Exerciții militare

Sea Breeze-2019 face valuri pe Dunăre

424
(reînnoit 17:29 05.07.2019)
Observatorul militar Alexandr Hrolenko analizează subtextul exercițiilor militare NATO "Sea Breeze-2019" din Marea Neagră

Alexandr Hrolenko, observator militar

Exercițiile americano-ucrainene Sea Breeze 2019 se desfășoară în Marea Neagră între 1 – 12 iulie. Manevrele au loc pe mare și uscat, în aer și sub apă, cu participarea a 19 state, 32 de nave, 24 avioane și peste 900 de pușcași marini din SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Grecia, România, Danemarca, Letonia, Estonia, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Ucraina, Moldova și Georgia, cu o absență a navelor flotei ucrainene.

Mai devreme în Ucraina au sosit avioanele militare de transport ale statelor NATO, având la bord personalul militar, tehnică și echipament, iar în Marea Neagră au intrat distrugătorul cu rachete ale flotei navale a SUA – USS Carney și nava de aterizare USNS Yuma. În portul Odesa se află nava mică anti-submarin al pazei de corp.

Exercițiile sunt întimidate de manevrele de proporții ale flotei navale ruse de la Marea Neagră. Iată de ce „Sea Breeze” se mută spre nord, la delta Dunării, unde conform legendei există niște „elemente ostile” care încearcă să blocate ieșirea la mare. Acest episod amintește tentativele de “deblocare” cu bărcile flotei ucrainene a frontierei ruse în stâmtoarea Kerchi în toamna anului trecut.

Moscova are o atitudine negativă față de astfel de activități ale flotelor navale ale SUA și NATO în apropierea frontierelor rusești. Ministerul Afacerilor Externe a calificat drept o „idee periculoasă” desfășurarea Sea Breeze. Flota de la Marea Neagră a Rusiei este gata să răspundă la eventuale provocări și controlează acțiunile navelor ale NATO și „partenerilor” ei.

Încotro bate vântul

Sea Breeze 2019 bate în partea de Nord-Vest a Mării Negre, precum și spre regiunile Nikolaev și Odesa. Faza maritimă a exercițiilor include trageri din artilerie, debarcare a echipelor de inspecție și exersarea interacțiunilor a unităților speciale (posibila debarcare a desantului marin pe țărmul ucrainean).

Comandanții SUA și Ucrainei au fost nevoiți să reevalueze planurile manevrelor, făcând trimitere la contracararea Rusiei. Comandantul Forțelor Navale ale Ucrainei, Igor Voronchenko, a declarat că “tentativele vecinului din Nord de a încurca ițele cu o blocare spontată a zonei de navigare nu vor intimida cartierul general multinațional. Am perceput acest lucru ca o provocare și suntem gata să reacționăm adecvat”.

În această frază a amiralului tanchist ucrainean se întrevăd prea multe incoerențe.

Rusia este vecinul estic, mai la nord de Kiev se află teritoriul Republicii Belarus. Exercițiile flotei ruse de la Marea Neagră se desfășoară la țărmul peninsulei Crimeea. Flota navală virtuală a Ucrainei și chiar distrugătorul americane nu pot „contracara în mod adecvat” flota rusă. În același timp, sunt obligate să respecte legislația rusă.

Articolul 15 al Legii Federale a Rusiei Nr. 155-FZ obligă toate navele militare străine și alte nave de stat să respecte regulile stabilite pentru zonele interzise și temporar periculoase pentru navigare. Totodată necunoașterea regulilor sau limitelor zonelor interzise pentru navigare sau temporar periculoase pentru navigare nu reprezintă un temei pentru intrarea în astfel de zone și nu scutește de responsabilitate.

Exerciții flotei ruse de la Marea Neagră cu implicarea a sistemelor de rachetă mobile e o chestiune serioasă și zonele maritime din apropierea peninsulei rusești Crimeea sunt închise pentru navele SUA și a „partenerilor” lor.

NATO pleacă în stuf

Elementul riveran al exercițiilor militare Sea Breeze 2019 reprezintă o inovație paradoxală. „Elementele ostile” care ar încerca să blocheze ieșirea spre mare din Dunăre e o fantasmagorie totală. E vorba de o deltă mlăștinoasă cu o suprafață de 4150 kilometri pătrați. Delta Dunării are trei canale principale și mai multe canale mici. Delta Dunării este împărțită între România și Ucraina, iar între ele se află Moldova. Distrugătorul american cu rachete s-ar împotmoli. De unde s-ar putea ivi aici “elemente ostile”? E o întebare retorică.

