Marcel Ciolacu

În spatele atitudinii dubioase a lui Ciolacu: ”DOSAR” cu Dragnea, Servicii și… Iohannis

2951
Numit de Dragnea ”vâslașul ecologist”, Ciolacu are un trecut demn de toată atenția – și face în prezent un joc greu de înțeles ca fiind în interesul PSD, pentru că pare similar cu al lui Iohannis

BUCUREȘTI, 16 ian - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a șocat din nou analiștii și mai ales propriul electorat, ”comițând” o serie de declarații ciudate într-un interviu pentru ”Adevărul” online.

Anterior, interimarul de la conducerea PSD s-a remarcat prin propuneri asemănătoare cu ale USR și PNL, tolerând sau chiar fiind de acord cu obiective politice specifice acestor grupări – nicidecum PSD: desființarea ”Comisiei Iordache”, desființarea Secției Speciale, abrogarea recursului compensatoriu. Mai nou, a cerut convocarea Camerei în sesiune extraordinară pentru… desființarea pensiilor speciale.

Un program asemănător cu al #REZIST, nicidecum cu cel al PSD. Faptul că această politică a lui Ciolacu nu este de succes, se vede și din numărul mic de aprecieri adunate de pagina sa de socializare – mult mai mic decât al celorlalți lideri PSD. De remarcat că numărul celor care îi apreciază pagina nu a crescut deloc din momentul în care a preluat șefia PSD. Ceea ce spune multe.

Marcel Ciolacu este un personaj cu trecut dubios, cu prezent și mai neclar, în care se îmbină… multe aspecte. De aceea am alcătuit un „dosar” de presă al atitudinii sale, în timp, pentru a sistematiza studiul acestui personaj. Nu vom analiza acum studiile sale, activitatea de „revoluționar”, scandaluri pe plan buzoian etc. – ci ne rezumăm la activitatea politică.

”Vâslașul ecologist”… nu a fost în barcă! Dragnea avea iluzii optice!

Ciolacu declară că ar fi fost un ”opozant” al lui Dragnea. Care ar fi fost proiectele pe care le avea Ciolacu și nu-l lăsa Dragnea să le urmeze – asta nu se știe.

În schimb, se știe că Marcel Ciolacu a fost la celebra partidă de pescuit alături de Dragnea și Grindeanu. Ciolacu făcea oficiul… vâslitului.  Acum, culmea, cel pe care Dragnea îl numea ”vâslașul ecologist” spune că… nu au fost în aceeași barcă! La figurat, probabil, că la propriu… sunt chiar imagini.

”N-am fost toți trei în aceeași barcă, dar povestea a fost frumoasă”, a declarat acum la Adevărul online Ciolacu, întrebat de episodul respectiv din 2017 - subliniind că el a fost într-o ”permanentă opoziție” cu Dragnea. Ba chiar și soția l-ar fi certat pentru asta! 

Opoziție permanentă? Totuși, în 2016, Dragnea îl preferase la parlamentare pe ”opozantul” Ciolacu chiar lui Teodorovici, în fruntea listei de la Buzău. Apoi, în ciuda așa zisei ”opoziții”, Dragnea l-a luat în barcă, apoi l-a acceptat ca vicepremier al Guvernului, ba chiar unii spun că ”dictatorul” din Kiseleff l-ar fi plasat ”în coasta” premierului Mihai Tudose.

”Bătaia” cu Dragnea - pentru un loc în sufrageria SIE

La un moment dat s-a răspândit zvonul unei îmbrânceli – la propriu! – între Dragnea și Ciolacu. Acum, ziariștii de la ”Adevărul online” l-au întrebat de asta – și iată ce a răspuns:

”Dați-mi și mie voie să-mi scriu la bătrânețe memoriile, să dau detalii… Nu, nu a existat, cu adevărat a fost o discuție mai aprinsă. Obosisem și eu să fiu opozantul de serviciu împreună cu domnul Stănescu. Și familia, soția îmi spunea, nu știu cum faci, tu ești totdeauna în opoziție”.

