Liviu Pleșoianu

Liviu Pleșoianu, replică zdrobitoare după ”solicitarea” lui Iohannis!

6701
Pleșoianu aduce proba că NU vreun guvern PSD-ALDE trebuie găsit vinovat pentru legea pe care acum o acuză opoziția, pentru că înșiși parlamentarii Opoziției au votat în bloc legile, ba chiar au rostit și discursuri de susținere.

BUCUREȘTI, 16 ian - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Astăzi, preşedintele Klaus Iohannis solicitat Guvernului să facă, ”în timp scurt, o analiză profundă şi să vină cu soluţii” pe tema Recursului compensatoriu.

”Repet: solicit Guvernului o analiză profundă şi prezentarea de soluţii”, a spus Iohannis, subliniind că ”Aceste soluţii trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul de Justiţie”.

Se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislaţia, a sugerat președintele,  subliniind că ”singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină şi să caute vinovaţi în loc să caute soluţii”.

”Această chestiune a fost posibilă în baza unei legi care e în vigoare - spun clar şi răspicat, siguranţa cetăţeanului român nu este negociabilă, aşadar trebuie să tragem câteva concluzii şi să venim cu măsuri pentru care românul să nu stea cu teamă că un delicvent vine peste el”, a declarat ferm Klaus Iohannis.

Dar, la fel de ferm a venit și Liviu Pleșoianu cu proba că NU vreun guvern PSD-ALDE trebuie găsit vinovat pentru legea pe care acum o acuză opoziția, pentru că înșiși parlamentarii Opoziției au votat în bloc legile, ba chiar au rostit și discursuri de susținere.

”IATĂ DOVADA: TOȚI senatorii USR, PNL și PMP (mai puțin unul) au votat PENTRU Legea Recursului Compensatoriu!”, a scris acum puțin timp Liviu Pleșoianu.

În ședința Senatului din data de 13 martie 2017, ”TOȚI cei 11 senatori USR prezenți au votat PENTRU, TOȚI cei 21 de senatori PNL prezenți au votat PENTRU și 7 senatori PMP (dintr-un total de 8 prezenți) au votat tot PENTRU!”, a scris deputatul PSD

”TOȚI senatorii USR prezenți în sală au votat PENTRU” – și Pleșoianu prezintă lista acestora: ALEXANDRESCU Vlad-Tudor, DINICĂ Silvia-Monica, GOȚIU Remus Mihai, LUNGU Dan, WIENER Adrian, PRESADĂ Florina-Raluca, COLIBAN Allen, DINU Nicoleta-Ramona, FĂLCOI Nicu, MARUSSI George-Nicolae, DIRCĂ George-Edward.

De asemenea, ”TOȚI senatorii PNL prezenți în sală au votat PENTRU”, scrie Pleșoianu, dând și lista liberalilor:

DĂNĂILĂ Leon, GORGHIU Alina, CHIȚAC Vergil, ŞOPTICĂ Costel, STÂNGĂ George-Cătălin, MIREA Siminica, ZAMFIR Daniel-Cătălin, CHIRTEŞ Ioan-Cristian, ŢAPU NAZARE Eugen, PEREŞ Alexandru, SCÂNTEI Laura-Iuliana, PAULIUC Nicoleta, POPA Ion, BULACU Romulus, CADARIU Constantin-Daniel, OPREA Mario-Ovidiu, CARACOTA Iancu, TOMA Cătălin Dumitru, CAZAN Mircea-Vasile, POPA Cornel, NICOARĂ Marius-Petre.

În fine, Pleșoianu notează și că ”7 din 8 senatori PMP prezenți în sală au votat PENTRU”, aceștia fiind BĂDULESCU Dorin-Valeriu, IONAȘCU Gabi, COVACIU Severica-Rodica, GANEA Ion, LUNGU Vasile-Cristian, TALPOȘ Ioan-Iustin și, ultimul ”cu voia dumneavoastră”, BĂSESCU Traian.

Din câte se vede, pe lângă fostul președinte, au votat juriști cunoscuți și extrem de vocali, cum ar fi senatoarele Alina Gorghiu și Iulia Scântei.

