Turkey's President Recep Tayyip Erdogan speaks during an Iftar, the evening meal breaking the Ramadan fast, at his palace in Ankara, Turkey, Saturday, May 19, 2018

Test de rezistență pentru NATO: SUA anunță sancțiuni, Turcia - închiderea bazelor aviatice

254
Dorința Washingtonului de a controla cu strictețe și deloc dezinteresat fiecare pas al aliaților săi contribuie la amplificarea situațiilor de conflict pe arena internațională. În prezent, SUA și Turcia sunt supuse unui test riguros de rezistență.

Congresmenii americani doresc să pedepsească Ankara pentru achiziționarea și desfășurarea de sisteme rusești de rachete antiaeriene. În pofida protestului exprimat de administrația președintelui SUA Donald Trump, Comitetul pentru Relații Externe al Senatului SUA a aprobat un proiect de lege pentru sancționarea Turciei pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene S-400 și pentru invazia militară din nordul Siriei.

Proiectul de lege este susținut atât de democrați, cât și de republicani, în ambele camere ale Congresului. În caz dacă sancțiunile vor fi aprobate de Senat, președintele SUA va fi obligat să impună restricții împotriva ministrului turc al Apărării Naționale, Hulusi Akar, dar și altor persoane și organizații implicate în operațiunea militară din Siria. Administrația prezidențială va fi, de asemenea, obligată să impună sancțiuni în legătură cu achiziția de către Ankara a sistemului de rachete antiaeriene S-400, conform legii privind ”Combaterea adversarilor Americii prin intermediul sancțiunilor”. În viitor, Turcia ar putea rămâne fără o gamă largă de produse, servicii și tehnologii americane de apărare. Washingtonul a exclus anterior Ankara din programul de producere și achiziție a avioanelor de vânătoare F-35.

Donald Trump a adoptat o poziției moderată cu privire la aplicarea sancțiunilor și ia act de legitimitatea acțiunilor Turciei. Actualul președinte al Statelor Unite a amintit că Turcia dorea să achiziționeze sistemul de apărare aeriană american ”Patriot”, dar administrația Barack Obama le-a refuzat aliaților să achiziționeze acest sistem.

Turcia promite o acțiune de răspuns în cazul unor sancțiuni și nu intenționează să renunțe la S-400, chiar dacă acest proiect de lege va trece. Se pare că suntem în preajma unei furtuni geopolitice.

Răzbunarea Senatului Statelor Unite

Statele Unite consideră că Rusia este capabilă să folosească sisteme S-400 desfășurate pe teritoriul turc pentru a studia vulnerabilitatea avioanelor de vânătoare americane de generație a 5-a F-35. În acest sens, Washingtonul bănuiește Ankara de trădarea intereselor SUA și promite sancțiuni împotriva Turciei. Pentru început, a fost recunoscut genocidul armean.

La a patra încercare, Senatul american a aprobat o rezoluție prin care recunoaște drept genocid masacrarea armenilor de către turci în Imperiul Otoman, în 1915.

Purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale turce, Fahrettin Altun, a declarat: "Rezoluția nu va aduce nimic bun în relațiile dintre Turcia și Statele Unite. Va intra în istorie ca acțiuni iresponsabile și iraționale ale unor membri ai Congresului SUA împotriva Turciei".

Comentând posibilele sancțiuni, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a declarat: ”Membrii Congresului SUA ar trebui să înțeleagă că nimeni nu poate să-i impună Ankarei voia altuia”. Și a avertizat deja a doua oară, pe parcursul a șase luni, că Ankara ar putea pune problema privării Statelor Unite de posibilitatea de a folosi bazele aeriene Incirlik și Kürecik de pe teritoriul turc.

Gravitatea acestor intenții este confirmată de cuvintele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

”Dacă este necesar, vom închide Incirlik și Kürecik ”, a declarat liderul turc pentru A Haber.

Este foarte probabil ca un astfel de proiect să fie pus în aplicare, deoarece Ankara exclude renunțarea la sistemul de rachete antiaeriene S-400 din Rusia și intenționează să încheie desfășurarea noului sistem de apărare aeriană până în aprilie 2020 (două divizii de apărare aeriană Triumph S-400 achiziționate de Turcia cu 2,5 miliarde de dolari reprezintă o contribuție serioasă la capacitate de apărare).

Hotărârea și lipsa de a atinge un compromis între părțile aflate în conflict promit o agravare a relațiilor turco-americane. Se pare că nu este o coincidență că The New York Times, cel mai mare ziar american, titrează: ”Turcia și Rusia reprezintă un pericol mai mare pentru trupele americane din Siria decât SI*.”

Riscul legat de bazele Incirlik și Kürecik

Cea mai dureroasă reacție la presiunea cinică a Washingtonului este că Ankara este gata să închidă bazele americane din Turcia, ceea ce va duce inevitabil la dezechilibre geopolitice în regiunea Orientului Mijlociu și nu numai. Dacă Ankara va închide cu adevărat bazele aeriene Incirlik și Kürecik pentru Forțele Aeriene a SUA, atunci americanii vor trebui să evacueze circa cincizeci de bombe nucleare americane B-61. Pentagonul are controlul deplin asupra acestei arme (aflate la baza Incirlik) și coduri de 12 cifre pentru utilizarea acestora din timpul Războiului Rece. Scoaterea bombelor B-61 de pe teritoriul turc este asociată cu o serie de dificultăți tehnologice și va însemna finalizarea efectivă a alianței dintre Washington și Ankara. The New York Times notează: într-o situație instabilă, bombele B-61 ar putea deveni ”ostatice” ale președintelui Erdogan.

