G7 Summit

Macron se visează Napoleon și declară război Braziliei, Rusiei și SUA

965
(reînnoit 20:19 26.08.2019)
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reușit să scandalizeze participanții la reuniunea G7 mai mult decât o făcea președintele SUA, Donald Trump. Ce se ascunde în spatele acestor manifestări și care vor fi consecințele “huliganismului diplomatic” al liderului francez.

MOSCOVA, 26 aug – Sputnik, Ivan Danilov. În timp ce în câmpul informațional rusesc se discută aprins despre motivele și urmările atacului brusc al lui Emmanuel Macron în adresa Căii Maritime de Nord rusești, în câmpul informațional mondial comportamentul președintelui Franței este dezbătut și condamnat într-un context mult mai larg. Anume de aici ar putea reieși de ce liderul francez a decis să se opună proiectului logistic rusesc.

Dacă este să spunem lucrurilor pe nume, chiar și colegii lui Macron din G7 au fost extrem de iritați de comportamentul lui, de dorința lui agresivă și spontană de a submina programul summitului G7 de dragul demonstrării propriilor ambiții geopolitice (care nici măcar nu sunt coordonate cu Merkel).

Lista celor care au fost vizați de președintele Macron impresionează prin proporții și diversitate: pe lângă critica Căii Maritime de Nord (și a Rusiei), Macron l-a atacat pe președintele Braziliei (pe care, printre altele, l-a numit “un mincinos”) și a trecut la o confruntare cu președintele SUA, Donald Trump, în legătură cu anularea sancțiunilor asupra exportului de petrol iranian.

Jurnaliștii agenției de știri Bloomberg, care au o atitudine critică față de Trump și îl simpatizează pe Macron, au fost extrem de dezamăgiți: “Macron subminează agenda summitului G7 într-un acces de furie climatică (…). În decurs de 24 de ore președintele Franței a înregistrat marea performanță în jignirea partenerilor lui cei mai apropiați și în complicarea pregătirilor pentru summitul G7. (A făcut-o până n.r.) la aterizarea celorlalți colegi-lideri. Toate acestea s-au întâmplat în perioada în care Macron urma să consolideze alianța europeană pentru o confruntare cu Donald Trump”.

“Toată umanitatea progresistă” (adică, angajații redacțiilor presei progresiste, de la New York, până la Varșovia, care urmează linia indicată de partid: ura față de Trump și Putin, regretul pentru Brexit și pierderea Crimeei) au investit speranțe în Macron în sensul formării unei coaliții solide anti-Trump, cel puțin, la nivel european, care urma să arate că Occidentul unit mai este viu și este gata să-l execute demonstrativ pe antiglobalistul Trump. În realitate totul a mers contrar scenariului pentru că președintele Franței a deraiat de pe drumul raționalității politice chiar până la deschiderea summitului.

Macron a profitat de întrevederea cu reprezentanții marilor cercuri de afaceri (anterior summitului G7) pentru a supune criticii capitalismul contemporan, pentru a se plânge că actualul sistem economic a putrezit și are nevoie de reforme necesare consolidării democrației. În pofida faptului că agenda „anticapitalistă” devine un subiect la modă în Europa și în anumite segmente ale elitei politice americane, capitanilor business-ului nu s-au arătat entuziasmați de lecțiile despre echitate socială, predate de un fost bancher cu “un grad scăzut de responsabilitate civică”. Mai mult decât atât: lumea franceză de afaceri și cea europeană, în special, se aștepta din partea autorităților de la Paris la o susținere clară în războaiele economice cu SUA și la o susținere în lupta pentru menținerea procesului globalizării, convenabilă companiilor europene.

În loc să lupte pentru globalizare și deschiderea noilor piețe pentru capitaliștii europeni, Emmanuel Macron a decis să torpileze cea mai mare realizare a globalizatorilor europeni din ultimele decenii – acordul de comerț liber cu blocul sud-american Mercosur, pentru care diplomația și lobby-ul european au muncit peste 20 de ani. Pretextul pentru o astfel de decizie radicală a devenit conflictul online între Macron și președintele Braziliei, Jair Bolsonaro. Odată ce liderul francez încearcă să se poziționeze în calitate de campion global în promovarea combaterii schimbării climatice, nu cere doar renunțarea la utilizarea Căii Maritime de Nord, dar și cere ca Brazilia să combată incendiile în pădurile Amazon și să înceteze defrișările pentru extinderea agriculturii intensive.

După ce politicienii brazilieni au cerut președintelui francez să renunțe la manierele colonialiste de a cere ceva altor state, și să nu discute despre Brazilia la summit, Macron și-a ieșit din țâțâni. Liderul francez l-a numit „minciunos” pe președintele brazilian și a dat de înțeles că acordul de comerț liber cu Marcosur (care este convenabil UE și companiilor europene) nu va fi semnat atât timp cât Brazilia nu va capitula în fața revendicărilor lui. Apropo, acest comportament al oficialităților de la Paris indică o schemă la care s-ar putea aștepta Calea Maritimă de Nord – în orice clipă Moscovei i-ar putea cere să renunțe la acest proiect care ar jigni idealurile ecologiste ale liderului francez, căruia îi este dureros să vadă cum Rusia face bani din schimbărilor climatice.