La vremea scandalului, Ciolacu era ceva mai ferm, dând un detaliu interesant – era vorba de ”întâlniri”. DC News, pe 1 noiembrie 2018, titra - ”Fake news”, consemnând declarația lui Ciolacu:

”Ceea ce au declarat astăzi unii politicieni din opoziție despre o presupusă altercație cu domnul Liviu Dragnea este un neadevăr. Am avut o discuție cu președintele Dragnea în care i-am spus foarte clar că îmi mențin libertatea de a mă întâlni cu oricare dintre colegii mei de partid oricând doresc”. 

Da, ”întâlniri”… Observând evoluția în timp și funcții, se pare că orientarea lui Ciolacu s-a schimbat radical după ce Gabriel Vlase a preluat SIE, în iulie 2018. De altfel, ”cearta cu Dragnea” a fost puțin înainte de controversata întâlnire/petrecere din ”sufrageria” lui Vlase, de fapt, o clădire a SIE, unde Ciolacu a fost prezent, alături de Tudose, Ponta, Alina Gorghiu, generalul Pahonțu (SPP) ș.a. La data scandalului cu Dragnea, invitațiile erau cunoscute.

Relația lui Ciolacu cu serviciile este una cunoscută prin ”studii”, dar și ”intuită” prin relațiile cu cel care l-a lansat, regretatul senator și ambasador Ion Vasile, apropiat de SIE încă de la începutul anilor 90. De asemenea, un alt indiciu este relația lui cu controversatul Omar Hayssam. Chiar așa de vânător nevinovat să fi fost junele Ciolacu, de-l însoțea pe cel care mergea în avionul președintelui Iliescu? Ciolacu a fost și doctorand al Academiei SRI, aspect șters cu grijă din CV-ul său.

Ciolacu și Dragnea? Doar două cuvinte: ES - CLUS!

Revenind la electoratul PSD și interviul de azi, Ciolacu a șocat răspunzând la o întrebare ”telefonată” (cum se spune în fotbal) – despre Liviu Dragnea.

Întrebat dacă Liviu Dragnea mai are influență în PSD, Marcel Ciolacu a părut puțin încurcat, răspunzând aparent tulburat ”N-nu… nu știu”… Nu faceți parte dintre cei care l-au vizitat în penitenciar… l-a ajutat jurnalistul de la ”Adevărul”.

”Ar însemna că jignesc votul dumneavoastră, sunt totuși preşedintele Camerei Deputaţilor, nu îmi pot permite să mă duc la penitenciar să vizitez… Dacă era vorba de o rudă sau… Aş fi avut o justificare”.

Dar dacă Dragnea ar ieși din pușcărie și l-ar invita din nou la o partidă de pescuit? ”V-ați mai duce din nou la vâsle?”, cum a întrebat jurnalistul de la ”Adevărul”.

”Nu cred, cât timp sunt în această funcție de președinte al Camerei este exclus ca eu să am vreun contact cu cineva care a fost condamnat, dacă nu este cineva din familia mea”, a repetat Ciolacu clișeul pregătit. ”Ar însemna ca eu să nu vă respect pe dumneavoastră și votul dumneavoastră – și să nu-mi respect poziția socială pe care mi-ați conferit-o  dumneavoastră prin vot. Deci nu are rost discuția”.

În primul rând, Ciolacu nu (mai) recunoaște că a fost ales ca deputat de electoratul PSD, partid condus de Liviu Dragnea – și a fost ales în funcția de la Cameră de parlamentarii PSD, aleși pe baza listei aprobată și semnată de Liviu Dragnea. Nu de jurnaliștii de la ”Adevărul” sau de cei care ”se simt jigniți” de Dragnea. Oare chiar se teme Ciolacu că ar jigni electoratul PSD dacă s-ar întâlni cu Liviu Dragnea?! Sau Ciolacu s-o adresa unui alt electorat?

Apoi, cum vine asta ”exclus ca eu să am vreun contact cu cineva care a fost condamnat”? Păi NU a fost Dragnea condamnat politic?! Că PSD spunea sus și tare asta! Inclusiv Ciolacu!

”Astăzi nu Liviu Dragnea a fost condamnat. Astăzi a fost condamnată singura construcţie politică ce a luptat deschis cu fostul preşedinte Traian Băsescu, respectiv USL. Dacă privim la modul de a face campanie în democraţiile consacrate şi la sentinţa de astăzi realizăm o discrepanţă uriaşă şi o mare nedreptate făcută astăzi. Foşti colegi din USL în loc să se bucure sau să filozofeze ar trebui să se uite în oglindă şi pe urmă să ridice piatră”.

