Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko

Lipsa de reținere a liderilor, o slăbiciune periculoasă pentru state

181
Cum incapacitatea liderilor de a dovadă de reținere și sânge rece poate dăuna promovărilor intereselor naționale ale unui stat.

MOSCOVA, 18 feb – Sputnik, Irina Alksnis. “Niciodată să nu spui niciodată”. Anume așa a reacționat Gazpromul prin reprezentantul său oficial la declarația ministrului Energiei al SUA, Dan Brouillette, care și-a exprimat convingerea că Rusia nu va reuși să finalizeze de sine stătător construcția Nord Stream–2 din cauza lipsei tehnologiilor necesare.

Reputația țării noastre pe arena internaționale trece prin niște schimbări curioase.

Își păstrează actualitatea abordarea prin care se afirmă că Rusia este condamnată la un eșec. Comentariile ministrului american pornesc anume din logica unei astfel de paradigme comune. Totuși, aceasta devine tot mai puțin credibilă și în fiecare zi pierde tot mai mulți adepți.

Locul acesteia este ocupat de ideea tot mai răspândită că Rusia este incredibil de norocoasă, reușind să întoarcă în favoarea ei orice situație incomodă, iar cea mai dureroasă înfrângere - într-o victorie. I-am putea înțelegere partenerii noștri care sunt dispuși mai curând să pună succesele Rusiei pe seama norocului, decât să recunoască veridicitatea calculelor strategice ale Moscovei, lucrul metodic și perseverența în depășirea unor piedici din afară, dar și a propriilor greșeli.

Analizând starea lucrurilor din Rusia, pare mult mai interesant altceva: subestimăm o calitate a statului nostru – capacitatea de a-și “ține marca” în cazul unor evoluții negative.

Este într-adevăr bizar pentru că e vorba de așii politicii la orice nivel – de la cel municipal, până la cel global. Reținerea, corectitudinea și alegerea corectă a cuvintelor sunt obligatorii, cât de mult n-ai fi dezamăgit și cât de dure n-ar fi loviturile, pentru că o revărsare necontrolată a emoțiilor trădează o slăbiciune și oferă oponentului niște avantaje împotriva ta.

Totuși, respectarea de către Moscova a acestor reguli fundamentale în politica mondială ar putea fi considerată un fenomen unic.

Acum patru ani, tensionarea relațiilor dintre Turcia și Rusia, apropiată de actuala situație din jurul Idlib, a ajuns în atenția tuturor instituțiilor de presă, fiind însoțită de multiple prognoze alarmiste și panicarde despre pericolul unui conflict militar de proporții între state. Acum interesul față de astfel de lucruri a scăzut.

Acest lucru se explică prin faptul că în ultimul timp președintele turc și-a creat o imagine de lider național, care profită abil de oportunitățile create, însă nu face față prea bine provocărilor atunci când lucrurile nu evoluează așa cum se aștepta. Erdogan erupe cu tot felul de comentarii nervoase, cu o agresivitate sporită, iar la capitolul acțiunilor raționale pentru a schimba situația în favoarea lui sau pentru diminuarea daunelor are destule deficiențe.

O situație asemănătoare se observă și în cazul Belarusului. În ultimele luni Alexandr Lukașenko și-a pierdut vizibil renumele unui om de stat experimentat și înțelept, care știe să obțină cât mai multe beneficii pentru țara lui. Brusc, se constată că atunci când apar niște hopuri în calea relațiilor cu Rusia, experiența și înțelepciunea cedează în fața emoțiilor, fapt care scoate la iveală slăbiciunile și incapacitatea de a face față situației.

Anume aici se ascunde marea problemă a Turciei, Republicii Belarus și a altor state, ai căror lideri se manifestă în acest fel atunci când se confruntă cu dificultăți.

Într-adevăr, lumea se află într-o perioadă de tranziție. Pentru multe state a apărut o oportunitate de a schimba statutul și nivelul de influența pe arena internațională. Pentru Turcia și Polonia (dar și Rusia, de fapt) e o nouă șansă pentru realizarea unor ambiții de mare putere care era așteptată de mai mult timp. Însă pentru a atinge scopul propus este nevoie de un joc foarte abil cu cărțile din mână – cele politice, economice, militare și altele.

Accesele emoționale publice ale persoanelor oficiale și amenințările gratuite în formatul „ultima avertizare chineză” asigură un efect invers și durabil pentru țară.

