Videoconferință cu liderii europeni cu privire la Coronavirus, COVID-19, la Consiliul European

Italia avertizează: Uniunea Europeană ar putea nu reziste epidemiei

473
Politicienii italieni avertizează UE că, după epidemia de coronavirus, Uniunea ar putea să nu mai existe. Care este situația și ce de ce ar putea să se întâmple acest lucru ne explică editorialistul Ivan Danilov.

Editorial de Ivan Danilov

Politicienii italieni din cele mai diverse segmente ale spectrului politic au decis că acum este momentul să fie pus punctul pe i - fie Germania (împreună cu toți aliații săi) plătește pentru toți în Uniunea Europeană în timpul epidemiei, fie Uniunea Europeană după această epidemie pur și simplu nu va mai exista. Din punctul de vedere al susținătorilor integrării europene cu orice preț, acest lucru este aproape un șantaj și încă în cel mai nepotrivit moment.

Iar din punctul de vedere al euroscepticilor, acum este tocmai momentul să aflăm cât costă (în miliarde de euro) toate discuțiile despre solidaritatea europeană și toate asigurările că Uniunea Europeană este o familie în care tuturor membrilor le pasă unul de celălalt, mai ales când cu toții s-au pomenit în fața unei amenințări de moarte.

Potrivit publicației britanice ”The Telegraph”, un grup de politicieni italieni, inclusiv membri ai Parlamentului și mai mulți primarii, au plătit pentru ca să publice în reputatul ziar german ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” pentru a îndemna elita politică germană să înceteze „să se opună organizării finanțării paneuropene pentru programul de combatere a coronavirusului și de restabilire a economiilor țărilor afectate de epidemie".

Autorii demersului fac apel la solidaritatea europeană, la istoria comună a lumii occidentale și le reamintesc germanilor că după 1945 alte țări au ajutat Germania.

De asemenea, apelul conține o trimitere voalată la faptul că UE ca structură poate să nu supraviețuiască epidemiei, dacă în condițiile unei crize unele țări prezintă o poziție fundamentală egoistă.

”Dragi prieteni germani, odată cu coronavirusul, lumea occidentală ocupă din nou un rol central pe scena (istorică. - Ed.). Astăzi, Uniunea Europeană nu are mijloace pentru a reacționa la această criză într-un front comun. Dacă Uniunea Europeană nu va dovedi că (un front unit. - n. red.) există, atunci ea însăși va înceta să mai existe" - anume această frază poate fi considerată principală, dar și mustrarea principală a Romei adresată Berlinului.

În mare, conflictul dintre nordul și sudul (și dacă să o spunem pe șleau dintre cei mai bogați și cei mai săraci) Uniunii Europene poate fi rezumat la o singură întrebare: cine și cât va plăti pentru a se asigura că întreaga economie a zonei euro și a Uniunii Europene per ansamblu nu se va pomeni într-o criză profundă și nu va rămas acolo după ce se va termina epidemia?

Merită subliniat aparte faptul că, în orice caz, se propune să se plătească mai târziu, pentru că că bani oricum nu are niciunul dintre participanții la luptele politice, de rezultatul cărora (potrivit politicienilor italieni) va depinde viitorul Uniunii Europene. Adică, lupta se duce pentru a vedea pe seama cui să fie puse acele datorii care vor fi acumulate pentru a salva economiile europene. Specificul situației actuale constă în faptul că formatul „fiecare pentru sine” este posibil, dar dificil de implementat pentru aproape toate țările membre ale Uniunii Europene, cu excepția Germaniei, Austriei, Olandei, Luxemburgului, Danemarcei și poate Suediei și Finlandei.

Pentru Italia, Spania, Franța sau Portugalia, opțiunea de a merge cu mâna întinsă, tremurândă din cauza febrei, pe la fondurile globale nu va fi cea mai bună soluție, deoarece rechinii capitalului vor privi cu o doză de scepticism perspectivele economice ale acestor țări după terminarea epidemiei și carantinei. Și, în consecință, vor solicita o rentabilitate destul de ridicată pentru a le oferi bani pentru acoperirea găurilor din buget și restabilirea economiilor.