Înfuriați, liderii europeni s-au pus la coadă pentru a-și exprima nemulțumirile față de acest voluntarism ecologist, iar dacă e s-o spunem pe șleau – un “huliganism diplomatic” al președintelui francez. Așa cum subliniază Bloomberg, autorul „primei critici publice dure” a devenit Angela Merkel. Ea poate fi înțeleasă: în loc să-l preseze pe Trump și să devină un factor al unificării europene, Macron a decis să detoneze proiectul globalist al Uniunii Europene (valoarea căruia se ridică la 90 de miliarde de dolari pe an), prin care se încearcă a se demonstra că sistemul economic mondial poate funcționa foarte bine și fără Trump, cu toate inițiativele lui protecționiste. Desigur, Macron a încercat să dreagă busuiocul în timpul unei întrevederi personale cu Trump, care a provocat nemulțumirea delegației americane, însă tabloul per ansamblu a fost unul comic. În locul formatului “Întreaga lume civilizată, condusă de un antipopulist de succes Macron îl condamnă pe Trump”, summitul a decurs în formatul “Macron îl imită pe Napoleon și luptă cu toții în același timp: cu Brazilia, SUA, Rusia, Marea Britanie și chiar cu propriile companii și partenerii din Uniunea Europeană”.

Urmărind această catastrofă diplomatică impresionantă, nu putem face abstracție de ideea că în codul cultural al elitei politice franceze există un set de clișee bizare, care se repetă de fiecare dată până la un final tragic: un lider scund cu ambiții mari declanșează un război pe mai multe fronturi, se învrăjbește cu toată Europa, iar apoi își scufundă propriile perspective geopolitice în apele reci la o mare distanță de frontierele franceze. Curenții reci ai Căii Maritime de Nord, desigur, e un loc mai prestigios decât râul Berezina (unde au fost înfrânte oștile lui Napoleon în timpul retragerii din Rusia în noiembrie 1812) și se potrivește de minune unei scufundări cu surle și trâmbițe a ambițiilor geopolitice ale actualului lider francez. Totuși, am vrea să avem măcar o mică speranță că istoria nu se va repeta neapărat atât de ironic.

965
Tagurile:
Angela Merkel, Donald Trump, Emmanuel Macron, Summitul G7, G7
Tematic
Vedeta G7 este Trump care „nu are aliați, întrucât el nu negociază”
G7 - Trump mută împotriva Europei: anunță un acord comercial cu Marea Britanie după Brexit
G7 cu surprize: Ministrul iranian de Externe a aterizat la Biarritz
Fofografiile cu Amazonia în flăcări, publicate de Macron, sunt actuale?
Gesturi caraghioase la Summitul G7 de la Biarritz - galerie foto
“O strategie pe termen lung” – de ce Trump s-a certat cu partenerii din G7
Trump a comentat ideea invitării Rusiei la următorul summit G7 - reacția Moscovei
Peter Tuchman, foreground right, works with fellow traders on the floor of the New York Stock Exchange, Monday, Aug. 24, 2015

Adevărata vulnerabilitate a României, e în pericol real!

341
(reînnoit 07:27 11.05.2021)
Date care arată imensa, reala vulnerabilitate României, care e în pericol real, dar nu militar sau ”pandemic”! Și despre care NU se vorbește!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. De când au venit la putere, actualii guvernanți au făcut datorii enorme, în contextul unei balanțe comerciale (din ce în ce mai) negative și a unor împrumuturi uriașe, cu destinație cu totul altele decât investiții.

Ori, aici apare pericolul pentru țară: ”Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion!!!”, scrie fostul ministru al Finanțelor și Economiei, Varujan Vosganian.

Și, subliniază Varujan Vosganian, ”Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată”.

Ironic dar realist, fostul ministru spune clar – ”Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare”. Eu aș mai adăuga și ”îngrijorările” privind ”amenințarea rusă” pentru care tot plătim bani de înarmare!

Varujan Vosganian arată că, într-un recent raport, Banca Mondială spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, ”când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+”.

”Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare”, scrie Varujan Vosganian, aducând aminte că Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI))”.

De ce este cifra ”năucitoare”? Varujan Vosganian explică: în octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) ”datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei)”.

În prezent (ianuarie), ”datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru  sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB”.

”Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei”, scrie Varujan Vosganian, deci, cu alte cuvinte, în patru ani, ”datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!”.

Și, atenție, asta în condițiile în care ”de banii aceștia nu se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi”, în condițiile în care utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ”ar fi fost o resursă importantă - o resursă ce se va irosi”.

”O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă într-o vulnerabilitate amenințătoare”, scrie Varujan Vosganian.

Iată deci care este adevăratul pericol pentru România – datoria uriașă, ce nu mai poate fi rambursată! Ori, își imaginează cineva că vom fi ”iertați”… sau ”executați”?

