Tomahawk

Rachetele americane în Europa, o mare belea pentru România și Moldova

635
(reînnoit 12:29 15.02.2019)
Anunțata retragere a Washingtonului din Tratatul INF va presupune o revenire inevitabilă a rachetelor americane de rază medie de acțiune în Europa și o intensificare a conflictului cu Rusia. Norii se îngustează, inclusiv deasupra României și Republicii Moldova.

Analiză de Aleksandr Hrolenko, observator militar

Aliații europeni ai SUA dau semne de iritare – aceștia nu vor să devină niște ținte. Într-un interviu oferit ziarului german Welt, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, s-a pronunțat împotriva amplasării rachetelor nucleare în Europa, în contextul deciziei SUA și Rusiei de a se retrage din Tratatul INF, afirmând: “Nu se va întâmpla, inclusiv în România”. Odată ce România deține președinția Uniunii Europene, există o mare probabilitate ca vocea lui Meleșcanu să fie auzită de partenerii economici și aliații militari ai Bucureștiului.

Desigur, Bucureștiul are toate motivele de îngrijorare. Forțele armate ale României, care reprezintă peste 72 de mii de militari – nu sunt cea mai tare verigă a NATO. În clasamentul mondial al forțelor militare țara ocupă locul 40, învecinându-se cu Uzbekistan și Belarus. Bugetul pentru apărare are peste 2 miliarde de dolari (indicator care plasează România pe locul 63 în lume). Nivelul de pregătire al armatei este completat și de lipsa acută de arme moderne. După destrămarea Organizației Tratatului de la Varșovia, complexul industrial-militar al României a ajuns în paragină. Până în prezent, în această țară a NATO sunt exploatate modele analogice tehnicii sovietice. Amplasarea în compacta Românie a unor rachete americane transformă acest teritoriu într-o țintă lipsită de apărare în eventualitatea unui contra-atac al Rusiei. Iată de ce vecinul din Est, Moldova urmărește cu îngrijorare piruetele militaro-politice ale SUA.

În aceeași barcă

Mai merită de menționat că americanii au o mai mare capacitate de a influența poziția MAE al României, decât Bucureștiul asupra strategiei SUA în Europa? În același timp, statele și popoarele compacte, în sens militar, ar putea avea de suferit în rând cu inițiatorii și beneficiarii conflictului. De fapt, „noii europeni” au fost acceptați în Alianță exclusiv pentru a distrage resursele inamicului și pentru slăbirea unui eventual contra-atac din contul extinderii zonei de tampon din fața partenerilor principali.

Probabil, lanțul turbulențelor politico-militare nu se va rupe, un conflict militar de proporții în Europa ar afecta și vecinii cei mai apropiați. Dacă ar fi să examinăm o eventuală lansare a rachetelor americane de pe teritoriul românesc (totuși, pozițiile în Deveselu nu reprezintă un element al designului peisagistic), adică o parte a focoaselor vor fi interceptate de sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă deasupra României și Moldovei.

Teritoriile acestor state se află în raza de acțiune a ZRS S-400, dislocat în peninsula Crimeea.

În afară de aceasta, în cazul unui conflict militar de proporții în Europa, baza Pentagonului în România, amplasată la 340 de kilometri de frontiera cu Moldova, ar putea deveni o țintă prioritară pentru un contra-atac al Rusiei. Sistemul de rachete Kinjal, care a fost pus în funcție în Crimeea în anul 2018, este capabil în două minute să lovească cu rachete hipersonice de precizie înaltă zona SUA amplasată pe teritoriul românesc.

Gambitul est-european

Baza românească reprezintă un instrument camuflat al agresiunii în seria de obiecte europene din sectorului american al sistemului global de apărare antirachetă. Integrat în sistemul Aegis Ashor, radarul AN/SPY-1 și sistemul de interceptoare Standard SM-3 Block IB pot fi utilizate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk cu o rază de acțiune 2500 kilometri (adică pentru un atac global asupra Rusiei). Statele Unite planifică crearea unui șir de mijloace informaționale și de ofensive al sistemelor antirachetă în Europa de Est. Următoarea este Polonia, care deja a primit sistemul american HIMARS, analog sistemului rusesc Iskander.

Evident, în lipsa unor amenințări militare reale, nimeni nu are nevoie de rachete americane cu rază medie de acțiune în Europa (pentru combaterea terorismului este nevoie de alte instrumente). Rachetele SUA sunt ca o umbră a morții care acoperă statele unde sunt amplasate. Cât face programul de 30 de ani de modernizare a triadei nucleare a SUA, costul căruia se ridică la un trilion de dolari. Din 2020, americanii vor lansa producția în seria a bombei termonucleare modernizate B61-12, care ar urma să fie amplasată în Europa.

Doctrina nucleară americană este orientată spre descurajarea Rusiei și altor virtualelor axe ale răului. Statele Unite reprezintă prima putere nucleară care și-a rezervat dreptul de utilizare a armei nucleare în cazul unui atac non-nuclear și chiar în cazul unui atac cibernetic. Americanii și-au apropiat infrastructura militară a NATO de frontierele rusești. Practic, totul este gata pentru începerea partidei cu jertfirea pionilor est-europeni.

635
Tagurile:
Sistemul de apărare antiaeriană, scutul atirachetă, Tomahawk, Kinjal, Rusia, Deveselu, SUA, România
Тема:
Criza în relațiile SUA - Rusia din cauza Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) (41)
Tematic
Tratatul INF: România este "alături de SUA şi poziţia comună a NATO" - MAE
Putin: Rusia își suspendă participarea la INF
Kremlinul a reacționat la propunerea lui Trump pentru un nou INF
Deputat turc: Denunțarea INF reprezintă un pericol pentru întreaga lume
SUA a informat oficial Rusia despre ieșirea din INF
Măsurile de răspuns ale Rusiei la ieșirea SUA din INF - ministrul rus al Apărării

Загрузка...