Delta Dunării nu poate nicidecum să servească în calitate de model al strâmtorii Kerchi – diferă nivelul apei. Dacă ar exista vreodată o încercare a câtorva zeci de nave NATO și „partenerilor” lor să pătrundă din Marea Neagră în Marea Azov prin frontiera rusă, până la podul Crimeei nu va ajunge nicio navă a alianței (inclusiv distrugătorul USS Carney și nava de intervenție rapidă USNS Yuma cu trei sute de pușași mari la bord). Probabil, cineva de la Washington și Bruxelles și-ar dori să facă paradă de forță în Marea Neagră, însă nu reușesc să fie suficient de convingători.

424
Tagurile:
Exerciții militare, Marea Neagră
Tematic
NATO pregătește o serie de măsuri împotriva Rusiei în Marea Neagră - reacția Moscovei
Nave militare NATO și mii de militari - la Sea Shield 2019 în Marea Neagră
Rachete rusești „Moskit”, lansate în Marea Neagră - Video
Flota rusă, cu ochii pe exercițiile militare NATO din Marea Neagră
Viktor Orban și Ursula von der Leyen

Blocaj în Comisia Europeană? Răspuns riscant pentru Ungaria

374
În loc să recunoască vina și să aplaneze o situație tensionată, Comisia Europeană îl provoacă pe Orban Viktor, uitând Ungaria nu are comportamentul pasiv și umil al României

BUCUREȘTI, 30 sept – Sputnik. Așa cum am anunțat, premierul maghiar Orban Viktor a cerut expres demiterea vicepreședintelui Comisiei Europene, comisarul Vera Jourova, acuzând-o că a jignit Ungaria într-un interviu acordat publicației germane ”Der Spiegel”. 

”Domnului Orban îi place să spună că construiește o democrație iliberală”, a declarat pentru ”Spiegel” Vera Jourova, completând ”Aș spune: construiește o democrație bolnavă”.

Reacția Ungariei a fost imediată, mai întâi prin ministrul Justiției, Varga Judit, care a cerut ferm: ”Jourová trebuie să demisioneze!”

”Nicio instituție democratică nu ar trebui să tolereze un lider care folosește astfel de insulte, așa cum a făcut-o în interviul din Spiegel”, a spus ministrul, adăugând că „definirea Ungariei ca democrație bolnavă umilește poporul maghiar, contrazice valorile europene și aduce rușine Comisiei Europene!”

Mai mult, în scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, premierul Orban Viktor a anunțat un demers unilateral ferm: Ungaria suspendă relațiile politice cu Jourova.

”Vicepreşedintele Comisiei Europene a jignit Ungaria, de aceea Guvernul ungar suspendă relaţiile politice cu Vera Jourova” – a scris premierul Orban Viktor, în scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei.

Ori, se pare că se va intra într-un blocaj ”politic” sau chiar instituțional, pentru că răspunsul peședintei CE a fost ferm – și ca o provocare pentru Orban:

”'Preşedinta Ursula von der Leyen lucrează îndeaproape cu vicepreşedinta Jourova privind statul de drept”, a transmis Comisia Europeană. ”Vicepreşedinta se bucură de deplina încredere a preşedintei”.

Mai mult, prin purtătorul de cuvânt Dana Spinanț, președinția Comisiei transmite că ”Îngrijorările noastre atunci când este vorba despre statul de drept în Ungaria sunt binecunoscute”.

”Ele vor fi tratate în raportul nostru privind statul de drept, pe care îl vom prezenta mâine. În acest raport, noi evaluăm situaţia din toate statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt, românca Dana Spinanţ.

Cu siguranță, această reacție dură va avea consecințe, pentru că Orban Viktor nu e liderul care să lase o asemenea provocare fără răspuns. Pe de altă parte, este ciudată atitudinea Comisiei Europene care, în loc să aplaneze o situație tensionată, a amplificat-o prin acest răspuns.

Și, fără dubii, declarația Verei Jourova în presa germană a fost insultătoare, fapt pentru care ar trebui să explice ce a dorit să spună sau să-și ceară scuze.