În ultimii cinci ani Rusia s-a confruntat cu o multitudine de provocări, care amenințau cu un eșec total orice inițiativă. Însă chiar și în cele mai tensionate și critice momente, care au fost destule, Moscova a dat dovadă de reținere și o încredere în propriile forțe. Acum am putea doar ghici dacă conducerea statului într-adevăr avea astfel de sentimente sau doar “ținea marca” știind că nu are voie să-și arate public nici chiar și o aluzie la vulnerabilitate și îngrijorare.

În orice caz, rezultate sunt cunoscute. Podul de la Crimeea a fost construit (așa cum a fost și cazul podul energetic și alte obiecte de infrastructură importante). Substituirea mărfurilor de import în domeniul agricol a transformat țara într-un jucător important pe piața mondială. Operațiunea militară din Siria a adus o victorie și a oferit un nou rol țării în Orientul Mijlociu. Lista tuturor succeselor recente și actuale poate fi una foarte lungă.

Iată de ce expresia Gazpromului “niciodată să nu spui niciodată” este percepută acum nu ca o tentativă de a-și ascunde eșuarea proiectului, ci ca o abordare tipic rusească a unor probleme inevitabile: acestea trebuie, pur și simplu, rezolvate fără prea multe cuvinte mari, fără promisiuni amenințătoare și gratuite.

În pofida tuturor declarațiilor ale oficialilor americani de rang înalt, în Occident nimeni nu mai are îndoieli că Nord Stream–2 va fi finalizat și dat în exploatare. Rusia a demonstrat că nu aruncă vorbe în vânt.

Turcia (și nu doar ea) nu poate spune despre ea același lucru.

181
Tagurile:
Vladimir Putin, Alexandr Lukașenko
Tematic
Merkel, la Moscova: Nord Stream-2 trebuie să fie finalizat
Austria critică sancțiunile împotriva ”Nord Stream - 2” - detalii
Nord Stream 2: Cum tentativa de a opri acest proiect a devenit un eșec pentru Trump
Au fost găsite metode de finalizare a construcției Nord Stream - 2
Американские доллары

Record istoric: Inflația din SUA pune pericol economia globală

143
Statele Unite se confruntă cu o creștere fără de precedent a inflației. Cu toate acestea Rezerva Federală nu întreprinde nicio acțiune. Experții consideră că această pasivitate ar putea provoca o criză de proporții în 2023.

MOSCOVA, 21 iun – Sputnik, Natalia Dembinskaia. O astfel de inflație în SUA nu a existat de pe timpul crizei financiare globale din 2008. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare refuză să înăsprească politica monetară. Deutsche Bank a avertizat deja: inacțiunea va avea consecințe proaste. Această bombă cu un efect întârziat amenință întreaga economie a lumii.

Accelerarea inflației
Construcția Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Дмитрий Лельчук

În luna mai inflația în SUA a crescut până la cinci procente în termeni anuali. Indicele de bază a prețurilor de consum, cu excepția mărfurilor volatile, cum ar fi resursele energetice și produsele alimentare, a crescut cu 3,8 la sută, comparativ cu anul trecut – un nivel maxim din iunie 1992. S-a scumpit totul – automobilele, tehnica, mobila, biletele la cursele aeriene, îmbrăcăminte, produsele alimentare.

Economiștii Băncii Mondiale susțin că majoritatea statelor, care aplică țintirea direct a inflației (inclusiv Rusia) nu au motive de îngrijorare: indicatorul va putea reveni, inclusiv în intervalul țintă.

Cu toate acestea, în SUA situația este diferită. Sistemul Rezervei Federale nu întreprinde nimic. În luna martie, șeful Rezervei, Jerome Powell, a declarat că nu vede nicio problemă în creșterea temporară a țintei de două la sută.

Cauzele creșterii accelerate a prețurilor de consum sunt evidente. De la începutul pandemiei, autoritățile americane au cheltuit pentru măsurile anticriză de la șase la nouă trilioane de dolari, tiparul de bani lucrând la turații maxime. Odată cu venirea lui Joe Biden, economia țării a mai obținut aproximativ două trilioane. E vorba de un pachet gigantic de măsuri stimulatorii, preponderent în sfera social.

Datorii imense și un dolar slab

Cantitatea mare de bani a sporit datoria de stat cu un sfert. Acum această cifră depășește 28 de trilioane de dolari (aproximativ 130 la sută din PIB).