Incirlik este cea mai mare bază turco-americană din Orientul-Mijlociu și are o importanță deosebită pentru operațiunile militare americane din Irak și Siria. Aici, în sudul provinciei Adana, există sedii, arsenale, echipamente de navigație radio și aeronavele tactice ale Forțelor Aeriene ale SUA care sunt gata de luptă. O pistă cu o lungime mai mare de 3 mii de metri permite aterizarea bombardierelor strategice.

La baza Kürecik (sud-estul Turciei, provincia Malatya) se află o parte a sistemului de apărare anti-rachetă NATO din Europa - un radar de avertizare timpurie împotriva rachetelor, care este deservit de experți ai Pentagonului. În Turcia, există zeci de instalații militare americane care ar putea fi afectate conform „principiului domino”.

Așadar, în Ankara este desfășurat sediul misiunii militare americane unite și a grupului de aviație. În total, în Turcia există aproximativ 2 mii 700 de militari americani în Turcia, care vor trebui să fie dislocate undeva. Cele mai complicate probleme militaro-politice și tehnologice sunt practic garantate pentru Washington.

Grecia și-a exprimat deja disponibilitatea de a desfășura baze militare americane pe teritoriul său, în cazul în care vor fi obligate să părăsească teritoriul Turciei. Cu toate acestea, crearea unei noi infrastructuri care să găzduiască un număr mare de personal militar și instalații va fi o sarcină deloc ușoară, nici rapidă și nici ieftină pentru Pentagon. De exemplu, baza militară americană de pe insula greacă Creta are o specializare restrânsă, este principala fortăreață a forțelor navale ale SUA și NATO din Mediterana. Mai mult, amplasarea bazei din Creta este și principalul teritoriu continental al Greciei situate la o mie de kilometri vest de baza Incirlik, iar această incomoditate a spațiului de operare nu poate fi înlocuită.

Dar identificarea unor alternative la avioanele de luptă americane de generația a cincea este o sarcină mai ușoară. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat pe 11 decembrie că Rusia ar putea oferi o alternativă la F-35, dacă SUA refuză să le vândă. După achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene S-400, conducerea militară și politică a Turciei studiază caracteristicile avioanelor de luptă polivalente rusești de generația a cincea, Su-35, generația 4 ++ și Su-57.

Statul Islamic* – organizație teroristă interzisă în Rusia și Kazahstan.

254
Viktor Orban și Ursula von der Leyen

Blocaj în Comisia Europeană? Răspuns riscant pentru Ungaria

374
În loc să recunoască vina și să aplaneze o situație tensionată, Comisia Europeană îl provoacă pe Orban Viktor, uitând Ungaria nu are comportamentul pasiv și umil al României

BUCUREȘTI, 30 sept – Sputnik. Așa cum am anunțat, premierul maghiar Orban Viktor a cerut expres demiterea vicepreședintelui Comisiei Europene, comisarul Vera Jourova, acuzând-o că a jignit Ungaria într-un interviu acordat publicației germane ”Der Spiegel”. 

”Domnului Orban îi place să spună că construiește o democrație iliberală”, a declarat pentru ”Spiegel” Vera Jourova, completând ”Aș spune: construiește o democrație bolnavă”.

Reacția Ungariei a fost imediată, mai întâi prin ministrul Justiției, Varga Judit, care a cerut ferm: ”Jourová trebuie să demisioneze!”

”Nicio instituție democratică nu ar trebui să tolereze un lider care folosește astfel de insulte, așa cum a făcut-o în interviul din Spiegel”, a spus ministrul, adăugând că „definirea Ungariei ca democrație bolnavă umilește poporul maghiar, contrazice valorile europene și aduce rușine Comisiei Europene!”

Mai mult, în scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, premierul Orban Viktor a anunțat un demers unilateral ferm: Ungaria suspendă relațiile politice cu Jourova.

”Vicepreşedintele Comisiei Europene a jignit Ungaria, de aceea Guvernul ungar suspendă relaţiile politice cu Vera Jourova” – a scris premierul Orban Viktor, în scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei.

Ori, se pare că se va intra într-un blocaj ”politic” sau chiar instituțional, pentru că răspunsul peședintei CE a fost ferm – și ca o provocare pentru Orban:

”'Preşedinta Ursula von der Leyen lucrează îndeaproape cu vicepreşedinta Jourova privind statul de drept”, a transmis Comisia Europeană. ”Vicepreşedinta se bucură de deplina încredere a preşedintei”.

Mai mult, prin purtătorul de cuvânt Dana Spinanț, președinția Comisiei transmite că ”Îngrijorările noastre atunci când este vorba despre statul de drept în Ungaria sunt binecunoscute”.