Dar, probabil că ”guvernul Europei” s-a obișnuit cu atitudini umile și servile, precum cele ale României față de instituțiile europene și euroatlantice.

374
Tagurile:
Ungaria, Blocare, Comisia Europeană

Загрузка...
Codrin Stefanescu

Codrin îl scoate vinovat pe Ciolacu, acuzații dure

575
Fostul secretar general îl acuză pe actualul președinte al PSD de un fenomen periculos care se simte în PSD  - și a cauzat pierderi la actualele alegeri

BUCUREȘTI, 30 sept – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Au fost alegerile din 27 septembrie un dezastru pentru PSD? La nivel național, nu se poate spune asta. Dar semnalele nu sunt bune, din multe zone. Dar, cel mai grav, cu câteva excepții, s-a făcut simțită o demobilizare a electoratului PSD, fapt subliniat de mulți analiști.

În plus, au existat trădări și negocieri eșuate în mod încă neelucidat, cum a fost în cazul Capitalei.

O reacție dură pe tema asta a avut-o Codrin Ștefănescu, care recunoaște că PSD a fost trădat.

”E adevărat! Ne-au trădat primari, prieteni sau aliați! Rând pe rând au îngroșat armata de strânsură a lui Orban”, scrie Codrin, completând – ”că au fost șantajați, amenințați sau pur și simplu cumpărați la bucata, chiar nu mai contează!”.

Efectul a fost clar, iar fostul secretar general spune fără ocolișuri: ”Ne-au lăsat baltă în mijlocul luptei cu un adversar extrem de toxic pentru țară. Au îmbrăcat tricourile galbene și au uitat de PSD și de membrii săi, care i-au sprijinit în trecut. Pa și la revedere!”.

Dar, cel mai grav este, așa cum spuneam, fenomenul de demobilizare și chiar demoralizare a electoratului social democrat – iar pentru asta Codrin îl consideră vinovat pe Marcel Ciolacu și ”echipa” sa.

”Nimeni și nimic nu a reușit sa-i demoralizeze atât de grav pe votanții noștri, cum a reușit să o facă Ciolacu și mică sa gașcă de prieteni ai Sistemului!”, acuză Codrin, ”Pentru că tot ceea ce nu suportă, admite, acceptă membrii de partid, susținătorii sau votanții noștri tradiționali, se află azi în conducerea PSD!”.

Și, atenție, Codrin spune clar: ”Mulți dintre ei au lipsit de la vot din acest motiv!”. Și încă un aspect – dacă acum un aport major l-a avut dorința primarilor și a șefilor de județ de a-și păstra puterea, la parlamentare există pericolul implicării mai slabe a acestora, cum a fost la europarlamentare.

575
Tagurile:
Rezultate, alegeri locale, PSD, Marcel Ciolacu, Codrin Ștefănescu

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis anunță un an universitar 2020-2021 complicat

0
Președintele României a declarat, la deschiderea anului universitar 2020-2021 că este foarte bucuros să se afle la Ateneul Român și că anul acesta va fi unul diferit față de cele anterioare.

BUCUREȘTI, 1 oct – Sputnik. Deschiderea anului universitar 2020-2021 a fost făcută fastuos de președintele Klaus Iohannis care s-a adresat studenților, profesorilor și, de altfel, tuturor românilor, de la Ateneul Român. Șeful statului participă la ceremonia de deschidere a anului universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”.

Acesta a subliniat că va fi un an universitar altfel, ”foarte complicat”.

”Astăzi marcăm începutul unui nou an universitar, acesta fiind fără îndoială cel mai dificil an universitar din 1989 încoace. Regulile de distanțare socială necesare îngreunează un proces educațional în care mentoratul are un loc central”, a punctat Iohannis.

Președintele și-a exprima speranța că vor fi găsite cele mai bune modalități de asigurare atât a calității actului educațional, dar și protejarea comunității academice de riscul contaminării.

Mesajul pe care Klaus Iohannis a dorit să îl transmită studenților a fost unul de încurajare, adăugând că educația prin artă este un pilon esențial în construirea unei Românii cu adevărat educate și a punctat că ”nu există altă educație universitară decât cea autonomă”

”Mă voi opune oricăror ingerințe politice menite sa deturneze școala de la menirea ei, aceea de a contribui la o Românie europeană prin valori și educatie”, a explicat Klaus Iohannis.
0
Tagurile:
Klaus Iohannis

Загрузка...