Mai mult, reprezentanții Opoziției au rostit discursuri prin care salută legea votată.

Astfel, USR a salutat în plenul Senatului Legea recursului compensatoriu prin vocea lui Vlad-Tudor Alexandrescu:

”USR” salută acest proiect de lege pentru adoptarea unor măsuri compensatorii către nişte deţinuţi care nu beneficiază de condiţii proprii de detenţie”, a spus Alexandrescu, subliniind și autorul proiectului: ”Aş vrea să reamintesc că este un proiect de lege înaintat de Ministerul Justiţiei, sub ministeriatul doamnei Raluca Prună”, a spus reprezentatul USR.

USR va vota în favoarea, în sprijinul adoptării acestui proiect legislativ – a încheiat reprezentatul USR.

PNL nu doar a SUSȚINUT în plenul Senatului Legea recursului compensatoriu, dar ”a cerut urgentarea adoptării de măsuri legislative în favoarea unor măsuri alternative față de condamnarea la închisoare!”, remarcă Liviu Pleșoianu, redând declarația Alinei Gorghiu:

”Deci rămâne o problemă structurală, însă acest proiect de lege, să spunem că face jumătate de pas în faţă şi am speranţa că celelalte proiecte care sunt deja în procedură parlamentară vor întâmpina sau vor fi întâmpinate cu aceeaşi deschidere din partea majorităţii parlamentare”, a spus Gorghiu.

Iar temperamentala liberală a completat: ”Eu una, dacă aş fi acum în majoritatea parlamentară, m-aş gândi cum să aduc mai repede pe masa plenului proiectul legat de măsurile alternative pentru condamnarea în închisoare”.

Iar finalul a fost limpede: ”Vă mulţumesc şi vă asigur că PNL va susţine acest proiect de lege!”.

Ca o demonstrație finală, Liviu Pleșoianu redă și înregistrarea video a declarațiilor reprezentanților Opoziției – cei care azi susțin că ”proiectul a fost modificat de majoritatea parlamentară”. Iată dovada zdrobitoare!

6701
Tagurile:
Klaus Iohannis, Liviu Pleșoianu
Тема:
Klaus Iohannis (199)
Tematic
Liviu Pleșoianu încheie anul în forță: așa ar trebui să gândească românii adevărați!
Pleșoianu îl face praf pe Iohannis, a descoperit o gafă uluitoare – ridicol total!
Pleșoianu – inițiativă de excepție la final de an! #REZIST e în pericol, dar și Iohannis!
Liviu Pleșoianu a primit o veste ciudată - și a trimis imediat un mesaj superb!
Американские военнослужащие

Trump retrage trupele din Germania în beneficiul SUA. Și al întregii lumi

79
(reînnoit 20:04 10.08.2020)
Statele Unite au motivat retragerea contingentului său din Germania prin „politica de îngrădire” a Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea trupelor americane se va întoarce acasă și doar câteva mii vor fi dislocate la granița cu Rusia - în Polonia.

De Irina Alksnis

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a declarat că viitoarea retragere a trupelor din Germania se încadrează în strategia politicii de îngrădire a Rusiei.

Poziția șefului departamentului este mai rea decât cea a guvernatorului, deoarece acesta dispune de un singur argument în sprijinul poziției declarate. Formal, Statele Unite, într-adevăr, vor „muta mai multe trupe mai spre est, mai aproape de granițele Rusiei”. Problema este că, la o examinare mai atentă, nu se alege nici praful din această teză, care scoate la iveală o situație destul de incomodă pentru americani în privința a ceea ce se întâmplă.

Steagul Uniunii Europene și al Germaniei la Berlin
© Sputnik / Владимир Астапкович

Aproape 12 mii de militari vor părăsi Germania. Cea mai mare parte a acestora - 6,4 mii de oameni - se va întoarce acasă în Statele Unite. Restul vor fi redistribuiți către alte țări europene, inclusiv Italia și Belgia. Și lângă Moscova - în Polonia - vor fi trimiși doar o mie de soldați.