Asta zicea Marcel Ciolacu în 2015, iar Mediafax consemna fidel. Acum el ”ridică piatra”!

Deci, a schimbat direcția ”vâslașul ecologist” din barca lui Dragnea? Cu siguranță! Acum nu mai e ”vâslaș”, e cârmaci – acum ascultă la pescuit ” Yo no soy marinero, soy capitan!”.

Șeful PSD e fan Șora, Chirilă și are ”plăcuță suedeză”

Să mai cităm și ce spunea viitorul ”cârmaci” Ciolacu atunci când cerea demisia lui Dragnea:

”Nu putem tolera să vedem cum fractura din societate se adâncește pe zi ce trece și că ura care ne desparte a ajuns mai puternică decât lucrurile care trebuie să ne unească și să ne ducă înainte ca națiune”.

Deci, în opinia lui ”Ciolacu 2.0”, PSD (Dragnea) era vinovat de ”fractura din societate” - nu Iohannis!  Și tot PSD (Dragnea) era vinovat de ”ura care ne desparte” - nu alde Sistemul, Statul paralel, Soros, #REZIST! Altfel spus, alde cei care au compus ”Muie PSD” aveau dreptate!

În cazul acesta, ori Ciolacu citește pe ascuns Mihai Șora și ascultă Chirilă, ori jocul lui e unul extrem de dubios!

Concluzie: ”Pro-Vest” Chirieac apără PSD de… Marcel Ciolacu!

De fapt, ce vrea acum Ciolacu? Unii spun că vrea să ia jucăriile din fața PNL, Iohannis, USR, #REZIST și să spună că sunt ale PSD. Și că asta e o ”strategie” politică. Ok… dar prima întrebare ”reflex” este - unde și când au demonstrat vreo strategie Ciolacu și Paul Stănescu?

A doua întrebare, cea mai importantă – unde au dispărut argumente faptice ale PSD – pensii, salarii mărite, impozitarea multinaționalelor, suveranitatea deciziei naționale etc. – și de ce au fost ele înlocuite (de Ciolacu) cu temele din zona #MuiePSD?!

A treia întrebare - oare unde a dispărut „Programul de guvernare” PSD și de ce declară acum că ”nu avem program de țară”?

A patra întrebare – oare ce și-ar dori adversarii, mai ales Iohannis: un PSD care să-și vadă de propriul program și să-și satisfacă propriul electorat – sau un PSD care să susțină ideile PNL și să satisfacă electoratul #MuiePSD?

Pe plan extern, Ciolacu susținea că din cauza PSD (Dragnea) România e izolată: ”Nu putem asista la izolarea României pe plan extern și la asocierea ei cu state sancționate și puse la colț pentru nerespectarea valorilor și principiilor europene”. Adică exact teoria adversarilor PSD! ”PSD ne scoate din Europa, PSD ne duce în Rusia” – strigau cei cu ”plăcuța suedeză” – și uite că Ciolacu băga la cap!

”De fapt, ce anume a făcut PSD anti-european?!” întreba exasperat până și cunoscutul analist Bogdan Chirieac, primul promotor media al curentului pro-Vest. În schimb, Marcel Ciolacu nu întreabă așa ceva, ci acuză direct, la fel ca Iohannis! Mai avea puțin și spunea că PSD vrea să scoată România din UE și NATO!

Epilog: cumanii erau deștepți

Ca o concluzie -  Marcel Ciolacu face cel mai dubios joc din politică, complet de neînțeles pentru mine, ca analist – și, probabil, la fel de greu de înțeles pentru electoratul PSD. Și, cu siguranță, strategia aceasta ”neînțeleasă” este complet demobilizatoare pentru electoratul PSD. Oare asta se dorește, cu doar câteva luni înainte de alegeri și cu partidul în corzi?...

P.S. La ora la care scriam acest text Paul Stănescu povestea cum a fost el ales de două ori în fruntea CJ Olt. NU, NU, NU - nici Paul Stănescu, nici Marcel Ciolacu nu au fost aleși – ci PSD! Adică acel partid cu viziune și electorat complet diferite de ale lui Iohannis. Problema cu Ciolacu și Stănescu e că nu sunt Ion Iliescu ca să dea un sens PSD – și, până la proba electorală contrarie, nu sunt nici măcar Liviu Dragnea. În stilul acesta, mă tem că nici Viorica Dăncilă…

P.P.S. Mândră-i corabia, ciolac e cârmaciul!