Și asta în cazul unui scenariu pozitiv, în care există încă destui doritori să facă acest lucru. Desigur, se poate conta pe faptul că toate aceste obligațiuni, emise de urgență de guvernele Italiei, Franței și așa mai departe, vor fi cumpărate (indirect sau direct) de Banca Centrală Europeană, care își va asuma toate riscurile și problemele. Dar atunci atât politicienii, cât și cetățenii obișnuiți ai țărilor europene, care sunt lăsați față în față cu virusul și consecințele economice ale acestuia, pot pune o întrebare rezonabilă, dacă rolurile și fluxurile financiare sunt distribuite în mod echitabil în cadrul Uniunii Europene.

Dacă să descriem această situație în termenii cei mai grosolani, se dovedește că ”imigranții trebuie acceptați de toată lumea, pentru că așa a spus Merkel, în pofida tuturor consecințelor. Toți trebuie să impună sancțiuni împotriva Rusiei, pentru că așa a spus Merkel și avem solidaritate europeană, chiar dacă toată lumea are de suferit din punct de vedere economic. Dar iată consecințele crizei trebuie să le îndure fiecare pe cheltuiala lui, pentru că așa a spus Merkel, iar solidaritatea europeană este cu totul despre altceva".

Este ușor de observat că într-o astfel de construcție există un anumit grad de nedreptate. Tocmai din acest motiv, politicienii italieni și chiar președintele francez Emmanuel Macron personal, propune ca în condiții de criză să fie emise obligațiuni pan-europene - „coronobond” - pentru care întreaga Uniune Europeană va fi responsabilă și le va plăti, în ansamblu, cu condiția ca banii primiți pe datorie să fie cheltuiți pentru combaterea epidemiei și pentru recuperarea economică a tuturor țărilor din zona euro sau a Uniunii Europene.

De dragul adevărului, trebuie să menționăm că încercarea politicienilor italieni, în ciuda întregii sale frumuseți din punct de vedere al PR-ului politic, este puțin probabil că va influența ceva. Săptămâna trecută, președintele francez Macron a vorbit în sprijinul „coronabondurilor”, iar la ultimul summit al liderilor UE liderul francez a pornit o adevărată confruntare (prin intermediul sistemului de comunicații video, pentru că summit-ul a avut loc online), certându-se cu liderii țărilor europene mai prospere tocmai din cauza chestiunii datoriilor comune pentru combaterea crizei.

După cum subliniază publicația americană ”Politico”, „drept urmare a acestei dispute, liderii UE au fost pe punctul de a se prăbuși politic, iar o prăbușire completă a fost împiedicată doar datorită înțelegerii pe care a reușit s-o obțină președintele Consiliului European Charles Michel că liderii (țările UE. - Red.) vor reveni la dezbatere în două săptămâni, când vor fi luate în considerare propunerile oficiale ale miniștrilor finanțelor din zona euro. Cu toate acestea, întâlnirea liderilor, care urma să demonstreze unitatea blocului (european. - Red.), în loc de aceasta a scos la iveală mari dezacorduri cauzate de revolta continuă în privința soluționării crizei datoriilor din zona euro de acum un deceniu, precum și de furia recentă (a Italiei. - Red.) din cauza lipsei de dorință a altor țări din UE de a ajuta Italia cu echipament medical".

Indiferent de modul în care este rezolvată criza „coronabondurilor”, este puțin probabil să se termine cu ceva bun pentru Uniunea Europeană. Dacă nu va exista o datorie comună, atunci la următoarele alegeri în multe țări care au avut de suferit, acele partide care vor oferi sau se vor răzbuna pe Bruxelles și Berlin, sau cel puțin nu se vor supune acestora, vor avea o șansă de victorie.

Mai mult, chiar și unii politicieni europeni din sistem ar putea dori să treacă la poziții mai eurosceptice. Și dacă „coronobondul” va fi emis în conformitate cu propunerile lui Macron sau a politicienilor italieni, atunci vor apărea probleme în țările mai bogate ale Uniunii Europene, în care alegătorii ar putea dori să-i sprijine pe acei politicieni care vor refuză să pună pe seama contribuabililor datoriile demnitarilor italieni. Soluții ideale, fără consecințe negative nu mai există, și va fi necesară o disponibilitate destul de fermă din partea liderilor de frunte ai UE de a face compromisuri serioase, astfel încât UE însăși să nu se dovedească a fi principala victimă a epidemiei.

