Donald Trump şi Klaus Iohannis, la Washington

NUCLEARĂ internațională: BNR, avansul pentru Patriot, campania lui Iohannis și… Trump

7754
(reînnoit 20:09 05.12.2019)
”Absolut întâmplător, în timpul campaniei electorale pentru turul al doilea al prezidențialelor, Raytheon primește o plată neașteptată”. Bloomberg va candida contra lui Trump. Bloomberg dezvăluie ce le-a scăpat românilor”

BUCUREȘTI, 5 dec - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Celebra publicație Bloomberg a publicat un articol neobișnuit de ofensiv pentru analiștii economici, confirmând ipotezele intervenției Băncii Naţionale a României pe pieţele valutare pentru a susţine cursul de schimb al leului.

Asta după ce ”îngrijorările cu privire la efectele creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra inflaţiei şi bugetului au dus leul la un minim istoric”. Dar Bloomberg a mai aflat ceva, care va pune pe jar presa de investigații din România și, probabil, SUA.

Ce au aflat întâi americanii – și abia cum românii

Bloomberg a preluat informația de la un oficial BNR ”care a dorit să îşi păstreze anonimatul”, și care spune că banca a cheltuit ”mai puţin de un miliard de euro din rezervele sale valutare pentru intervenţii pe piaţă”.

”Aceste intervenţii au dus la cel mai mare declin al rezervelor valutare de după luna iunie 2018”, spune oficialul, confirmând analizele și ”Leaks”-urile lui Dan Diaconu, Radu Soviani și altor analiști financiari. Dar, ciudat, tuturor românilor le-a scăpat un aspect esențial – dar pe care Bloomberg l-a aflat!

Deci, atenție, pentru că urmează bomba! De fapt… rachetele! Iată ce afirmă Bloomberg, citând ”oficialul BNR”:

”Rezervele valutare ale României s-au diminuat cu 1,2 miliarde euro numai în luna noiembrie 2019, atât ca urmare a intervenţiilor BNR dar şi a plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de rachete Patriot potrivit unui contract semnat cu SUA”. (traducere Agerpres

Rețineți, cu titlul de ”fapt divers”, Michael Bloomberg este potențial contracandidat al lui Donald Trump la alegerile prezidențiale.

Uimitoarea plată cerută de generalul Ciucă

Acum, plata în avans a rachetelor Patriot a fost prima (sau printre primele măsuri) solicitate de generalul Nicolae Ciucă, proaspăt ministru al Apărării – și susținută urgent de ministrul Finanțelor Cîțu (altfel, poreclit și ”Domnul Nu-sunt-bani”).

Am întrebat la vremea respectivă ce este cu acești bani care nu făceau parte din Bugetul 2019, dar nici din cel pe 2020, care nu a ajuns în Parlament încă. Demnitari, printre care Lia Olguța Vasilescu, au întrebat de ce nu s-a făcut această plată în 2020, așa cum era normal? De ce această grabă din partea unui guvern care acuză ”moștenirea dezastruoasă” a ”guvernării eșuate” – și care a făcut tăieri la rectificare?

Un prim răspuns ar fi reuniunea NATO, la care Iohannis trebuie să dea bine în fața lui Donald Trump. Ori, ce-l bucură mai tare pe Trump decât banii încasați de companiile americane?

Deci, să fie vorba de un umăr ”financiar” pus de BNR și Guvern pentru campania lui Iohannis și PNL? Chestiunea pare mult mai complexă dacă luăm în calcul informații venite pe o linie… bine informată.

Legătura ciudată între ”Patriot” și campania lui Iohannis - PNL

În martie 2018, publicația Cațavencii, arunca pe piață o informație bombă: omul care se ocupă de campaniile electorale ale lui Klaus Iohannis și ale PNL se ocupă de… imaginea Raytheon în România.

Ce nevoie are colosul militar Raytheon nevoie de ”imagine” în România? Evident, nu are, doar nu e vreun retailer iar în acest domeniu ”strategic” nu există conceptul de ”piața liberă”.

