Ludovic Orban

Se pregătește DEJA ÎNLOCUIREA premierului Orban cu un personaj cheie!

13259
(reînnoit 15:38 02.12.2019)
Informația aduce însă în prim plan un personaj greu -  ”un plan similar a fost pritocit și de fostul șef al SRI George Maior”

BUCUREȘTI, 2 dec - Sputnik, Evan Răutu. Fondator al principalei publicații dedicată Justiției și unul dintre cei mai importanți jurnaliști de investigații, Răzvan Savaliuc aruncă pe piață o informație: se pregătește DEJA ÎNLOCUIREA premierului Orban.

Ipoteza era deja vehiculată în cercurile politice, atât din cauza slabei calități a premierului, din ce în ce mai vizibilă de cetățeni  - dar și al nevoii ca, după o iarnă grea și măsuri impopulare - înaintea celor mai importante alegeri să fie găsită o formulă de țap ispășitor.

Ori, acesta ar putea fi Ludovic Orban, personaj care am mai fost „tăvălit” de sistem – și ”scăpat” ca prin minune, în ciuda dovezilor clare – mult mai clare decât în cazul altora care au ajuns după gratii.

Informația lui Savaliuc este însă mai interesantă – pentru că aduce însă în prim plan un personaj greu, cel puțin acum: directorul SRI. ”Raul Eduard Hellvig - în cărți pentru a fi premierul “Guvernului meu””, scrie Savaliuc.

”Surse avizate ne-au informat că Raul Eduard Hellvig este pregătit să fie numit prim-ministru al României, după ce “Guvernul Orban” va fi debarcat ca o necesitate a furiei populare cauzata de masurile anti-românești pe care acest guvern are misiunea sa le adopte”, scrie Savaliuc.

Adică, exact ce spuneam și noi, pentru a avea șanse să mențină puterea, ”Sistemul” trebuie să nu riște ca poporul să învingă ”computerul”, așa cum s-a întâmplat în 2016.

”Un plan similar a fost pritocit și de fostul șef al SRI George Maior, care nu s-a mai pus în practică datorită (re)venirii PSD-ALDE la putere în decembrie 2016”, scrie Savaliuc.

Dar, situația e mai complexă – în sensul că Eduard Hellvig are altă menire decât obedientul Ludovic Orban.

”Să nu se înțeleagă ca un posibil viitor guvern Hellvig va fi “Guvernul meu” în adevăratul înțeles al cuvântului”, explică Savaliuc, subliniind că ”Asta e doar percepția lui Klaus Iohannis, care în fapt nu controlează nimic...”.

Desigur, ca pregătire și executare a ”misiunilor”, Eduard Hellvig este net superior lui Orban – a condus ministere, a fost europarlamentar, a condus Intelligence-ul român… are chiar și activitate în domeniul privat. Și, în ciuda strădaniilor unora, nu i s-au găsit ”pete” de care să se ia ”Justiția”.

Eduard Hellvig are și background foarte solid marca Soros, ceea ce este un mare avantaj în contextul actual, mai ales în cazul unei reveniri a democraților la Casa Albă.

Hellvig este un bun și precis organizator – dar și un intelectual cu educație aleasă. Cariera sa  a fost marcată de două salturi inexplicabile – de la un parlamentar discret al lui Dan Voiculescu, la un fac totum în PNL – Antonescu, apoi pe lângă Iohannis - care l-a numit, surprinzător, în fruntea SRI.

Ciudat dar… clar! Printre cei de lângă Iohannis, Hellvig are doi amici foarte buni și vechi: Dudu Ionescu (șeful de facto al Comunității naționale de Informații) și Rareș Bogdan. Sputnik a publicat o biografie detaliată a lui Eduard Hellvig, viitorul premier, așa cum anunță bine informatul jurnalist Răzvan Savaliuc.

În final, să menționăm că investigatorul atrage atenția la un aspect grav, dar și la o măsură necesar a fi luată:

”Faptul că șefii SRI ajung să se viseze conducătorii României este cel mai clar semnal de alarmă că serviciile de informații și-au ieșit demult din matca lor și trebuie reformate”, scrie Răzvan Savaliuc în ”Lumea Justiției"
13259
Tagurile:
Eduard Hellvig, Răzvan Savaliuc, înlocuire, Premier, Ludovic Orban
Тема:
Activitatea guvernului Ludovic Orban (135)
Tematic
Savaliuc, mesaj fulminant, acțiune în forță contra lui Orban – oficială! - implică și SRI!
PNL își supără aliații: ALDE, critici la scenă deschisă pentru Guvernul Orban
Profesorii primesc bani: Orban promite că se vor da prin rectificarea bugetară
Ludovic Orban a demis un demnitar important, cu o activitate remarcabilă
Orban - încercare de atenuare a impactului declarației lui Cătălin Predoiu
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

91
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

91
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

67
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

67
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...

Turul Cernobîlului: amatorii de turism extrem merg la Pripyat

0
(reînnoit 19:20 25.09.2020)
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
De nouă ani, zona de excludere din preajma Centrale Nucleare Cernobîl, fostul orășel Pripyat, a devenit un punct de atracție pentru amatorii turismului extrem.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.

0
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma sistemului de radar "Duga" din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Un turist își face poză în fața stelei Pripyat

  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl

  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat

  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl

  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma palatului culturii "Energetik" în zona de excludere Cernobîl

  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere

  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere

Tagurile:
Turism, Cernobîl
Tematic
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Specialist în energie: "Cernavodă, nu e grav? Cernobîlul s-a produs la o manevră simplă"
Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl
Incendiu teribil în zona Cernobîl: Imagini video de la fața locului

Загрузка...