Cifrele groazei: câți copii se culcă flămânzi în România și câți trăiesc în sărăcie

382
”Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi”, se arată într-un raport alarmant al al Organizației Salvați Copiii.

BUCUREȘTI, 19 nov - Sputnik, Marius Holdean. Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. De asemenea, România înregistrează și cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europeană.

Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procente reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

Potrivit acelorași date, România are cea mai mare rată a sărăciei relative persistente din Uniunea Europeană. În anul 2017, 19,1% din populație avea venituri sub pragul de sărăcie și se aflase în aceeași situație în cel puțin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017.

Deși în scădere, conform celor mai recente date estimate Eurostat, România rămâne statul european cu cea mai mare diferență la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii și totalul populației.

O altă cifră îngrijorătoare este legată de faptul că 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural și a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre copii au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară, și încă 5% uneori, se arată în raport. Cei mai expuși riscului sunt, de departe, copiii care au doi sau mai mulți frați.

Mortalitatea infantilă

Totodată, datele raportului indică și faptul că România înregistrează și cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europeană, cu un capitol separat al mortalității sub un an.

Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populația între 0-19 ani. Astfel, în România, rata mortalității în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 copii și adolescenți, în timp ce media Uniunii Europene a fost de două ori mai mică, 31,60 la 100.000.

În ceea ce privește mortalitatea infantilă, în 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalității infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de nașteri) de 6,5‰. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viață (mortalitate neonatală), arată datele raportului.

Recomandări

Potrivit aceleiași surse, analiza factorilor favorizanți realizată de Institutul Național de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare ante-natală, care ar fi permis atât intervenții în sarcină, cât și direcționarea sarcinilor cu complexitate mare către unități echipate corespunzător.

Ratele mortalității infantile variază puternic la nivelul județelor, județele cu cele mai scăzute rate ale mortalității infantile în 2018 fiind Dâmbovița (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad și Timiș (4,5‰), Iași și Alba (4,8‰) și mun. București (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalității de trei și de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoșani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călărași (11,2‰) și Caraș-Severin (10‰), se menționează în raport.

Educația și vârsta mamei sunt două dintre elementele principale care influențează în mod direct procentul deceselor pentru copiii sub un an. Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub un an se înregistrează pentru mamele fără educație și cele care au terminat doar școala primară, acesta scăzând ca funcție a nivelului de educație al mamei. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalității atât la mamele adolescente, cât și la cele peste 40 de ani, arată datele raportului realizat de Organizația Salvați Copiii și Avocatul Poporului.

În 2018, în România trăiau 3.680.850 de copii, iar la 1 ianuarie 2018, procentul copiilor rezidenți în mediul rural era cu foarte puțin mai mare decât al copiilor din mediul urban, diferența reală fiind de doar 0,32% (13.228) mai mulți copii în mediul rural, indică datele raportului realizat de Organizația Salvați Copiii și Avocatul Poporului.

382
Tagurile:
Sărăcie, România, Copii, cifre
The US and EU flags, top left and right, fly in separate directions at the European Council building in Brussels

UE, demers fulminant contra politicii și tupeului SUA! România, ca de obicei, e pe invers!

85
(reînnoit 08:12 15.08.2020)
Doar 3 state UE, printre care și România, NU au semnat o notă de protest trimisă la Washington de 24 din cele 27 de state UE, față de presiunile SUA asupra proiectului Nord Stream 2. Iohannis, Orban și Aurescu NU au spus nimic despre asta!

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Publicația germană Die Welt publică o știre de senzație: 24 din cele 27 de ţări membre UE au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2 - ca o încălcare a dreptului internațional.

Cotidianul german scrie în ediția online de vineri, 14 august, că pe 12 august s-a făcut  o intervenție diplomatică lan Departamentul de Stat al SUA cu privire la sancțiunile SUA vizând gazoductul Nord Stream 2.

”24 de state membre au luat parte la intervenția diplomatică, care a avut loc prin videoconferință”, au declarat surse diplomatice UE pentru ”Die Welt”

Potrivit cotidianului german, protestul european împotriva imixtiunii SUA „a primit în mod neașteptat un sprijin puternic”, iar comentatorii subliniază că deși construcția conductei între Rusia și Germania a fost criticată de multe țări europene, în cazul de față Uniunea Europeană a arătat ”un acord de anvergură pentru a respinge interferențele americane”.

Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei, o idee exprimată și de Donald Trump în repetate rânduri. ”E normal ca Germania să facă afaceri cu Rusia, comerț – dar eu NU consider Energia comerț!”, a spus Trump.

Problema este care sunt cele 3 țări europene care NU au participat la demersul european contra politicii de imixtiuni a Washingtonului? Este România printre ele, demonstrând o fidelitate față de SUA până la pierderea deciziei suverane în interes propriu?