Matematică nu prea impresionantă pentru a susține cuvintele lui Esper. Da, pur și simplu, nu poate fi altfel, întrucât coliziunea asupra contingentului american în RFG are o relație foarte specifică față de confruntarea dintre NATO și Rusia.

Încă în iunie 2018, Washington Post a relatat despre analiza Pentagonului asupra costurilor și a impactului redislocării în masă a trupelor în Europa. Publicația susținea că Trump și-a exprimat interesul pentru această idee de la începutul acelui an. Mai mult, motivele președintelui SUA erau legate exclusiv de nemulțumirea aliaților NATO, care au refuzat să aloce mai mulți bani pentru apărare. În primul rând, era vorba despre Berlin, care a evitat cu încăpățânare timp de mulți ani să-și majoreze cheltuielile militare la două procente din PIB, așa cum prevede carta Alianței Nord-Atlantice.

Acum un an, subiectul a reapărut în spațiul public. Atunci, ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat direct disponibilitatea țării sale de a retrage o parte din contingentul său militar din Germania în Polonia, întrucât „este insultător să se aștepte ca contribuabilul american să plătească în continuare pentru cei peste 50 de mii de americani aflați în Germania, în timp ce germanii își folosesc excedentul comercial în scopuri interne”.

Această declarație a stârnit în Polonia o reacție furtunoasă și plină de entuziasm. De-a lungul anului trecut, politicienii polonezi și mass-media au visat lasciv că anume țara lor va deveni principalul centru al forțelor militare americane din Europa, în locul Germaniei. S-a ajuns la discuțiile privind perspectivele redislocării armelor nucleare. Este adevărat, trebuie menționat că aceste conversații nu au apărut de la zero, ci au fost provocate de demnitari de stat care au permis o astfel de dezvoltare a evenimentelor.

În general, dacă să alegem grâul de neghina declarațiilor politice, a planurilor și așteptărilor politice, atunci esența a ceea ce se întâmplă este una simplă.

Statele Unite au încercat timp de mai mulți ani să oblige Germania, ca una dintre cele mai mari economii din lume, să își majoreze substanțial cheltuielile militare, deoarece, dacă reușește, majoritatea fondurilor ar pleca peste ocean. Americanii au folosit amenințări, presiuni și șantaj. Totuși, toate eforturile lor au eșuat: Washingtonul nu a reușit să le schimbe părerea autorităților germane.

Se pare că Donald Trump a cam obosit de ceea ce se întâmplă, astfel că ministrul Apărării al țării și alți oficiali oferă o operațiune de acoperire a deciziei luate de șeful statului de a retrage armata din Germania, astfel încât Statele Unite să nu pară a fi perdantele în această situație.

Dar anume astfel arată.

Nu au putut obține ce și-au dorit de la nemți. N-au adus investiții suplimentare în propria economie. Contingentul militar în Europa va fi redus - și acest lucru pe fundalul creșterii influenței și puterii Rusiei. Retragerea trupelor ca o pedeapsă pentru Germania pare puțin credibilă: RFG va pierde într-adevăr locuri de muncă și anumite fonduri pe care le câștigă pentru deservirea infrastructurii militare, dar aceste pierderi nu sunt comparabile cu cele care ar fi fost dacă țara ar fi fost de acord cu cerințele Washingtonului.

În general, o mie de militari mai mult în Polonia este singurul lucru care îi permite Statelor Unite să-și salveze fața și să declare că își va menține cursul de îngrădire a Rusiei.

Se pare că în toată povestea asta, cea mai interesantă întrebare este de ce Trump a decis totuși să retragă contingentul militar din Germania. Până la urmă, nimic nu l-a oprit să continue să tragă pisica de coadă și, posibil, ar fi fost și mai puține consecințe negative.

Se pare că ar trebui căutăm un răspuns în personalitatea președintelui american și în obiectivele pe care și le stabilește ca lider național.