473
Tagurile:
Uniunea Europeană, Italia, coronavirus
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1777)
Dan Dungaciu

Dan Dungaciu: Ca și Ucraina, palestinieni vor atragă atenția

105
Expertul în probleme răsăritene apreciază că demersurile palestiniene pot fi analizate în paralel cu tensionările din Ucraina, prin legătura cu schimbarea de la Washington.

BUCUREȘTI, 12 mai – Sputnik. Sociologul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre a comentat situația gravă din Orient, conflictul sângeros dintre israelieni și palestinieni din ultimele zile.

Profesorul Dungaciu pune acest conflict la intersecția a două paradigme – aceea a șirului interminabil de conflicte arabo-israeliene în problema palestiniană și teritoriilor ocupate, dar și a schimbării de la Washington.

Într-o intervenție la Antena 3, Dan Dungaciu a subliniat diferența majoră de atitudine între administrațiile Trump și Biden.

Dungaciu a subliniat că. ”în timp ce Trump a avut un program coerent în privința Orientului, a rezolvării conflictelor israeliano – arabe, făcând pași istorici în acest sens, precum acordurile Israelului cu EAU și Bahrein”, administrația  Biden nu are și nu pare la fel de apropiată de Israel.

În aceste condiții, palestinienii s-au gândit că e bine să atragă atenția administrației americane asupra lor, să reintre în jocul din care fuseseră scoși în planul secundar prin acordurile încheiate de state arabe puternice cu Israel, consideră Dungaciu.

Expertul în probleme răsăritene apreciază că inițiativa palestiniană este asemănătoare cu cea a tensiunilor din Ucraina. Asta pentru că Biden are o relație cu Ucraina mult mai apropiată decât Trump – și legată de interese personale, adăugăm noi. Iar Trump urmărea să facă direct înțelegerile cu Rusia.

Concluzia lui Dan Dungaciu este clară – ca și Ucraina, palestinienii vor să atragă atenția SUA, să reintre în jocul administrației de la Washington, ca jucători. 

105
Tagurile:
Palestina, Ucraina, Dan Dungaciu
Tematic
Galerie foto: Schimb de atacuri aeriene între Palestina și Israel
Palestina aprobă vaccinul Sputnik V înaintea altor state din Orientul Mijlociu
Palestina: Forțele israeliene lovesc ținte în Gaza după un atac cu rachete lângă Sderot

Загрузка...
Iosefina Pascal

Iosefina Pascal de pământ cu cel mai puternic om din sistemul de Informații!

935
(reînnoit 07:28 12.05.2021)
Tânăra activistă și jurnalistă dă dovadă de un curaj ieșit din comun și pune la punct un înalt personaj în fața căruia au tăcut toți!

BUCUREȘTI, 12 mai – Sputnik. Printr-o recentă declarație șocantă, șeful de facto al Comunității Naționale de Informații, consilierul de stat (de la Președinție) Constantin Dudu Ionescu acuza Colegiul Medicilor de ”atitudine lipsită de responsabilitate” în cazul doctorilor care au alte opinii față de măsurile anti-Covid și tratamente – și exemplifica prin speța Flavia Groșan.

Mai mult, Dudu Ionescu consideră că și libertatea este prost înțeleasă – asociind libertatea opiniilor unor medici cu… această ”proastă înțelegere”!

”În democrație și, mai ales cu libertatea care vine, intervine un concept extraordinar de greu care, în opinia mea, nu a devenit încă parte a înțelegerii noastre a ceea ce înseamnă libertate. Și anume responsabilitate: responsabilitate instituțională, responsabilitate a societății, responsabilitate individuală”, a spus Ionescu săptămâna trecută, la lansarea Barometrului de Securitate al LARICS.

Politicianul consideră relevant cazul Flavia Groșan, când Colegiul Medicilor s-a autosesizat, față de opinia doctoriței pneumolog cu privire la protocoalele COVID-19 din spitale că ”sunt proaste”.  (sursa: RFI.ro)

”Colegiul Medicilor pe bună dreptate s-a adunat atunci, numai că sfârșitul a fost următorul: a fost o discuție colegială”, spune nemulțumit Ionescu. ”Concluzia mea, a unui cetățean, (…)  dacă mă duc într-un spital COVID o să am o problemă cu protocolul. Ce fake-news? Nu mai e nevoie de niciun fake news... Colegiul Medicilor care, printr-o atitudine lipsită de responsabilitate, nu a spus NU acestor aserțiuni pe care un confrate de-al domniilor lor, ci dimpotrivă prin lipsă de responsabilitate nu a acționat...”.

