OPCW

Scandalul din jurul OPCW reflectă problemele Occidentului care vor persista

82
Conflictul din jurul raportului OPCW legat de așa-numitele atacuri chimice în orașul Sirian Douma reprezintă o reflecție în oglindă a dorinței Occidentului de a-și menține cu orice preț dominația într-o epocă în care întâietatea acestuia se află într-un declin vădit.

MOSCOVA, 22 ian – Sputnik, Irina Alksnis. Reuniunea informală a Consiliului de Securitate al ONU (așa-numita formula Arria), convocată la inițiativa Rusiei, a confirmat indirect că nu toate acuzațiile Occidentului în adresa noastră reprezintă calomnii și învinuiri lipsite de temei. Problema a fost formulată cel mai bine de reprezentantul permanent al Marii Britanii la ONU, Karen Pierce, care acuzat Moscova de tentative de „a discredita OPCW și personalul ei, care se bucură de respect”.

Într-adevăr, Rusia subminează în mod constant Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice, iar mai exact – raportul oficial al OPCW cu privire la rezultatele investigării “atacurilor chimice” din orașul Douma din 7 aprilie 2018. Acest lucru contribuie compromiterea organizației.

La reuniune, Moscova a prezentat noi probe și a reamintit de cele prezentate anterior că documentul făcut public pe 1 martie a anului trecut este unul „foarte vag” (potrivit reprezentantului permanent al Rusiei la OPCW, Alexander Șulghin). Raportul conține o sumedenie de incongruențe, date contradictorii și falsuri, în spatele cărora se întrevede dorința statelor occidentale de a acuza autoritățile siriene și Bashar Assad în persoană de utilizare a armelor chimice.

Totuși, în situația creată problema constă nu într-un document concret, ci este una de proporții, cu un aspect global, fără exagerări. În actualele divergențe din jurul OPCW se reflectă contradicțiile dintre Rusia și Occident în legătură cu sistemul politic mondial și viitoarea lui evoluție.

Nemulțumirile reprezentantului permanent sunt construite pe o logică simplă și clară. OPCW este una din cele mai importante instituții care stă la straja securității mondiale. Atacurile Rusiei în adresa organizației subminează autoritatea ei, respectiv, lovește în stabilitatea de pe întreaga planetă. Iată cât de rea este Rusia.

Problema este că o astfel de logică conține un viciu principial.

OPCW a fost înființată în 1997, în apogeul hegemoniei SUA și Occidentului în ansamblu. Acest lucru a avut anumite urmări, în special – controlul statelor occidentale asupra organizației în ansamblu și asupra Secretariatului Tehnic, structura lui cheie, în special.

Drept urmare, din când în când se creează o situație în care apar îndoieli în ce măsură OPCW își îndeplinește nepărtinitor funcțiile și în ce măsură servește intereselor statelor care domină în această structură, atunci când există o astfel de necesitate.

Comentând situația din jurul raportului cu privire la „atacurile chimice”, Alexandr Șulghin a menționat: “Secretariatul Tehnic, motivat de susținerea necondiționată a SUA și a celor care le urmează, nu are de gând să întreprindă ceva. Speră, se pare, că totul se va trece de la sine”. Apoi a adăugat: “Nu, nu se va trece”.

Anume din acest motiv Rusia insistă asupra reformării OPCW, în special a Secretariatului Tehnic, în așa fel, încât să fie “asigurată o componență echilibrată din punct de vedere geografic al misiunii, evitând dominarea acelor experți care reprezintă exclusiv statele aliate ale Washingtonului”. Însă, potrivit lui Șulghin, “formulările logice, dictate de rațiune, se confruntă cu o opoziție din partea grupului statelor occidentale, în frunte cu SUA”.

Conflictul dintre aceste două abordări diametral opuse se extinde în prezent în tot sistemul organizațiilor internaționale.

Rusia apelează la principiile pe care a fost construită lumea postbelică. În primul rând, e vorba de recunoașterea normalității situației în care și alte țări dispun de niște interesele, chiar dacă se pronunță în contradictoriu cu cele propria. În al doilea rând, existența sistemului de organizații de experți și arbitraj, care se bucură de încredere datorită reprezentării echilibrate a celor mai diverse părți, inclusiv cele aflate în conflict.