P.P.P.S. Ciolac e un cuvânt de origine cumană (turcă), înseamnă ciung sau schilod, dar e folosit uneori și ca denumire a ”valetului” la jocul de cărți. În cazul de față, merg ambele sensuri ale termenului. Cumanii erau deștepți!

2951
Tagurile:
servicii, Dosar, Liviu Dragnea, Klaus Iohannis, PSD, Marcel Ciolacu
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

143
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

143
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus

Загрузка...
Cristina Cânepă

Fost student SUA: „Românii de pretutindeni, lupte pentru apărarea bogăţiilor naţionale”

180
Un fost student în Statele Unite, Cristina Cânepă, ne vorbeşte, într-un interviu exclusiv pentru Sputnik, despre comunitatea de români din Pittsburgh, despre cum s-au solidarizat românii în sprijinul unei cauze naţionale, precum şi despre comunitatea de ruşi din SUA.

Ai studiat în Statele Unite, în Pittsburgh, un oraş unde se află mai multe comunităţi etnice, printre care şi o comunitate destul de numeroasă de români. Povesteşte-ne câte ceva despre comunitatea de români şi despre asociaţia de studenţi români din Pittsburgh, din timpul studiilor tale acolo.

Eu am ajuns în Pittsburgh la studii la începutul anilor 2000 și am găsit acolo o comunitate românească destul de numeroasă, formată atât din români care se stabiliseră în Pittsburgh, cât și din studenți și cercetători veniți după anii ‘90 spre a studia temporar în universitățile din oraș.

În SUA, universitățile încurajează implicarea studenților în activități sociale și culturale și chiar acordă fonduri asociațiilor studențești pentru organizarea de astfel de activități. Astfel, în universitățile unde au ajuns mai mulți studenți, masteranzi şi doctoranzi romani, s-au înființat în timp asociații de studenți și cercetători romani (Romanian Student Asociation, RSA).

La Universitatea Carnegie Mellon (CMU) inițiativa înființării acestei asociații i-a aparținut lui Tudor Dumitraș, atunci doctorand în departamentul „Electrical and Computer Engineering” de la CMU, actualmente profesor la Universitatea din Maryland. După înființare, asociația studenților romani de la CMU a organizat diverse activități pentru promovarea culturii și tradițiilor românești, cum ar fi, spre exemplu, pregătirea grupului de dansuri populare condus de Slava Arabagi, atunci doctorand în departamentul de Computer Science de la CMU.

Grupul a avut în componenţă studenți și doctoranzi de la CMU și de la Universitatea din Pittsburgh și a organizat dansuri la diverse festivaluri internaționale din cele două campusuri universitare, participând și la Festivalul de Mâncare Românească organizat de enoriașii bisericii ortodoxe românești „Sf. Andrei” din Pittsburgh. S-a mai organizat, în fiecare an de 1 martie, Ziua Mărțișorului în care această tradiție specifică romanilor era prezentată colegilor americani și internaționali și chiar se manufacturau mărțișoare la faţa locului. Ne-am unit atunci și cu colegi bulgari care ne-au spus că aveau și ei aceeași tradiție sub numele de „martenitsa”.

Ai pomenit de biserica ortodoxă românească „Sf. Andrei” din Pittsburgh, este frumos că românii aveau biserica lor acolo (aşa cum se întâmplă, de fapt, în toate ţările unde sunt comunităţi mari de români). Ne poţi spune câte ceva despre biserica românească şi cum s-a înfiinţat?

Prin eforturile enoriaşilor români, s-a reuşit cumpărarea de la Biserica Catolică a clădirii unei biserici din cartierul Mckees Rocks. Fireşte, a fost ales ca hram al bisericii Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, astfel că hramul era mereu legat de Ziua Națională a României. Slujba era în limba româna. După slujba de duminică, se organiza mereu o agapă frățească. În clădirea bisericii era și o sală de mese destul de încăpătoare și o bucătărie, astfel că puteau sta la masă și 30-40 de persoane. Atmosfera de sărbători, mai ales de sărbătorile mari (cum sunt Naşterea Domnului, Învierea), era foarte caldă şi plină de bucurie, iar între români era un spirit de unitate şi întrajutorare.