Într-o analiză dură, ”specialitatea casei”, jurnalista independentă și activista pentru democrație Iosefina Pascal îi răspunde lui Dudu Ionescu, fără să pară deloc impresionată de funcția acestuia.

Iosefina Pascal constată de la bun început: ”Consilierul lui Iohannis, Constantin Dudu Ionescu, tătucul serviciilor, vrea eliminarea vocilor care critică restricțiile ilegale și discriminatorii și sancționarea medicilor care contestă protocoalele oficiale”.

Și, atrage atenția jurnalista – ”Tot zilele astea, serviciile germane i-au încadrat pe contestatarii restricțiilor la categoria "teroriști"”.

După ce face o interesantă trecere în revistă a parcursului lui Dudu Ionescu (politic și profesional), pe care merită să o citiți pe blogul jurnalistei, se ajunge la următoarea observație: prin poziția actuală, Ionescu poate solicita (serviciilor secrete) ”declanşarea unor operaţiuni prin care să se obţină orice informaţie  care ar fi necesară la nivelul CSAT”.

Ori, asta este extrem de grav, consideră Iosefina Pascal, ”pentru că în actualul context socio-geo-politic în care drepturile omului sunt încălcate la ordinea zilei, Constituția a devenit un fel de curpapier al politrucilor, libertatea de exprimare este îngrădită, iar dovezile științifice au devenit “fake news” pentru Dudu Ionescu” – și reproduce afirmațiile demnitarului.

Mai mult, trecutul lui Ionescu – subliniat din nou de jurnalistă – arată că în acceptul fostului ministru țărănist (ce-ar fi zis oare Coposu?!) acțiunile dure al jandarmilor sunt numite ”relativ civilizate” (?!), pentru că ”nu este posibil să acționezi preventiv in cadrul unor proteste”.

Ei bine, problema de fond este că Dudu Ionescu ”opinează că libertatea BINE ÎNȚELEASĂ într-o democrație înseamnă sancționarea unui medic care nu se face vinovat de malpraxis, ci de delict de opinie științifică și de o rată a vindecării prea mare în rândul pacienților”, subliniază Iosefina Pascal!  

Mai mult, jurnalista atrage atenția că Ionescu ”nu cere sancționarea și eliminarea doar în cazul doctoriței Flavia Groșan, ci în cazul tuturor medicilor care pun la îndoială protocoalele oficiale și grămăjoarele de grăsimi”.

”O astfel de gândire extremistă este periculoasă atunci când îi aparține omului care are serviciile la dispoziție și ordin”, punctează jurnalista, atrăgând atenția că ”avem deja precedentul creat de premierul Florin Cîțu care i-a numit “teroriști” pe protestatarii și contestatarii măsurilor de restricții ilegale și discriminatorii”.

Punând accentul pe calitatea sa de activist pentru democrație, Iosefina Pascal subliniază că opinia lui Ionescu este importantă ”tocmai pentru că el, împreună cu “Toți Oamenii Președintelui” pot decide mâine că orice opinie ce contrazice narativa diktată de guvern și OMS să fie considerată un act de terorism și de subminare a statului...totalitar”.

Aici, Iosefina Pascal revine la precedentul de mare actualitate creat în Germania,” tot de către serviciile secrete, care au atribuit calitatea de “teroriști” și extremiști tuturor activiștilor și protestatarilor care “pun în pericol statul german” contestând măsurile de restricții”.

Citând, Iosefina Pascal arată că ”Serviciul intern de informații din Germania (BfV) a declarat miercuri că va supraveghea membrii mișcării împotriva restricțiilor deoarece prezintă “riscul de a submina statul.””.

Concluzia jurnalistei este dură - ”Așadar, se confirmă nu doar începuturile apartheidului sanitar, ci și reîntoarcerea cenzurii, prigoanei și înfierării cu mânie proletară a opozanților Seringii&Fricii”.