Cu toată excentricitatea sa, Donald Trump este de fapt concentrat pe rezolvarea problemelor sistemice care s-au acumulat în Statele Unite, inclusiv prin unele măsuri radicale. Printre altele, Statele Unite au căzut într-o capcană în care interesele sale economice și reputația unei superputeri mondiale au intrat în conflict direct.

De fapt, nemulțumirea președintelui este una justificată: nu numai că America a preluat funcțiile de apărare în locul Europei, dar o și plătește din cont propriu, întrucât cele mai mari și mai bogate economii ale Lumii Vechi au profitat din plin pe seama acesteia.

Fără îndoială, un rol important aici îl joacă faptul că niciunul dintre acestea, inclusiv Germania, nu crede în realitatea unei amenințări militare reale pentru ei înșiși din partea Rusiei. Așadar, dacă americanii vor să-și continue distracția militară și politică cu Moscova, Europa este gata să joace împreună cu partenerul său principal NATO, dar Washingtonul trebuie să plătească pentru ambițiile sale.

Însă statutul SUA ca superputere globală este, pentru majoritatea elitelor americane, o valoare intrinsecă, de dragul căreia nu este un păcat să se cheltuiască oricât de mulți bani. Inclusiv pentru proiecte care se știe din start că sunt falimentare.

Dar Donald Trump nu împărtășește o astfel de poziție. El a declarat în repetate rânduri și deschis că liderismul global are responsabilitatea de a aduce beneficii concrete pentru Statele Unite și economia acestora. Însă, dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci supremația de putere este o prostie inutilă și scumpă, iar resursele cheltuite pentru sprijinul său ar trebui redirecționate către domenii mai importante.

Decizia privind retragerea unei părți a contingentului din Germania este încă un exemplu care dovedește că, în chestiuni principiale, vorbele lui Trump nu vin în contradicție cu faptele.

Conștientizând că ar fi imposibil ca Berlinul să își schimbe poziția, el a acționat în acest caz ca un om de afaceri și a lansat un proces de reducere a costurilor. Redislocarea personalului militar în sine va necesita cheltuieli semnificative din partea SUA, dar în orice caz, este mai profitabil decât continuarea plății pentru întreținerea șederii lor în Germania pe parcursul a multor ani. Prin urmare, putem spune cu încredere că decizia lui Donald Trump este eficientă din punct de vedere economic și răspunde intereselor naționale ale Statelor Unite.

În același timp, aceasta continuă să demonteze hegemonia globală a Statelor Unite, demonstrându-și deschis slăbiciunea, prin incapacitatea de a duce întreaga povară a obligațiilor financiare asumate. Dar acest lucru satisface deja interesele întregii lumi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

79
Tagurile:
Germania, SUA, Donald Trump
Tematic
SUA își transferă comandamentul din Germania în Belgia
Șeful Pentagonului a anunțat retragerea trupelor SUA din Germania
Berlinul a comentat amenințările SUA în adresa companiilor germane
Business-ul german critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream - 2

Загрузка...
Protestul de la București din 10 august 2018

Nucleara: DENUNȚUL cheie - ”Lovitura de stat din 2018” - e ignorat sau… ASCUNS?

480
(reînnoit 17:32 10.08.2020)
În urmă cu un an a fost denunțat un plan terorist și o tentativă de lovitură de stat, dar procurorii par să ignore complet acel denunț făcut de un cunoscut politician

BUCUREȘTI, 10 aug - Sputnik. Închiderea dosarului 10 august a generat multe reacții din partea celor care au participat la manifestația din 2018 – unii considerându-se victime.

Și, desigur, mulți dintre cei care acum protestează o fac cu bună credință, convinși că au dreptate. Că sunt manipulați, că au luat parte la un act condamnabil, asta face parte din scenariul oricărei manipulări în masă: atragerea oamenilor de bună credință și folosirea lor drept ”paravan” pentru acțiuni… de multe ori grave.

Un aspect în cazul ”10 august” uimește însă – ignorarea celei mai grave acuzații, formulată chiar de un fost senator, un personaj care nu numai că s-a bucurat de acces în cele mai înalte sfere ale jocurilor din România, dar a și făcut, în timp, dezvăluiri care s-au dovedit reale – cel puțin în parte!