Răspunsul pare a fi da! Din surse diplomatice, cele 3 țări care au făcut notă discordată sunt Polonia, Lituania și… România!

Deci, din nou România s-a situat în afara trendului european – iar Iohannis, Orban și Aurescu, cei care au decis asta, NU au spus nimic! Oare va reacționa cel puțin Opoziția? Probabil că da, cu excepția PSD Ciolacu.

Întrebarea vine firesc: care este interesul României să se fie în afara demersului UE? După ce face tot ce poate pentru a strica relațiile cu China și Rusia?  Ce avantaje oferă SUA în schimb? Deocamdată oferă doar… facturi și încălcări flagrante ale suveranității naționale, prin imixtiuni directe în politica internă de la București. (vezi cum a certat ieri ambasadorul SUA Parlamentul român că nu a dat niște legi pe care el le-ar fi cerut!)

Reamintim că Germania, care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a respins  ameninţările Administraţiei Donald Trump în privința proiectului Nord Stream 2.

”Niciun stat nu are dreptul de a dicta Uniunii Europene politica energetică - iar aceste acţiuni (ale SUA, n.n.) nu vor avea succes - sancţiunile asupra partenerilor sunt în mod clar un pas pe un drum greşit”, a declarat marți Heiko Maas, ministrul german de Externe, în cursul unei întâlniri cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, la Moscova.

De asemenea, Heiko Maas a subliniat că în mandatul Germaniei în fruntea UE se va încerca să se consolideze suveranitatea Uniunii Europene.

”Europa are valori şi interese - dacă ne sunt afectate interesele, atunci vom aduce în discuţie acest lucru”, a declarat Heiko Maas.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
România, Nord Stream 2, SUA, UE, Europa

Загрузка...
Petrol

SUA au cumpărat cantități imense de petrol din Rusia

165
(reînnoit 18:29 14.08.2020)
SUA au cumpărat la greu petrol rusesc, în ciuda faptului că încearcă să împiedice construcția gazoductului Nord Stream – 2 în Europa. De ce au fost nevoiți americanii să apeleze la produsele petroliere din Rusia.

MOSCOVA, 14 aug – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În ultima jumătate a anului SUA au primit din Rusia peste nouă milioane de tone de produse petroliere. E o cifră record în ultimii 16 ani. Totodată Washington încearcă că orice preț să blocheze Nord Stream – 2 pentru a nu admite dependența Europei de resursele energetice rusești. De ce americanii au devenit dependenți de ruși, aflați într-o analiză a agenției RIA Novosti.

Exporturi record

Din vânzarea produselor petroliere în SUA, Rusia din ianuarie până în iulie a câștigat peste 2,2 miliarde de dolari, arată datele Serviciului Federal Vamal (FTS) al Rusiei. Peste ocean au fost expediate peste 7,46 milioane de tone, ceea ce reprezintă 12 la sută din totalul exportului. Cea mai mare cantitate a fost achiziționată de Olanda – 12,19 milioane de tone, iar americanii se află pe locul doi, locul trei este ocupat de Malta, cu 4,4 milioane de tone.

Olanda și Malta sunt niște huburi de tranzit, de acolo produsele petroliere pleacă în alte state. Adică, de facto, exportul în SUA ar putea fi mult mai mare, pentru FTS nu ia în calcul astfel de livrări.

Într-adevăr, potrivit datelor Administrației pentru Informații Energetice a SUA (EIA), importul american al petrolului rusesc în primele cinci luni a ajuns la 68 milioane de barili sau 9,3 milioane de tone.

E o cifră mai mare decât cea prezentată de FTS pentru ultimele șase luni, pentru că EIA înregistrează țara de origine, nu țara producătoare.

Totodată, în iulie americani și-au sporit achizițiilor de păcură rusească – cu 16 la sută față de luna iunie.

Nu au cu ce substitui

Problema constă în faptul că SUA s-au privat de petrolul greu venezuelean, iar tehnologia unor întreprinderi de prelucrare a petrolului nu-și permit utilizarea doar a petrolului ușor, care vine din bazinul Permian sau Texasul de Vest. Acesta trebuie amestecat cu petrolul greu, care era procurat în America de Sud. Însă Trump a aplicat sancțiuni împotriva companiei venezuelene PVSDA, și la întreprinderile de prelucrare a petrolului au apărut mari probleme cu materia primă.

În cea mai dificilă situație se află uzina din Golful Mexic și coasta de Est, inclusiv Citgo Petroleum, Valero Energy, Chevron.

O alternativă ar putea deveni petrolul din Arabia Saudită, al cărui componență chimică este apropiată, însă saudiți au refuzat să-și sporească producția. Drept urmare, economia a câștigat în fața politicii și americanii au fost nevoiți să se adreseze Rusiei.

“Washington întreprinde totul pentru a nu permite Gazpromului să finalizeze construcția Nord Stream 2. Însă acest lucru nu împiedică cooperarea, există niște interese economice care coincid”, menționează Aleksandr Razuvaev, directorul Centrului Informațional-Analitic “Alpari”.