Citiți întreaga anchetă jurnalistică pe blogul Iosefinei Pascal – merită, pentru că veți găsi multe alte date interesante. Și, de asemenea, poate citesc și cei din Colegiul Medicilor, pentru a-l întreba pe Dudu Ionescu ce a vrut să spună mai exact, ce gen de acțiune împotriva medicilor cu opinii proprii, nu ale sistemului, l-ar satisface?

Oricum, este o reacție unică – pentru că, se vede, nici Colegiul Medicilor, nici presa nu au reacționat după aceste declarații șocante ale lui Dudu Ionescu.

Întrebarea îmi revine fără voie – oare ce-ar zice Corneliu Coposu de modul de gândire al unui care s-a cățărat în politică și în funcții pe suferința lui? Dar Emil Constantinescu, cel în fața căruia a depus jurământul Ionescu, ca ministru?

935
Tagurile:
Dudu Ionescu, Iosefina Pascal

Загрузка...

Distrugere și incendii: consecințe ale atacurilor aeriene în Israel și Gaza

0
(reînnoit 17:15 12.05.2021)
Un adevărat dezastru în Israel și Teritoriile arabe ocupate - zeci de morți și sute de răniți au fost înregistrați în urma tirurilor cu rachete de ambele părți.

Noaptea trecută Fâșia Gaza a fost atacată de forțele israeliene, printre ținte fiind Turnul Al-Jawhara, lovit de un avion de luptă israelian, ridicând o coloană masivă de fum pe cerul nopții. Este cel puțin a doua structură mare din orașul Gaza grav avariată în raidurile aeriene recente, prima fiind Turnul Hanandi, despre care se spune că este un complex rezidențial, redus la moloz marți seara.

Forțele israeliene de apărare (IDF) au postat filmări ale unui atac aerian de la mare înălțime la scurt timp după ce videoclipurile inițiale au început să circula pe rețele de socializare, susținând că clădirea include „sediul de informații” al Hamas și un „departament de informare”. Cu toate acestea, nu este clar dacă în videoclipul IDF este vorba de anume Al-Jawhara sau o altă structură.

În timp ce Turnul Al-Jawhara părea să aibă daune catastrofale după loviturile de miercuri dimineață, nu este prima dată când a fost vizat de Tel Aviv, avioanele de luptă israeliene bombardând aceeași structură în timpul atacurilor din 2014.

 

0
  • © REUTERS / Suhaib Salem

    Un băiat palestinian trece pe lângă ruinele unei clădiri distruse de atacurile aeriene israeliene pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian, Gaza.

  • © AP Photo / Heidi Levine

    Pompierii israelieni lucrează la locul căderii unei rachete lansate din Fâșia Gaza din centrul orașului israelian Holon, lângă Tel Aviv.

  • © AFP 2021 / Mohammed Abed

    Pompierii sting clădiri în flăcări după atacuri aeriene israeliene în orașul Gaza.

  • © REUTERS / Amir Cohen

    Vedere generală a unei case deteriorate de o rachetă lansată din Fâșia Gaza din Ashkelon, sudul Israelului.

  • © AP Photo / Adel Hana

    Pompierii sting clădirile rezidențiale care ard, după ce au fost lovite de atacurile aeriene israeliene în orașul Gaza.

  • © REUTERS / Avi Roccah

    Soldații lucrează în afara unei clădiri avariate de o rachetă lansată din Fâșia Gaza din Ashdod, sudul Israelului.

  • © REUTERS / Mohammed Salem

    Imaginea cu dronă arată ruinele unei clădiri distruse de atacurile aeriene israeliene pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian din orașul Gaza.

  • © REUTERS / Ronen Zvulun

    Un ofițer de securitate vorbește cu un bărbat la locul căderii unei rachete în Fâșia Gaza din Holon, Israel.

  • © AFP 2021 / Mohammed Abed

    Un palestinian stă în fața unui imens crater din orașul Gaza.

  • © AFP 2021 / Gil Cohen-Magen

    Membrii serviciului de urgență israelian examinează pagubele din orașul israelian Rishon LeZion.

  • © REUTERS / Suhaib Salem

    Palestinienii își inspectează casele care a fost avariate de un atac aerian israelian, pe fondul izbucnirii conflictului israeliano-palestinian din orașul Gaza.

  • © AFP 2021 / Gil Cohen-Magen

    Un ofițer de securitate israelian examinează pagubele unei case din Yehuda, lângă Tel Aviv.


Загрузка...