Apropo de unitate, cum se raportau românii de acolo la situaţia din ţară, chiar dacă se aflau la mare depărtare? Au fost momente când românii de acolo s-au solidarizat în sprijinul anumitor cauze legate de România?

Aş putea menţiona un exemplu de unitate a românilor de acolo într-o cauză legată de apărarea resurselor noastre naţionale. Îmi amintesc de o activitate organizată în 2010 de RSA la CMU, şi anume, Ziua Roșiei Montane. La o astfel de activitate s-a difuzat filmul „Noul El Dorado – Roșia Montană” şi s-a discutat cu argumente pro și contra despre proiectul propus de RMGC, popularizându-se astfel problema Roșiei Montane în campusul CMU, invitat fiind Theodor Braşoveanu de la Universitatea Princeton.

Fructificarea tuturor activităților dedicate Roșiei Montane a avut loc printr-o scrisoare deschisă, publicată pe 14 iulie 2010 și semnată de 17 asociații de studenți și cercetători români din străinătate (asociațiile de studenți de la Princeton, CMU, Caltech, MIT, Stanford, Harvard, Chicago, Rutgers, Arizona State, Wisconsin, Illinois, Yale, ADERF, Ad Astra, GRSPS, LSRS), precum și de alte asociații (de mediu și nu numai) din ţară și din străinătate.

Această acțiune este un exemplu de solidarizare a românilor de pretutindeni pentru ca România să rămână a românilor şi ca patrimoniul nostru natural, cultural și istoric să fie respectat și protejat. În scrisoare, care poate fi citită şi astăzi la această adresă, se atrăgea atenţia că „dacă nu luăm atitudine acum, peste 17 ani, când exploatarea de aur va fi luat sfârşit, generaţia noastră se va confrunta cu un dezastru ecologic şi cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona moştenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră! Acum, cât nu este prea târziu, ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru Roşia Montană, bazat pe respectul faţă de natură, tradiţii şi istoria locului”.

O astfel de atitudine, atât din partea românilor din străinătate, cât şi a celor din ţară, în apărarea resurselor noastre naționale trebuie să continue și astăzi, când, sub pretextul pandemiei, se încearcă înstrăinarea bogățiilor naționale, fie că e vorba de gazul din Marea Neagră, de pământurile agricole, de Hidroelectrica, Portul Constanţa, CEC Bank ş.a.m.d. Românii trebuie să fie uniţi și să ia atitudine în legătură cu problemele ce privesc viitorul României!

După ce ai terminat studiile în Pittsburgh, te-ai întors în România. Ce părere ai despre faptul că emigraţia în număr mare a românilor este o problemă principală şi îngrijorătoare cu care România se confruntă de 30 de ani?

Emigrația din ultimii 30 de ani are multiple cauze. Mulți dintre cei care au plecat fără a avea studii sau fără să fie angajați acolo cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată s-au întors în ţară acum, în contextul pandemiei. Putem spune că folosește și pandemia la ceva. Sunt și romani cu studii și poziții bune în Occident care au hotărât să se întoarcă în Romania după experimentarea unui an de lockdown.

Putem să ne gândim şi la momentele din istorie când românii au fost nevoiţi să emigreze în număr mai mare, la cauzele şi condiţiile care i-au determinat pe români să facă această alegere de a pleca. De exemplu, ne putem întreba cine au fost emigranții români care au ajuns în Pennsylvania la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, când zona a cunoscut o creştere economică spectaculoasă (care a şi atras mulţi migranţi)? După cum arată şi statisticile americane, majoritatea emigranţilor români de atunci erau români din Transilvania ocupată de habsburgi, români care plecau în căutarea unui trai mai bun, alungați fiind de discriminarea și lipsa de drepturi cu care se confruntau sub regimul austro-ungar. Este adevărat că erau mulți și victimele unor dezinformări, fiind mințiți că în Pittsburgh vor putea căștiga într-o lună cât ar căștiga în Sibiu sau Făgăraș într-un an, ceea ce, la faţa locului, se dovedea a fi foarte departe de adevăr.