Economiștii au avertizat că noile injecții în economie ar putea avea efecte negative. Va crește povara bugetară, vor crește prețurilor, din cauza surplusului de bancnote, nesusținute de o creștere corespunzătoare a producției.

Riscul inflaționist este, de asemenea, agravat de cererea amânată a consumatorilor pe fondul unui nivel ridicat de economii în exces. În pandemie, consumatorii americani au acumulat 1,6 trilioane de dolari, pe care încep să le cheltuie.

Un flux puternic și proaspăt de bancnote a lovit moneda americană. Dolarul se depreciază, devenind tot mai puțin atrăgător pentru investitori. În anul 2020, în raport cu euro, valoarea acestuia a scăzut de la 0,8934 la 0,8149, aproximativ cu nouă la sută. În anul 2021 ar putea să coboare cu alte 5-7 la sută.

Un alt factor este presiunea bugetară fără precedent. În anul financiar 2020 deficitul acestuia a ajuns la 16,2 la sută (3,1 trilioane de dolari), e un nivel maxim din 1945, când guvernul a alocat mijloace colosale pentru operațiuni militare de amploare.

Bula umflată

Cu toate acestea, Rezerva Federală nu intenționează să majoreze ratele de bază sau să reducă programul de achiziționare a activelor, atât timp cât nu va observa un “progres semnificativ” în atingerea obiectivelor economice, în special, restabilirea pieței muncii.

Această încredere excesivă în propriile forțe și lipsa de acțiuni ridică multe semne de întrebare.

“E nevoie de un plan clar de luptă. Persoanele care determină politica bugetar-fiscală trebuie să înțeleagă cine va fi afectat de deciziile lor. Peste 87 la sută din americani devin tot mai îngrijorați de creșterea prețurilor. Domnul Powell trebuie să recunoască saltul brusc al inflației și să înceteze să ignore această problemă, de parcă ar fi o turbulență temporară”, a declarat senatorul Rick Scott.

Economiștii atrag agenția la faptul că Rezerva Federală neagă în totalitate și o altă tendință îngrijorătoare – formarea unei bule globale pe piața de valori. Susținând rate de bază extrem de mici și continuând să majoreze balanța cu 120 de miliarde de dolari pe lună, în timp ce valoarea acțiunilor au ajuns la niveluri istorice maxime, Rezerva Federală riscă să supraîncălzească piața.

“Autoritatea de reglementare doar sporește șansele unei căderi dure e economiei și în cele din urmă va fi nevoită să înăsprească politica monetar-creditară, pentru a atinge nivelul țintă al inflației”, menționează Desmond Lachman, analistul Institutul American de Întreprinderi.

Vor suferi cei slabi

Toate acestea vor afecta nu doar pe americani, ci întreaga lume, avertizează analiștii Deutsche Bank. “Ignorarea inflației în SUA menține economia globală pe o bombă cu un efect întârziat. Urmările vor fi catastrofale, în special pentru păturile cele mai vulnerabile ale societății”, explică economistul principal al băncii, David Folkerts-Landau.

Experții din Germania presupun că inflația se va păstra și în următorii ani, provocând o posibilă criză în 2023. Potrivit lor, vor avea de suferit, în primul rând, țările în curs de dezvoltare. Devalorizarea banilor în cele mai avansate economii sporește așteptările investitorilor în ceea ce privește majorarea ratelor de bază. Acest lucru contribuie la profitabilitatea obligațiunilor de stat, ceea ce duce la o scumpire tot mai mare a împrumuturilor.

În acest fel, constată economiștii, începutul unei refaceri economice pentru piețele în curs de dezvoltare se va transforma dintr-un factor pozitiv, într-o amenințare: așa în Africa de Sud și Brazilia, costul împrumuturilor a ajuns la un nivel periculos. Acolo finanțele de stat sunt și așa destul de instabile.

“Aceste țări ar trebui să se preocupe mai mult de inflația din SUA decât de propia inflație, susțin specialiștii S&P Global Ratings.

În timpul pandemiei statele bogate s-au împrumutat cu rate foarte mici, spre deosebire de cele în curs de dezvoltare.