”Firma care se ocupă, în România, de imaginea Raytheon se numește Chapter 4 Romania - acționarii acestei firme sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru”, scrie Patrick Andre de Hillerin, care explică mai departe cine este Felix Tătaru – ”Omul care, prin altă firmă, GMP, se ocupă de campaniile electorale ale lui Klaus Iohannis și ale PNL”.

Absolut întâmplător, în timpul campaniei electorale pentru turul al doilea al prezidențialelor, Raytheon primește o plată neașteptată, dar mereu binevenită, consemnează cunoscutul jurnalist. Da, e plata pe care ministrul Ciucă s-a grăbit să o facă!

Culmea e că de aceeași grabă a dat dovadă și Iohannis, la primul său mandat. ”Prima acțiune prezidențială după depunerea jurământului, mesajele de Crăciun și Anul Nou, întoarcerea din vacanța de iarnă din 2014-2015 a fost semnarea unui acord între toate partidele politice prin care România se angajează, fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată”, scria sursa citată.

Cu umor, dar perfect adevărat, P.A. de Hillerin scrie: ”Consecvent, domnul Iohannis a urmărit cu atenție și îngrijorare respectarea acestui acord semnat de șefii partidelor parlamentare din 2015, ignorând, în același timp, legea învățământului, care prevede acordarea a 6% din PIB pentru educație”.

Care este profitul Raytheon la această afacere? Uriaș – sute de milioane! Ce se face pentru asta? Lobby! Și nu numai…

Să punem ordine în câteva informații

Propun să ne oprim deocamdată aici și să facem puțină ordine:

- 2014 – Iohannis câștigă inexplicabil alegerile, diaspora are un rol determinant, Felix Tătaru se ocupă se imagine a lui Iohannis și PNL;

- 2015 – 2017 - 2019, primele zile ale mandatului, Iohannis impune și supraveghează executarea a 2% din PIB, din 2017, pentru ”Apărare”, mai ales achiziții din SUA;

- Firma americană, principal furnizor, îl contactează pentru imagine (inutilă) în România pe omul care îi face campania lui Iohannis și PNL;

- 2019: Iohannis se duce la Trump unde semnează un protocol, un fel de ”To do list”;

- 2019: Iohannis urgentează căderea Guvernului României, servind și interesele PPE;

- Noul guvern, primele zile, ministrul Ciucă, plătește în avans, nejustificat, către Raytheon;

- BNR scoate din rezervele valutare ale României suma, dar toți ochii sunt ațintiți la cheltuielile pentru ținerea pe loc a valutei;

- Iohannis câștigă al doilea mandat;

- Fapt divers: Iohannis îl decorează pe Ciucă, Ciucă îl decorează pe Iohannis;

- Iohannis pleacă la NATO unde se întâlnește cu Trump, e lăudat, poze etc;

- Michael Bloomberg va candida contra lui Trump;

- În Bloomberg apare dezvăluirea despre scoaterea din rezerva valutară a plății pentru Raytheon, chiar când Iohannis se vede cu Trump.

Cum s-ar spune… restul urmează!

7754
Tagurile:
BNR, Sisteme Patriot, NATO, Donald Trump, Klaus Iohannis
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

244
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

244
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

115
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

115
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Proteste în Minsk

Proteste în Belarus: au fost reținuți zeci de demonstranți

0
Câteva zeci de persoane au fost reținute în timpul demonstrațiilor împotriva lui Lukașenko în Minsk.

BUCUREȘTI, 26 sep – Sputnik. Câteva zeci de persoane au fost reținute în timpul manifestațiilor neautorizate în Minsk din această sâmbătă, informează RIA Novosti, citând forțele de ordine din capitala Belarusului.

“Au fost reținute câteva zeci de persoane pentru contravenții administrative”, a declarat serviciul de presă al direcției generale a afacerilor interne a comitetului executiv orășenesc din Minsk.

Sâmbătă la Minsk a avut loc o nouă acțiune de protest a femeilor.

Acțiunile de protest în mai multe localități din Belarus s-au declanșat după alegerile prezidențiale din 9 august 2020, în care victoria a obținut-o actualul șef al statului, Aleksandr Lukașenko.

0
Tagurile:
Proteste, Minsk, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
UE și SUA: Polonia să se descurce singură cu Belarusul

Загрузка...