Occidentul încearcă să-și mențină poziția de lider, aflată în disoluție, iar pe alocuri acest lucru obține niște nuanțe indecente. Asupra “vechilor” structuri, care se pronunță pentru principiile enumerate mai sus, se exercită presiuni financiare. În ceea ce privește instituții relativ noi, precum OPCW (sau WADA, creată în 1999), unde predomină forțele occidentale, sunt blocate orice tentative de a schimba starea de lucruri în una mai justă.

Aici există loc de dezbateri despre cine este mai destructiv: Rusia, care încearcă să obține o reformă a sistemului în cadrul instituțiilor existente, sau SUA și aliații lor, care încearcă să-și mențină cu orice preț privilegiile, chiar dacă realitatea face aluzii fățișe că în epoca dominației lor absolute a rămas în trecut.

Istoria arată că cea din urmă amenință cu niște urmări mult mai neplăcute. Tentativele de a amâna schimbările, care s-au copt în mod obiectiv, de regulă, se finalizează cu realizarea lor explozibilă cu efecte secundare distructive și periculoase.

Totodată, politica OPCW, de facto, reprezintă o oglindire a atitudinii Occidentului față de procesele care decurg în lume: toți speră că totul va trece de la sine.

Aici am putea să revenim la cuvintele reprezentantului permanent al Rusiei: nu, nu va trece.

82
Tagurile:
Siria, SUA, Rusia, atac chimic, OPCW
Tematic
OPCW ține la secret denumirea agentului chimic de la originea ”Cazului Skripal”
OPCW începe misiunea de investigare a presupusului atac cu armă chimică la Duma
OPCW nu a găsit arme chimice la locațiile din Siria bombardate de SUA - Rudskoy
Rusia se opune participării Căștilor Albe la conferința OPCW
The US and EU flags, top left and right, fly in separate directions at the European Council building in Brussels

UE, demers fulminant contra politicii și tupeului SUA! România, ca de obicei, e pe invers!

85
(reînnoit 08:12 15.08.2020)
Doar 3 state UE, printre care și România, NU au semnat o notă de protest trimisă la Washington de 24 din cele 27 de state UE, față de presiunile SUA asupra proiectului Nord Stream 2. Iohannis, Orban și Aurescu NU au spus nimic despre asta!

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Publicația germană Die Welt publică o știre de senzație: 24 din cele 27 de ţări membre UE au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2 - ca o încălcare a dreptului internațional.

Cotidianul german scrie în ediția online de vineri, 14 august, că pe 12 august s-a făcut  o intervenție diplomatică lan Departamentul de Stat al SUA cu privire la sancțiunile SUA vizând gazoductul Nord Stream 2.

”24 de state membre au luat parte la intervenția diplomatică, care a avut loc prin videoconferință”, au declarat surse diplomatice UE pentru ”Die Welt”

Potrivit cotidianului german, protestul european împotriva imixtiunii SUA „a primit în mod neașteptat un sprijin puternic”, iar comentatorii subliniază că deși construcția conductei între Rusia și Germania a fost criticată de multe țări europene, în cazul de față Uniunea Europeană a arătat ”un acord de anvergură pentru a respinge interferențele americane”.

Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei, o idee exprimată și de Donald Trump în repetate rânduri. ”E normal ca Germania să facă afaceri cu Rusia, comerț – dar eu NU consider Energia comerț!”, a spus Trump.

Problema este care sunt cele 3 țări europene care NU au participat la demersul european contra politicii de imixtiuni a Washingtonului? Este România printre ele, demonstrând o fidelitate față de SUA până la pierderea deciziei suverane în interes propriu?

Răspunsul pare a fi da! Din surse diplomatice, cele 3 țări care au făcut notă discordată sunt Polonia, Lituania și… România!

Deci, din nou România s-a situat în afara trendului european – iar Iohannis, Orban și Aurescu, cei care au decis asta, NU au spus nimic! Oare va reacționa cel puțin Opoziția? Probabil că da, cu excepția PSD Ciolacu.

Întrebarea vine firesc: care este interesul României să se fie în afara demersului UE? După ce face tot ce poate pentru a strica relațiile cu China și Rusia?  Ce avantaje oferă SUA în schimb? Deocamdată oferă doar… facturi și încălcări flagrante ale suveranității naționale, prin imixtiuni directe în politica internă de la București. (vezi cum a certat ieri ambasadorul SUA Parlamentul român că nu a dat niște legi pe care el le-ar fi cerut!)

Reamintim că Germania, care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a respins  ameninţările Administraţiei Donald Trump în privința proiectului Nord Stream 2.