Așa Egiptul urmează în acest an să-și refinanțeze datoria, echivalentă cu 38 la sută din PIB, și costul de deservire a creditului cu 12,1 la sută. Pentru Ghana rata e și mai mare – 15 la sută. Cu probleme similare se confruntă Brazilia, unde Banca Centrală de două ori din ianuarie a majorat ratele de bază, pentru a ușura presiunea prețurilor.

Potrivit lui William Jackson din Capital Economics, Brazilia reprezintă cel mai vădit exemplu cum inflația și creșterea profitabilității amenință stabilitatea economică. “Acest lucru a dus la o reducere a finanțelor de stat și la o creștere a ratelor de bază de către Banca Centrală, care alimentează cheltuielile pentru deservirea datoriei”, subliniază analistul.

Situația este salvată de faptul că Brazilia, Africa de Sud și India mizează mai mult pe creditori interni, decât străini. Acest lucru reduce din vulnerabilități în cazul influxului de capital.

În acest sens, Rusia este mai mult decât stabile: cota nerezidenților în obligațiunile de stat este foarte mica. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, în mai acest indicator era de zece la sută (în aprilie – 19,7). Printre deținătorii obligațiunilor de stat peste 80 la sută sunt investitorii autohtoni, cum ar fi băncile și fondurile de pensii. Nerezidenții sunt subsidiarele de peste hotare a marilor bănci rusești. Acest lucru protejează atât de riscurile sancțiunilor, cât și cele inflaționiste.

143
Tagurile:
inflație, Criză, SUA

Загрузка...
World war

Analist: ”NU naționalismul va alimenta viitorul război mondial - ci lipsa lui”

388
(reînnoit 08:02 21.06.2021)
”Orice am crede noi, războiul se va întâmpla”. O deformare a mentalului colectiv – ”războiul este parte a normalității”. O idee care se impune unei generații – culmea, NU prin exacerbarea naționalismului, ci prin eliminarea lui

BUCUREȘTI, 21 iun – Sputnik. Transformările prin care trece mentalul colectiv sunt vizibile, delimitând o veritabilă criză social-morală, care poate avea implicații fulminante.

Impunerea unor idei, a unor mentalități nu este ceva nou în istorie – iar în câteva cazuri așa ceva a avut rezultate cumplite. Cel mai recent caz, cel ce a avut în centru antisemitismul, supremația de rasă a dus la schimbarea mentalului unor majorități sau cel puțin ale unor segmente semnificative din populație – transformate în acuzatori sau chiar asasini colectivi.

Cazul Germaniei este cel mai grav – dar, de fapt, majoritatea statelor europene au fost lovite de un fel de epidemie morală – practic, o pandemie. Avea vreo logică ura sau chiar acuzarea evreilor? NU! La fel cum nici ”inferioritatea” altor etnii, popoare sau națiuni nu avea nicio noimă pentru un om normal – dar nu și pentru unul afectat de nebunia deceniilor de după Marele Război.

Grav este că experimentul a continuat după Al doilea Război mondial în SUA – ”cea mai mare democrație din lume” trecând prin două etape succesive - antisemită și antichineză, în paralel cu o exacerbare a urii de rasă contra afro-americanilor.

De ce dau exemplu SUA? Pentru a arăta că se poate! O țară puternică, cu pretenții și intenții democratice, neafectată direct, pe teritoriul ei de război, a cunoscut manipularea unei/unor generații care se vedeau „amenințate” și erau de acord cu măsuri radicale – de la războaiele cu China sau Vietnam, până la folosirea din nou a bombei atomice!

Și, după un timp, a reizbucnit nebunia manipulării odată cu ”terorismul”, cu 11 septembrie și ”armele chimice”, ajungând la o adevărată nebunie în societățile occidentale în legătură cu musulmanii! Manipulată, populația multor state asimila musulman sau arab cu ”terorist”! Asta deși o mare parte din populația țărilor lor era formată din musulmani! Se repeta fenomenul cu chinezii din SUA anilor 50!

Am amintit aceste episoade pentru că excelentul analist Constantin Gheorghe, fostul meu coleg de presă și consilier al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, atrage atenția asupra unui fenomen asemănător care se petrece sub ochii noștri: manipularea noii generații în privința Rusiei și Chinei.

O manipulare care induce o fobie – deci o formă de afecțiune psihică – și care pare a avea ca scop acceptarea unei confruntări cu cele două superputeri militare – deși acestea NU provoacă și nu au în trecutul lor cea care să sugereze că ar putea fi agresori mondiali!