O ”lovitură de stat” denunțată și ignorată

Este vorba de cunoscutul și controversatul politician și politolog Gelu Vișan, fost senator și om de încredere al Elenei Udrea și al grupării lui Băsescu, cel care a dat în vileag o ”tentativă de lovitură de stat”, dejucată de Carmen Dan în urma unor informații pe care el i le-ar fi transmis!

Informațiile ar fi venit din zona serviciilor – și concordă cu declarații făcute de Liviu Dragnea pe 10 august 2018 și în perioada imediat următoare.

Mai mult, în iulie anul trecut, Vișan a dat publicității o ”Declarație”, despre care afirma că ”poate fi folosită ca probă în orice Proces al unei Instanțe Militare, sau în orice Instanță Națională și Internațională” și pentru care își asumă întreaga responsabilitate, fiind gata să o susțină cu ”probe, amănunte și nume de persoane, altele decât cele pomenite în declarație”.

Concret, Gelu Vișan Gelu denunța un plan terorist și o tentativă de lovitură de stat, care i-ar fi fost aduse expuse de un om din servicii și pe care el, fost senator, i le-ar fi adus la cunoștință ministrului Carmen Dan.

”Peste aproximativ 24 de ore, în București va avea loc un miting de protest în Piața Victoriei, fapt de notorietate publică, iar peste aproximativ opt ore, chiar în seara aceea, într-o locație pe care mi-a prezentat-o într-o fotografie, a aflat că va fi amplasat un dispozitiv, a spus că din informațiile sale se pare că este vorba de un dispozitiv exploziv artizanal, ce urma să fie detonat în seara Manifestației, in jurul orelor 22:00, când piața era plină de manifestanți”, i-ar fi spus lui Vișan „omul din servicii” pe 9 august 2018 – deci cu o zi înainte de evenimentele violente din Piața Victoriei.  

Mai mult, Vișan afirma – de fapt, ”omul” său din servicii afirma – că  ”la nivel de conducere a SRI se știe, inclusiv Directorul General știe, dar că nu s-a luat nici o măsură, motiv pentru care m-a sunat”.

Carmen Dan ar fi fost informată, pe linie… indirectă a serviciilor

Gelu Vișan susține că a sunat-o pe Carmen Dan și ”după ce m-am prezentat și am informat-o că sunt într-o locație la aproximativ două ore de București, i-am solicitat o audiență urgentă într-o “ problemă extrem de gravă”, de interes public care nu solicită amânare”.

”Eram foarte tensionat, chiar speriat de ceea ce auzisem, doamna Ministru m-a întrebat dacă nu putem să ne vedem a doua zi de dimineață la Minister, am insistat să ne vedem în seara aceea în jurul orelor 19:30, iar domnia sa mi-a răspuns că mă așteaptă la minister începând cu orele 19:15”, descrie Vișan momentul.

 În jurul orei 19:15–19:30 Vișan ar fi intrat în Ministerul Afacerilor Interne și ”am fost condus imediat în Biroul Doamnei Ministru Carmen Dan, care mă aștepta”.

”Am informat-o pe Doamna Ministru Carmen Dan despre posibilitatea unui act terorist pe teritoriul României, în Piața Universității, la un Miting cu zeci de mii de oameni, prezentându-i și punându-i la dispoziție fotografiile și planul care cuprindea și amănunte pe care nu le fac publice în această Declarație”, scria Vișan anul trecut pe Facebook, menționând că a ”informat-o asupra identității și calității persoanei care mi-a dat informația”.

Am stat în biroul doamnei Ministru aproximativ 20 - 25 de minute, scrie Vișan, și, ”după ce am asigurat-o că voi fi la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne pentru orice clarificare, am plecat”.

Povestea expusă de Vișan este complexă, include date, fapte care s-au și petrecut – o găsiți în link-ul alăturat, către la articolul scris atunci.

Tot acolo găsiți și posibila motivație a gestului, precum și coincidența cu declarații făcute de Liviu Dragnea, în acea perioadă.

