DNA

Lovitură de teatru la DNA ”Mită de 1 milion de euro”! Fosta șefă, răspuns năucitor!

1767
(reînnoit 07:33 14.01.2019)
Fie mita de 1 milion de euro nu era doar poveste, fie procurorul era nevinovat, dar sistemul -echipa de vârf a Laurei Kovesi - avea nevoie de date pe care să le poate folosi chiar contra oamenilor din instituție. 

BUCUREȘTI, 14 ian - Sputnik, Evan Răutu. Informație bombă cuprinsă într-una dintre cele mai scandaloase înregistrări – nu doar pentru conținut, ci pentru cine și unde a făcut-o. Procuroarea ”umbră” a Laurei Kovesi, Florentina Mirică a înregistrat-o pe șefa interimară a DNA, Anca Jurma, chiar în biroul acesteia!

Iar informația șoc este că actualul interimar al DNA, procurorul Călin Nistor, ar fi vizat de dosar aflat pe rolul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Din înregistrarea prezentată de ”Știri pe surse”, în care Anca Jurma discută deschis cu  Florentina Mirică despre o plângere care îl vizează pe Călin Nistor. ”Cauza ar fi fost inițial investigată de Florentina Mirică, însă în luna octombrie a fost trimisă Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, scrie sursa citată.

Iată dialogul… halucinant:

***

JURMA: Cică au aflat niște ziariști că NISTOR CĂLIN e suspect că a primit un milion de euro! Tu ai soluționat lucrarea aia, nu?

MIRICĂ: Nu!

JURMA: Ai dat-o așa?

MIRICĂ: Da!

JURMA: De ce?

MIRICĂ: Că era informă…

(…)

JURMA: Bun, ca idee… Nu consideri că avem un coleg corupt? După cum arată hârtia aia…

MIRICĂ: A, nu, e… dimpotrivă, aia e informă, plângerea aia, i-am și spus ăleia de la inspecție: „Domne, e informă!”. Ar trebui să îl chem pe ăla să îi pun în vedere să își completeze actul de sesizare, pentru a îndeplini condițiile de formă. Nu poți să spui că cineva a luat șpagă un milion de euro, dar nu spui în ce dosar, ce a făcut, cum, ce fel. Din punctul meu de vedere, asta nici nu trebuia înregistrată pe penal.

(…)

MIRICĂ: Ar trebui înregistrată la per opt, per unu și să fie repartizată unui procuror de caz, care să aprecieze asupra îndeplinirii condițiilor de formă și de fond, astfel încât cineva să își asume răspunderea în scris sub acest aspect.

JURMA: Dar nu se face așa în practică!

MIRICĂ: În practică mă trezesc cu tot felul de trăsnăi înregistrate pe penal! Nu, sincer chiar n-am vrut să dau o soluție față de NISTOR, cu privire la o sumă atât de mare, în ultima clipă, înainte de declinare. Mi s-a părut că ar da mult mai rău decât dacă dau ei soluție.

(…)

JURMA: Păi, da, dar plângerea asta e primită mai de mult.

(…)

MIRICĂ: Astea sunt niște lucruri care sunt inerente muncii noastre. Mereu suntem acuzați de diverse chestii.

(…)

JURMA: Oricum sună aberant, cel puțin din ce… descrierea aia pe scurt. Să acuzi pe cineva că a luat un milion de euro șpagă și nici să nu spui pentru ce, când și în ce fel. Păi, dacă lua un milion șpagă nu mai era pe aicea, era…

MIRICĂ: Odată înregistrat pe penal, din punctul meu de vedere trebuia să îl chem, să îl întreb în ce dosar.

MIRICĂ: Da, da, da! Nu, mă gândesc din perspectiva instituției, ce facem, stăm cu un corupt în casă, asta este, știi că una…

JURMA: De aia zic că din punctul ăsta de vedere ar fi fost justificabil să rezolvăm situația, adică știm cu cine lucrăm. Păi dacă lucrăm cu el, hai să o rezolvăm.

MIRICĂ: Dar asta cu NISTOR, suma era mare, ăla trebuia să vină să spună cui a dat-o, de unde a dat-o, ce martori are, deci trebuia făcut un minim de cercetări

(…)

JURMA: Da, denunț calomnios… poate…

***

Întregul dialog îl puteți citi pe ”Știri pe surse”. Și acum reacții.

Primul care a răspuns a fost chiar cel vizat, procurorul Călin Nistor, care a declarat:

”Nu cunosc nimic despre vreo cauză care să mă privească”, a spus Nistor. ”Nu i-am cerut nici doamnei Jurma și nici altui procuror să se informeze pentru că nu mă interesează , eu am respectat norma legală tot timpul”.

Extrem de interesant, sau ”halucinant”, așa cum titram, este răspunsul fostei șefe interimare a DNA, procurorul Anca Jurma, din care redăm fragmente esențiale:

”Am fost însă preocupată ca dosarele să fie soluționate conform legii, pe baza probelor administrate și să nu fie ținute în nelucrare”, declară Anca Jurma, care completează. ”Am fost totodată preocupată să înțeleg de ce sesizări, ”informe” sau nu, cu suspiciuni asupra unor procurori, nu au fost soluționate cu celeritate, conform normelor legale”.

În răspunsul dat, Anca Jurma consideră că, în felul acesta, s-au expus la ”două riscuri”:

”Fie, dacă respectivul procuror ar fi vinovat, riscul ca acesta să fie lăsat să lucreze nestânjenit în continuare, fie, dacă el ar fi nevinovat, riscul ca asupra lui să planeze în mod nejustificat o umbră”, a declarat Jurma.