”Mă înspăimântă seninătatea, și chiar fervoarea, cu care tot mai mulți din generația tânără acceptă ideea unui război cu Rusia și China”, scrie Constantin Gheorghe, constatând că manipulații ”par a crede că au o datorie sfântă, aceea de a curăța lumea liberă de dușmanii ei”.

Și, culmea, analistul remarcă paradoxul: ”Deși ei sunt prizonierii acestei lumi, care îi disprețuiește, și-i tratează ca pe niște slugi”.

”Pentru ei competiția, în orice domeniu, se reduce la ”ucide, sau vei fi ucis!” - este lumea în care trăiesc, lumea care i-a format așa: una fără milă, fără Dumnezeu, adică fără valori etice și morale, fără solidaritate, o lume fără umanitate”, scrie Constantin Ghoerghe.

De fapt, aici este și cheia manipulării actuale: inducerea lipsei oricărei responsabilități față de națiune, spirit național, tradiție sau istorie. Implicit eliminarea naționalismului, înlocuit cu conectarea la alte surse de stimuli. 

”Nu naționalismul va fi cel care va alimenta viitorul război. Ci lipsa lui”, scrie analistul, explicând – ”Când nu ai nimic de apărat, nimic de păstrat, nimic de transmis mai departe, războiul este parte a normalității. Ceva banal, precum un joint fumat la Untold”.

Ei bine, în aceste condiții, dialectica istorică pare a duce la concluzii sumbre: ”Orice am crede noi, războiul se va întâmpla”, scrie Constantin Gheorghe, subliniind un adevăr: războiul ”face parte din tradiția Occidentului, care așa și-a rezolvat mereu crizele”.

Logica lui Constantin Gheorghe este, din păcate, greu de combătut. Mai rămâne doar de atins masa critică a manipulării – ceea ce nu a fost niciodată o problemă.

Rămâne, totuși, o speranță: atât eu, cât și Constantin Gheorghe am scris aceste rânduri de sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a coborât peste omenire. Cine știe, poate de data asta și oamenii îl vor păstra în sufletele lor.

388
Tagurile:
Război, România, Naționalism, Rusia, Constantin Gheorghe

Загрузка...
TV-пульт

Un celebru serialul rus va fi difuzat și la Televiziunea Română

0
(reînnoit 18:26 21.06.2021)
Un serial rus de excepție, „Godunov”, lansat în 2019, va putea fi urmărit la postul TVR 1 începând cu 23 iunie, în fiecare miercuri şi joi, de la ora 23:00

BUCUREȘTI,  21 iun – Sputnik. Producția „Godunov”, regizată de Timur Alpatov şi Alexei Andrianov, a fost cel mai popular serial al anului 2019 la televiziunea rusă și va putea fi urmărit la postul TVR 1 începând cu 23 iunie, în fiecare miercuri şi joi, de la ora 23:00.

Considerată una dintre cele mai bune miniserii istorice realizate vreodată, „Godunov” a fost filmată în locurile în care au avut loc evenimentele, cu decoruri şi costume autentice.

Rolul principal este interpretat de Serghei Bezrukov, fost director artistic al Teatrului Dramatic din Moscova. Alături de el, din distribuţie fac parte Aleksandra Nikiforova, Svetlana Hodcenkova şi Andrei Merzlikin.

Drama istorică îl are în centru pe ţarul rus Boris Fiodorovici Godunov şi are la bază romanul „Naufragiu pe insula speranţei” al lui Konstantin Badigin din 1978.

Acţiunea are loc în secolul al XVI-lea. Rusia condusă de Ivan cel Groaznic, ai cărui ani de glorie au trecut, trăieşte vremuri tulburi, conspiraţii, răscoale şi invazii ale tătarilor. Moartea ţarului duce la instalarea pe tron a fiului său, care, fiind bolnav mintal, are nevoie de un regent. Aşa începe ascensiunea ambiţiosului Boris Godunov, fost membru al gărzii personale a lui Ivan şi căsătorit cu fiica acestuia. Întâi regent, apoi ţar încoronat de Adunarea Naţională, Godunov a fost cel care a pus capăt îndelungatei domnii a dinastiei Rurik, rămânând în istorie drept una dintre cele mai misterioase figuri politice ale Ţaratului Rusiei.

0
Tagurile:
Televiziune

Загрузка...