În finalul tumultoasei sale dezvăluiri, Vișan solicita Președintelui României ”analizarea acestei situații în CSAT și demiterea ”Directorului General” SRI.

Carmen Dan tace… sau confimă?

Trec peste alte comentarii și mă opresc la reacția fostului ministru Carmen Dan după aceste dezvăluiri.  

Contactată tot în iulie anul trecut de cunoscutul jurnalist Bogdan Tiberiu Iacob (”Inpolitics”) pentru a CONFIRMA sau infirma întrevederea evocată de Gelu Vișan, fostul ministru Carmen Dan a declarat, sec: ”Nu vreau să confirm și să infirm nimic. Vă mulțumesc pentru telefon”.

”O formulare tradițională și aparent neutră, dacă nu am ști că ea e acoperirea, de fapt, la fel de tradițională, a unei confirmări neoficiale care scutește de alte amănunte”, a comentat BT Iacob, făcând o remarcă de bun simț: ”În fond, dacă Vișan minte era cât se poate de firească dezmințirea ei”.

Mai multe detalii în articolul scris atunci – găsiți în link-ul alăturat.

Dar, un aspect trebuie subliniat: ministrul Carmen Dan, în discuția cu parlamentarii Comisiei care a anchetat evenimentele din august 2018 a spus că ”raportul nu poate fi prezentat membrilor comisiei întrucât conține elemente sensibile pentru statul român”.

”Ce elemente puteau fi atât de ”sensibile” într-un raport despre un miting scăpat de sub control încât să nu poată fi prezentate nici măcar membrilor comisiei de Apărare a parlamentului României?”, se întreba atunci Bogdan Tiberiu Iacob – ”și ce știe Carmen Dan despre dedesubturile evenimentelor dramatic din august 2018, dar, din varii motive, încă nu spune?”

O întrebare la care nici actualul Parchet General pare că nu vrea să afle răspunsul. Sau să afle lumea răspunsul.

”Omul din umbră” și tentativa de mușamalizare

Să mai adaug că un personaj controversat, ”omul din umbră” al lui Dragnea în bătălia online, George Harabagiu, confirma spusele lui Vișan în privința întâlnirii cu Carmen Dan și adăuga alte câteva detalii interesante.

”Acest DOSAR - al tentativei de lovitură de stat - reprezintă DOVADA UNEI CONSPIRAȚII cu bătaie lungă“, considera Harabagiu, aruncând Nucleara: ”Eu doar mă întreb - Președintele KWI a fost informat? Știa ? Cât știa? Cât voiau unii să-i spună?”.

Atenție și la următoarea ipoteză de lucru a ”Omului din umbră”: ”Pe această logică, apropo de Nixon - întreaga dezvăluire capătă valențele „Afacerii Watergate”.

”Am peste 25 de ani de experiență în investigații - și CONSTAT existența unui INTERES MAJOR AL MUȘAMALIZĂRII (sau contaminării ) DOSARULUI”, declară Harabagiu. ”️S- a încercat asta. Prin solicitarea expresa a lui KWI de demitere a ministrului Carmen Dan!”

Mai multe detalii în articolul de atunci, referitor la declarațiile ”omului din umbră”.

În loc de concluzie, câteva constatări și întrebări esențiale

Întrebare: imediat după ce ”Dosarul 10 august” a fost închis au apărut semne de întrebare – cum de procurorii nu au luat, ca de obicei, apărarea ”rezistenților”?

S-a speculat că, acum, noua putere are nevoie de susținerea/fidelitatea jandarmilor, deci nu e cazul să-i pedepsească, fie și prin târârea prin instanțe. Posibil.

Dar să nu uităm – 10 august 2018 a fost ceva cu totul special, ca organizare a ”protestului”, cu radicalizarea participanților luni de-a rândul, cu scheme de organizare, cu acele atacuri violente, copiate întrucâtva după ”maidanul” de la Kiev. Pe scurt, sunt multe elemente care ne arată că atunci a fost… altceva!