”Niciun stat nu are dreptul de a dicta Uniunii Europene politica energetică - iar aceste acţiuni (ale SUA, n.n.) nu vor avea succes - sancţiunile asupra partenerilor sunt în mod clar un pas pe un drum greşit”, a declarat marți Heiko Maas, ministrul german de Externe, în cursul unei întâlniri cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, la Moscova.

De asemenea, Heiko Maas a subliniat că în mandatul Germaniei în fruntea UE se va încerca să se consolideze suveranitatea Uniunii Europene.

”Europa are valori şi interese - dacă ne sunt afectate interesele, atunci vom aduce în discuţie acest lucru”, a declarat Heiko Maas.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
România, Nord Stream 2, SUA, UE, Europa

Загрузка...
Petrol

SUA au cumpărat cantități imense de petrol din Rusia

165
(reînnoit 18:29 14.08.2020)
SUA au cumpărat la greu petrol rusesc, în ciuda faptului că încearcă să împiedice construcția gazoductului Nord Stream – 2 în Europa. De ce au fost nevoiți americanii să apeleze la produsele petroliere din Rusia.

MOSCOVA, 14 aug – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În ultima jumătate a anului SUA au primit din Rusia peste nouă milioane de tone de produse petroliere. E o cifră record în ultimii 16 ani. Totodată Washington încearcă că orice preț să blocheze Nord Stream – 2 pentru a nu admite dependența Europei de resursele energetice rusești. De ce americanii au devenit dependenți de ruși, aflați într-o analiză a agenției RIA Novosti.

Exporturi record

Din vânzarea produselor petroliere în SUA, Rusia din ianuarie până în iulie a câștigat peste 2,2 miliarde de dolari, arată datele Serviciului Federal Vamal (FTS) al Rusiei. Peste ocean au fost expediate peste 7,46 milioane de tone, ceea ce reprezintă 12 la sută din totalul exportului. Cea mai mare cantitate a fost achiziționată de Olanda – 12,19 milioane de tone, iar americanii se află pe locul doi, locul trei este ocupat de Malta, cu 4,4 milioane de tone.

Olanda și Malta sunt niște huburi de tranzit, de acolo produsele petroliere pleacă în alte state. Adică, de facto, exportul în SUA ar putea fi mult mai mare, pentru FTS nu ia în calcul astfel de livrări.

Într-adevăr, potrivit datelor Administrației pentru Informații Energetice a SUA (EIA), importul american al petrolului rusesc în primele cinci luni a ajuns la 68 milioane de barili sau 9,3 milioane de tone.

E o cifră mai mare decât cea prezentată de FTS pentru ultimele șase luni, pentru că EIA înregistrează țara de origine, nu țara producătoare.

Totodată, în iulie americani și-au sporit achizițiilor de păcură rusească – cu 16 la sută față de luna iunie.

Nu au cu ce substitui

Problema constă în faptul că SUA s-au privat de petrolul greu venezuelean, iar tehnologia unor întreprinderi de prelucrare a petrolului nu-și permit utilizarea doar a petrolului ușor, care vine din bazinul Permian sau Texasul de Vest. Acesta trebuie amestecat cu petrolul greu, care era procurat în America de Sud. Însă Trump a aplicat sancțiuni împotriva companiei venezuelene PVSDA, și la întreprinderile de prelucrare a petrolului au apărut mari probleme cu materia primă.

În cea mai dificilă situație se află uzina din Golful Mexic și coasta de Est, inclusiv Citgo Petroleum, Valero Energy, Chevron.

O alternativă ar putea deveni petrolul din Arabia Saudită, al cărui componență chimică este apropiată, însă saudiți au refuzat să-și sporească producția. Drept urmare, economia a câștigat în fața politicii și americanii au fost nevoiți să se adreseze Rusiei.

“Washington întreprinde totul pentru a nu permite Gazpromului să finalizeze construcția Nord Stream 2. Însă acest lucru nu împiedică cooperarea, există niște interese economice care coincid”, menționează Aleksandr Razuvaev, directorul Centrului Informațional-Analitic “Alpari”.

“Ultimele procese geopolitice din lume au repartizat piața de petrol în favoarea Rusiei, pentru că SUA au renunțat la livrările din două alte state, cărora le-au aplicat niște sancțiuni. În acest fel, Urals a devenit singurul tip de petrol greu accesibil”, confirmă Aleksandr Dujnikov, cofondatorul grupului de companii A3F Group.

