, în cazul proiectului legislativ la care se referă Daniel Zamfir, Camera Deputaților este decizională. Dar, așa cum ne amintim, Iohannis și PNL au făcut mare caz de legi care au trecut ”tacit” prin prima cameră sesizată. Acum tac. Oare de ce?

0
Tagurile:
Suveranitate, Daniel Zamfir

Загрузка...