“Ultimele procese geopolitice din lume au repartizat piața de petrol în favoarea Rusiei, pentru că SUA au renunțat la livrările din două alte state, cărora le-au aplicat niște sancțiuni. În acest fel, Urals a devenit singurul tip de petrol greu accesibil”, confirmă Aleksandr Dujnikov, cofondatorul grupului de companii A3F Group.

Pe lângă niște caracteristici necesare, materia primă rusească este atrăgătoare și prin prețul mai mic. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, marca Urals a fost cotată în ianuarie – iulie la un nivel mediu cu 40,34 de dolari pentru un baril, pe când în ianuarie – iulie a anului trecut cu 65,27 de dolari.

Totodată a scăzut semnificativ și costul transportării. Odată cu relaxarea măsurilor împotriva coronavirusului, consumul de combustibil a crescut – oamenii au început să circule mai mult și să zboare cu avioanele.

O criză în domeniu

Din cauza prăbușirii prețurilor la petrol, numărul sondelor s-a micșorat în SUA până la un nivel minim. Conducta petrolieră Dakota Access a fost închisă din cauza încălcării normelor ecologice.

Producția a scăzut de la 13,1 până la 11,1 milioane de barili pe zi, iar această problemă a afectat în cea mai mare măsură câmpurile de șist din SUA – Permian, Eagle-Ford, Bakken, Niobrom, Anadark, Appalachian și Haynesville. Potrivit prognozei EIA, dată publicității pe 11 august, capacitatea medie de producție în domeniul petrolier în acest an va constitui 11,26 de milioane de barili pe zi, iar în 2021 – 11,14. Spre decembrie anume americanii vor contribui cel mai mult la reducerea livrărilor mondiale de petrol, consideră EIA.

Potrivit datelor Haynes & Boone, din ianuarie 36 de companii de petrol și gaz au anunțat lansarea procedurilor de faliment, datoriile cărora se însumează la peste 25,2 miliarde de dolari. E vorba, inclusiv, una din cele mai mari companii din domeniul șistului Whiting Petroleum, California Resources, dar și pionerul din domeniu - Chesapeake Enеrgy. În iunie, un alt cel mai mare producător, Extraction Oil & Gas, a solicitat demararea procedurii de faliment, fiind în incapacitate de plată.

Potrivit aprecierilor Rystad Energy, până la sfârșitul acestui an, aproximativ 150 de ce companii în domeniul petrolului și gazelor se vor declara în incapacitate de plată. Extracțiile de șist vor scădea sub cinci milioane de barili pe zi. În cele din urmă, prezice ShaleProfile Analytics, sectorul va pierde peste o treime din capacitățile de producție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
petrol, Rusia, SUA
Tematic
În zonele petroliere din Libia ar putea izbucni lupte teribile
Gazprom Neft a furnizat în China prima partidă de petrol arctic
OPEC + relaxează restricțiile privind producția de petrol
„Se apropie sfârșitul epocii”: Experții promit un mare șoc petrolier

Загрузка...
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Florin Cîțu, făcut praf: „A mințit într-un hal fără de hal, ca ultimul ȘMENAR!”

0
„Nu există fluctuație, există o creștere galopantă cum nu a mai avut vreodată România în ultimii 30 de ani, Cîțu a mințit ca ultimul șmenar”

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Reacțiile analiștilor după ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a prezentat rectificarea bugetară, au fost extrem de dure. Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați analiști financiari, Radu Soviani l-a criticat vehement pe Cîțu!

”E bătaie de joc! A mințit într-un hal fără de hal astăzi Florin Cîțu!”, spune Soviani, referindu-se la modul în care ministrul tratează datoria publică. ”L-ați auzit spunând că datoria publică va fluctua”.

Soviani e uluit: ”Știți ce înseamnă fluctuație: sus – jos!”. Ori, în cazul datoriei publice a României nu există așa ceva, evident!

”Nu există fluctuație, există o creștere galopantă cum nu a mai avut vreodată România în ultimii 30 de ani”, spune Soviani. ”S-a ferit Cîțu să spună că a ajuns datoria publică la 45% din PIB și că se va ajunge spre 50% din PIB”.

Concluzia lui Soviani, expusă într-o intervenție la Antena 3, consemnată de DC News, este că Florin Cîțu ”a mințit ca ultimul șmenar, scuzați-mi expresia!”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                           

0
Tagurile:
Florin Cîţu
Tematic
Eugen Teodorovici lovește greu: face praf ”cuplul de măscărici Cîțu-Orban”
Tăriceanu demască o bătaie de joc a lui Cîțu – tot mediul privat ar trebui să se revolte!
Olguța iese la atac, îi dă la temelie lui Cîțu! Demers extrem de puternic!

Загрузка...