Pe lângă niște caracteristici necesare, materia primă rusească este atrăgătoare și prin prețul mai mic. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, marca Urals a fost cotată în ianuarie – iulie la un nivel mediu cu 40,34 de dolari pentru un baril, pe când în ianuarie – iulie a anului trecut cu 65,27 de dolari.

Totodată a scăzut semnificativ și costul transportării. Odată cu relaxarea măsurilor împotriva coronavirusului, consumul de combustibil a crescut – oamenii au început să circule mai mult și să zboare cu avioanele.

O criză în domeniu

Din cauza prăbușirii prețurilor la petrol, numărul sondelor s-a micșorat în SUA până la un nivel minim. Conducta petrolieră Dakota Access a fost închisă din cauza încălcării normelor ecologice.

Producția a scăzut de la 13,1 până la 11,1 milioane de barili pe zi, iar această problemă a afectat în cea mai mare măsură câmpurile de șist din SUA – Permian, Eagle-Ford, Bakken, Niobrom, Anadark, Appalachian și Haynesville. Potrivit prognozei EIA, dată publicității pe 11 august, capacitatea medie de producție în domeniul petrolier în acest an va constitui 11,26 de milioane de barili pe zi, iar în 2021 – 11,14. Spre decembrie anume americanii vor contribui cel mai mult la reducerea livrărilor mondiale de petrol, consideră EIA.

Potrivit datelor Haynes & Boone, din ianuarie 36 de companii de petrol și gaz au anunțat lansarea procedurilor de faliment, datoriile cărora se însumează la peste 25,2 miliarde de dolari. E vorba, inclusiv, una din cele mai mari companii din domeniul șistului Whiting Petroleum, California Resources, dar și pionerul din domeniu - Chesapeake Enеrgy. În iunie, un alt cel mai mare producător, Extraction Oil & Gas, a solicitat demararea procedurii de faliment, fiind în incapacitate de plată.

Potrivit aprecierilor Rystad Energy, până la sfârșitul acestui an, aproximativ 150 de ce companii în domeniul petrolului și gazelor se vor declara în incapacitate de plată. Extracțiile de șist vor scădea sub cinci milioane de barili pe zi. În cele din urmă, prezice ShaleProfile Analytics, sectorul va pierde peste o treime din capacitățile de producție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
petrol, Rusia, SUA
Tematic
În zonele petroliere din Libia ar putea izbucni lupte teribile
Gazprom Neft a furnizat în China prima partidă de petrol arctic
OPEC + relaxează restricțiile privind producția de petrol
„Se apropie sfârșitul epocii”: Experții promit un mare șoc petrolier

Загрузка...
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Florin Cîțu, făcut praf: „A mințit într-un hal fără de hal, ca ultimul ȘMENAR!”

0
„Nu există fluctuație, există o creștere galopantă cum nu a mai avut vreodată România în ultimii 30 de ani, Cîțu a mințit ca ultimul șmenar”

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Reacțiile analiștilor după ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a prezentat rectificarea bugetară, au fost extrem de dure. Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați analiști financiari, Radu Soviani l-a criticat vehement pe Cîțu!

”E bătaie de joc! A mințit într-un hal fără de hal astăzi Florin Cîțu!”, spune Soviani, referindu-se la modul în care ministrul tratează datoria publică. ”L-ați auzit spunând că datoria publică va fluctua”.

Soviani e uluit: ”Știți ce înseamnă fluctuație: sus – jos!”. Ori, în cazul datoriei publice a României nu există așa ceva, evident!

”Nu există fluctuație, există o creștere galopantă cum nu a mai avut vreodată România în ultimii 30 de ani”, spune Soviani. ”S-a ferit Cîțu să spună că a ajuns datoria publică la 45% din PIB și că se va ajunge spre 50% din PIB”.

Concluzia lui Soviani, expusă într-o intervenție la Antena 3, consemnată de DC News, este că Florin Cîțu ”a mințit ca ultimul șmenar, scuzați-mi expresia!”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                           

0
Tagurile:
Florin Cîţu
Tematic
Eugen Teodorovici lovește greu: face praf ”cuplul de măscărici Cîțu-Orban”
Tăriceanu demască o bătaie de joc a lui Cîțu – tot mediul privat ar trebui să se revolte!
Olguța iese la atac, îi dă la temelie lui Cîțu! Demers extrem de puternic!

Загрузка...