”Ele vor fi tratate în raportul nostru privind statul de drept, pe care îl vom prezenta mâine. În acest raport, noi evaluăm situaţia din toate statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt, românca Dana Spinanţ.

Cu siguranță, această reacție dură va avea consecințe, pentru că Orban Viktor nu e liderul care să lase o asemenea provocare fără răspuns. Pe de altă parte, este ciudată atitudinea Comisiei Europene care, în loc să aplaneze o situație tensionată, a amplificat-o prin acest răspuns.

Și, fără dubii, declarația Verei Jourova în presa germană a fost insultătoare, fapt pentru care ar trebui să explice ce a dorit să spună sau să-și ceară scuze.

Dar, probabil că ”guvernul Europei” s-a obișnuit cu atitudini umile și servile, precum cele ale României față de instituțiile europene și euroatlantice.

374
Tagurile:
Ungaria, Blocare, Comisia Europeană

Загрузка...
Codrin Stefanescu

Codrin îl scoate vinovat pe Ciolacu, acuzații dure

573
Fostul secretar general îl acuză pe actualul președinte al PSD de un fenomen periculos care se simte în PSD  - și a cauzat pierderi la actualele alegeri

BUCUREȘTI, 30 sept – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Au fost alegerile din 27 septembrie un dezastru pentru PSD? La nivel național, nu se poate spune asta. Dar semnalele nu sunt bune, din multe zone. Dar, cel mai grav, cu câteva excepții, s-a făcut simțită o demobilizare a electoratului PSD, fapt subliniat de mulți analiști.

În plus, au existat trădări și negocieri eșuate în mod încă neelucidat, cum a fost în cazul Capitalei.

O reacție dură pe tema asta a avut-o Codrin Ștefănescu, care recunoaște că PSD a fost trădat.

”E adevărat! Ne-au trădat primari, prieteni sau aliați! Rând pe rând au îngroșat armata de strânsură a lui Orban”, scrie Codrin, completând – ”că au fost șantajați, amenințați sau pur și simplu cumpărați la bucata, chiar nu mai contează!”.

Efectul a fost clar, iar fostul secretar general spune fără ocolișuri: ”Ne-au lăsat baltă în mijlocul luptei cu un adversar extrem de toxic pentru țară. Au îmbrăcat tricourile galbene și au uitat de PSD și de membrii săi, care i-au sprijinit în trecut. Pa și la revedere!”.

Dar, cel mai grav este, așa cum spuneam, fenomenul de demobilizare și chiar demoralizare a electoratului social democrat – iar pentru asta Codrin îl consideră vinovat pe Marcel Ciolacu și ”echipa” sa.

”Nimeni și nimic nu a reușit sa-i demoralizeze atât de grav pe votanții noștri, cum a reușit să o facă Ciolacu și mică sa gașcă de prieteni ai Sistemului!”, acuză Codrin, ”Pentru că tot ceea ce nu suportă, admite, acceptă membrii de partid, susținătorii sau votanții noștri tradiționali, se află azi în conducerea PSD!”.

Și, atenție, Codrin spune clar: ”Mulți dintre ei au lipsit de la vot din acest motiv!”. Și încă un aspect – dacă acum un aport major l-a avut dorința primarilor și a șefilor de județ de a-și păstra puterea, la parlamentare există pericolul implicării mai slabe a acestora, cum a fost la europarlamentare.

573
Tagurile:
Rezultate, alegeri locale, PSD, Marcel Ciolacu, Codrin Ștefănescu

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis anunță un an universitar 2020-2021 complicat

0
Președintele României a declarat, la deschiderea anului universitar 2020-2021 că este foarte bucuros să se afle la Ateneul Român și că anul acesta va fi unul diferit față de cele anterioare.

BUCUREȘTI, 1 oct – Sputnik. Deschiderea anului universitar 2020-2021 a fost făcută fastuos de președintele Klaus Iohannis care s-a adresat studenților, profesorilor și, de altfel, tuturor românilor, de la Ateneul Român. Șeful statului participă la ceremonia de deschidere a anului universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”.

Acesta a subliniat că va fi un an universitar altfel, ”foarte complicat”.

”Astăzi marcăm începutul unui nou an universitar, acesta fiind fără îndoială cel mai dificil an universitar din 1989 încoace. Regulile de distanțare socială necesare îngreunează un proces educațional în care mentoratul are un loc central”, a punctat Iohannis.

Președintele și-a exprima speranța că vor fi găsite cele mai bune modalități de asigurare atât a calității actului educațional, dar și protejarea comunității academice de riscul contaminării.

Mesajul pe care Klaus Iohannis a dorit să îl transmită studenților a fost unul de încurajare, adăugând că educația prin artă este un pilon esențial în construirea unei Românii cu adevărat educate și a punctat că ”nu există altă educație universitară decât cea autonomă”

”Mă voi opune oricăror ingerințe politice menite sa deturneze școala de la menirea ei, aceea de a contribui la o Românie europeană prin valori și educatie”, a explicat Klaus Iohannis.
0
Tagurile:
Klaus Iohannis

Загрузка...