Iar de partea cealaltă avem dezvăluirea unui fost senator, tăcerea unui ministru, acuzațiile lui Dragnea, dar și o comisie parlamentară fără nici un răspuns. Plus alte mărturii și date colaterale.

Întrebarea se impune: în cazul 10 august, s-a anchetat denunțul lui Gelu Vișan? Sau s-a rezumat la ”modificarea ADN-ului” și alte plângeri ale celor supărați că s-a răspuns cu lacrimogene la violență? O violență la care au asistat, fără să înțeleagă mare lucru, după cum s-a văzut – și în care au fost folosiți ca paravan, dacă e să mergem pe strategia de manual a unor asemenea acțiuni. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

480
Tagurile:
Eduard Hellvig, acuzații, servicii, Carmen Dan, Dosar, diasporă, proteste, 10 august 2018
Тема:
Acțiunea de protest pe 10 august la București

Загрузка...
Familie

Copii dificili? Ce pot face părinții în vacanță, în absența profesorilor

0
(reînnoit 20:04 10.08.2020)
Sezonul estival aduce, inevitabil, și vacanța de vară, iar părinții petrec mai mult timp cu cei mici, prilej care poate fi, de multe ori, stresant pentru adulți, care se confruntă cu comportamentul dificil al copiilor.

BUCUREȘTI, 10 aug – Sputnik. O glumă care tot circulă pe rețelele de socializare spune că părinții încep să înțeleagă cât de prost sunt plătiți profesorii numai în perioada de vacanță, atunci când se văd nevoiți să petreacă timp mai mult cu propriii copii.

Vaccin
© Sputnik / Рамиль Ситдиков

Desigur, gluma trebuie înțeleasă ca atare, fără să cădem în vreo extremă sau alta și fără să ne încrâncenăm.

Adevărul este că, în perioadele de vacanță, părinții se pot confrunta cu comportamentul dificil al copiilor lor.

Ce este de făcut atunci, în lipsa profesorilor pe care unii părinți nu se sfiesc să îi tragă la răspundere pentru accesele de furie sau de încăpățânare ale copiilor lor?

Să vedem pentru început care sunt cele mai frecvente comportamente dificile care pot apărea la copii în perioada vacanței de vară și pot fi mai intense în contextul pandemiei, când, vrând nevrând, există anumite restricții.

În primul rând, este vorba despre sedentarismul excesiv, urmat de testarea regulilor și limitelor celor din jur – refuzul de a participa la treburile casnice, de a dedica timp temelor pentru vacanță etc – probleme legate de somn, dar și apariția unor conflicte mai dese în familie.

Specialiștii recomandă ca, în cazul refuzului copilului de a ajuta în casă sau de a-și face temele de vacanță, spre exemplu, părinții trebuie să dea dovadă, mai mult decât au făcut-o până acum, de flexibilitate. Se renegociază regulile care pot fi renegociate.

”De asemenea, asigură-te că acorzi copilului tău atenție pozitivă în această perioadă, observând comportamentele sale adecvate și petrecând timp alături de el în mod plăcut”, informează suntparinte.ro.

În general, părinții trebuie să observe atent comportamentul copiilor, să dea dovadă de multă răbdare, de flexibilitate, dar și de disponibilitate spre schimbare. Acest lucru nu presupune, însă, ca adulții să nu stabilească – de comun acord cu cei mici – un set de reguli care trebuie respectate și care sunt extrem de utile pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Profesori, elevi, Părinți, Copii
Tematic
Moraru, despre părinți: ”Pentru mulți, făcutul temelor a devenit luptă de putere acasă”
Iohannis își bate joc de părinți și copii, dar și de educatoare și învățătoare
Propunerile lui Anisie pentru copiii cu părinți peste 65 de ani
Alexandru, anunțul așteptat de părinți: ce se întâmplă cu grădinițele
Guvernul, informație de ultimă oră pentru părinți – Ordonanță de Urgență!
An școlar 2020-2021: Arafat anunță noi reguli pentru părinți
Ultima oră: Iohannis, veste pentru profesori, elevi și părinți

Загрузка...