Deci, când mai auziți povești cu „amenințări la securitatea națională”, cu ”război hibrid”, cu ”îngrijorarea pe flancul estic” – priviți mai atent la ceea ce este cu adevărat periculos: groapa de aproape 1 TRILION de lei care se cască în fața noastră, pas cu pas, vorba lui Iohannis. Și fapta lui Iohannis, în bună măsură…

341
Tagurile:
Varujan Vosganian, Marea criză economică, PIB, România

Загрузка...
IPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului

Replică unui cunoscut preot la atacul contra IPS Teodosie

309
(reînnoit 07:23 11.05.2021)
În urma atacurilor și criticilor aduse IPS Teodosie vine o excelentă replică, potrivită cu epoca „respectării drepturilor”

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Comentariile arhiepiscopului Teodosie bazate pe textele Vechi Testamentare au generat o adevărată furtună în opinia publică. Mai mulți ”apărători ai drepturilor omului”, evident necunoscători ai Scripturii l-au atacat pe înaltul prelat, inclusiv la Consiliul Discriminării. 

Acestora le răspunde inspirat preotul și ziaristul Eugen Tănăsescu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

”Ce scandal pentru că IPS Teodosie a citat din Biblie. Dacă se apuca de satiră tip Charlie Hebdo era mai bine???”, scrie Eugen Tănăsescu.

Într-adevăr, preotul punctează excelent – pentru că revista în cauză a jignit în cel mai abject mod cele mai sacre figuri ale religiilor și cele mai înalte valori ale credințelor. Dar, în cazul lor, aceeași zonă progresistă a spus că e ”drept la opinie” și ”libertate a presei”.

Într-un sens apropiat, Eugen Tănăsescu a folosit o un joc de cuvinte: ”"Biserica e Evul Mediu" Așa crede cine trăiește în Evul Media”.

Pe de altă parte, în cazul declarației președintelui CNCD, Tănăsescu comentează: ”Șeful CNCD crede că și preoții trebuie să accepte directivele ideologice ale Statului”  - și apropie atitudinea lui Asztalos Csaba de aceea a unui ”#komisar” – evident, cu referire la comisarii poporului, din perioada de început al URSS.

De fapt, președintele CNCD, Csaba Asztalos, a încercat să nuanțeze ideea verificării reclamațiilor depuse contra IPS Teodosie, dar înțelesul intențiilor sale este oricum ambiguu.

„Ceea ce vom analiza noi în această speță și în oricare alta de acest gen este contextul în care s-a făcut declarația, conținutul, scopul – dacă a fost sau nu o intenție de a aduce o atingere demnității anumitor categorii de persoane – și, desigur, calitatea celui care a făcut declarația, pentru că vorbim despre un formator de opinie, care influențează comportamente din societate”, a declarat Asztalos Csaba, subliniind că ”nu va analiza și nici nu va sancționa ceva ce ar putea fi, în acest caz, o interpretare a credinței”.

Da fapt, IPS Teodosie a explicat, conform Bibliei, de ce nu este discriminatorie interdicția femeilor de a ocupa funcțiile importante în Biserică: ”Ea nu poate fi perpetuu într-o rugăciune, pentru că are condiţia slăbiciunilor sale. Cum să fie discriminare? Aceasta este femeia. Ea a început păcatul”.

”Ea a început păcatul şi iată, se află cu această neputinţă pentru că ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur că dacă n-ar fi fost păcatul, nu astfel s-ar fi înmulţit neamul omenesc, ci prin puterea cuvintelor dumnezeieşti care le-a zis înainte de păcat: creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi Pământul. Ei nu îşi cunoşteau intimităţile înainte de păcat, erau îmbrăcaţi în har strămoşii noştri şi atunci luaţi ceea ce v-am spus, femeii i s-a spus ’În dureri vei naşte fii’. Dacă nu păcătuia, nu ar fi născut în dureri”, a spus IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
309
Tagurile:
CNCD, Atac, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

Загрузка...

Împușcături la o școală din Kazan

0
Împușcături la o școală din Kazan Împușcături la o școală din Kazan Împușcături la o școală din Kazan

Atacul la școala № 175 de pe str. Jaudat Faizi, 8, din Kazan, Republica Tatarstan din Rusia, a avut loc în timpul desfășurării orelor.

Unul dintre atacatori a fost reținut, al doilea, potrivit datelor preliminare, s-a refugiat în clădirea școlii, unde a fost lichidat. 11 persoane au murit, 16 sunt la spital.

"Se auzeau împușcături în toată școala. Au împușcat de multe ori. Există victime, sunt zvonuri că o profesoară de clase primare a fost împușcată în fața elevilor de clasa întâi", a spus o sursă citată de RIA Novosti.

La fața locului se află medici, polițiști, psihologi, sunt prezenți președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov, ministrul Sănătății al republicii Marat Sadîkov și procurorul regiunii Ildus Nafikov.

În toate instituțiile de învățământ din oraș au fost consolidate măsurile de securitate. A fost deschis dosar penal.

 

0

Загрузка...