Gabriel Antoniu Lavrincic (stânga)
© Photo : Gabriel Antoniu Lavrincic (arhivă personală)

Aceeași fantasmă o „cumpără” și acum, o sută de ani mai tărziu, mulți din cei plecați din ţară. Atât de mulți din păcate pleacă în Occident lăsându-și familia, copiii în ţară, crezând că în Vest îi așteaptă „oportunitățile” și se trezesc acolo fără asigurare de sănătate, fără carte de muncă, fără o slujbă permanentă, riscându-și chiar viața lucrând în condiții extrem de riscante. Ne amintim cazul românilor care s-au îmbolnăvit de covid la un abator din Germania. De asemenea, cumplit de tristă este situația „badantelor” românce care, întorcându-se în ţară, au ajuns să aibă nevoie de îngrijiri medicale pe fondul unor depresii majore. Din păcate, nici presa și nici statul nu au prezentat corect românilor riscurile pe care și le asumă atunci când pleacă din ţară.

Între 1890 și 1920 se estimează că au ajuns pe continentul american peste 100.000 de romani, majoritatea din Transilvania. Dintre ei, după Primul Război Mondial, 43.000 de romani s-au întors acasă, în România întregită.

Majoritatea românilor din State însă și-au continuat viața acolo, aducându-și și soțiile și copiii din Transilvania, fiind ajutați să se adapteze și de numeroase societăți de întrajutorare, cluburi, pensiuni, biserici ortodoxe române și şcoli românești înființate de români. La aceste şcoli preda preotul ortodox atât limba română, cât și cunoștinte de istorie, de cultură și civilizație românească. Emigranților români din America de la începutul secolului XX le-ar fi sunat extrem de ciudat lozinca unor progresiști actuali: „Afară cu religia din şcoli”. Școlile românești din America erau lângă biserică, profesori fiind preotul și dascălul.

Concluzia care poate fi desprinsă din exemplul tău este că, aşa cum românii din Transilvania au fost determinaţi să plece atunci din cauza condiţiilor neprielnice, la fel şi românii de acum au fost determinaţi să plece deoarece in tara au lipsit condiţiile pentru menţinerea şi valorificarea capitalului nostru uman.

Prin urmare, înţeleg că Pittsburgh-ul este un oraş care a atras, de-a lungul istoriei lui, mulţi imigranţi, inclusiv mulţi din Europa de est şi de sud-est. Ne poţi spune ceva şi despre comunitatea de ruşi de acolo?

Ruşii, ca şi românii, au venit în număr mai mare mai ales la începutul secolului XX, când Pittsburgh-ul a început să se dezvolte foarte mult economic, fiindcă s-au descoperit minereurile de fier, de cărbune în munții Pennsylvaniei, iar emigranţii lucrau ori în mine, ori în oțelăriile din Pittsburgh. Au venit atunci ucraineni, greci, sârbi etc. Bineînţeles că aceste comunităţi şi-au înfiinţat şi bisericile lor acolo. În Pittsburgh sunt în total vreo 17 biserici ortodoxe, printre care sunt multe ruseşti şi greceşti. Ruşii au şi o catedrală în Pittsburgh - „Sf. Alexander Nevski”.

Însă cea mai mare comunitate de ruși în America se află în zona New York, unde sunt aproximativ 1.600.000 de ruși.

La festivalurile internaţionale de dansuri tradiţionale veneau și rușii cu o formaţie de dans şi erau îmbrăcaţi în costumele lor naționale impresionante. De asemenea, în catedrala Universității din Pittsburgh se află o sală de clasă amenajată în stil rusesc, în cadrul programului Sălilor Națiunilor (acest program a fost demarat în 1926, când numeroasele comunități etnice, inclusiv cea românească, au primit invitaţia de a amenaja câte o sală de clasă care să le reprezinte cultura).

Un lucru care merită adăugat este că un dar extrem de important oferit de comunitatea rusă și de ortodoxie civilizației americane vă rămâne Sf. Ioan Maximovici, ale cărui sfinte moaște se găsesc la San Francisco. Sf. Ioan Maximovici e considerat acum un mare sfânt al Americii. Mulți americani ortodocși au evlavie la Sf. Ioan, care a făcut multe minuni în America.

180
Tagurile:
Student român, SUA

Загрузка...