Iar concluzia fostei șefe a DNA este una care o vizează pe Florentina Mirică – dar, fără dubii, se referă de fapt la sistemul din care aceasta făcea parte – anturajul Laurei Kovesi. Iată concluzia extrem de transparentă a Ancăi Jurma.

”Din acea discuție rezulta că, în viziunea interlocutoarei mele, sesizarea privind pe domnul procuror șef adjunct Nistor Călin intră în ultima categorie menționată mai sus (”nevinovat, pe care plana nejustificat o umbră”, n.n.), dar, cu toate acestea, colega nu a considerat oportun să o soluționeze timp de aproximativ un an”, declarat Anca Jurma.

Ce rezultă de aici? Că fie mita de 1 milion de euro nu era doar poveste ”informă”, fie procurorul Nistor era evident nevinovat, dar sistemul din care făcea parte Mirică (echipa de vârf a Laurei Kovesi) avea nevoie de date pe care să le poate folosi chiar contra oamenilor din instituție. 

Oricum, un scandal monstru – a cărui anchetare va duce la rezultate spectaculoase privind una dintre pârghiile puterii – sau ale ”Sistemului”.

1767
Tagurile:
DNA, Mită
Lenuța Burghilă

Lenuța Burghilă, artist: ”Mi-e dragă România”

65
(reînnoit 19:27 02.03.2021)
Artista Poporului din Republica Moldova este cunoscută și în România, unde are multe colaborări cu artiști autohtoni. Cum a ajuns să lucreze cu ei și ce crede despre România aflați din interviul acordat în exclusivitate Sputnik.

BUCUREȘTI, 2 mart – Sputnik. Lenuța Burghilă este o frumoasă și talentată artistă din Republica Moldova, cunoscută și în România. Ea are și colaborări cu artiști români cunoscuți, cum ar fi, spre exemplu, Gheorghe Gheorghiu. Recent, artista poporului, așa cum este ea numită dincolo de Prut, a vizitat România.

Despre toate aceste lucruri, precum și despre planurile sale, Lenuța Burghilă a vorbit într-un interviu acordat corespondentului Sputnik la București.

Sunteți un artist cunoscut și foarte apreciat nu doar în Republica Moldova, ci și în România, unde aveți colaborări cu interpreți celebri. Cum au debutat aceste colaborări?

Întotdeauna am urmărit cu plăcere de aici, de la Chișinău, pe canalele de televiziune mai mulți artiști valoroși. Urmăream diferite festivaluri și întotdeauna aveam o speranță să ajung la București să îi cunosc mai aproape pe acești artiști. În 1998 m-am întâlnit regretatul maestru Ion Dolănescu care m-a apreciat și cu care am rămas într-o legătură prietenească. Mai târziu, l-am cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu care era în SUA. Așa a vrut soarta. Am avut un concert în Las Vegas, după care au urmat altele. S-a legat o prietenie, după care dumnealui mi-a deschis calea să ajung și la mare, în 2016, ca să cunosc mai mulți artiști – Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu și alți artiști.

Domnul Gheorghiu mi-a oferit niște piese pe care le-am înregistrat. Aveam de gând să facem și niște turnee, dar ne-a dat peste cap această pandemie.

Mereu tind spre o colaborare și o prietenie cu artiștii valoroși din România pe care îi respect foarte mult.

Într-un interviu, ați spus despre artistul Gheorghe Gheorghiu că îl îndrăgiți foarte mult. Ce alți artiști români sunt mai apropiați sufletului dumneavoastră?  

Este Fuego. El este un artist iubit la noi în Basarabia, foarte apreciat. Sper la o colaborare, de ce nu? Am și eu repertoriul meu mai multe cântece de Vieru pe care mi le-a oferit și avem ceva în comun. Cred eu că ar putea să se lege pe viitor o colaborare.

În 2018, am avut un turneu prin toată România, în orașele mari. S-a numit ”România în sărbătoare” și a fost dedicat Centenarului. Acolo am cunoscut-o pe Elena Merișoreanu, o doamnă deosebită a folclorului românesc, am mai întâlnit și din generația mai tânără, dar mai mult contactez artiști cu care sunt pe aceeași lungime de undă.

Am rămas încântată.

La Bârlad, erau vreo 15.000 de oameni. Fiecare cântec a fost apreciat și aplaudat.

Cum ați simțit publicul din România?

Este un public minunat. Spun ceea ce am simțit personal. Românii au fost foarte receptivi peste tot, nu am avut nici o problemă. Publicul – deschis, pentru frumos, pentru a asimila la prima vedere ceva nou. Am foarte mulți admiratori, îmi scriu pe rețelele de socializare. Sunt foarte fericită.

Am dorit foarte mult să ajung și la niște televiziuni din România la care nu am ajuns, din păcate. Nu știu de ce. Spre exemplu, TVR 2, ”Drag de România mea”… Poate-mi vine și mie rândul cândva. Sau la posturi de televiziune private care au o acoperire mai mare pe teritoriul României.

Mi-e dragă România, am prieteni, vin cu inima deschisă.

Pentru 2022 pregătesc în România un spectacol de autor, fiindcă voi avea un jubileu, 35 de ani de activitate și 55 de viață. Am purtat niște discuții la Bârlad, ca să-mi formez de pe acum un turneu de care să mă bucur și eu, și spectatorii.

Avem nevoie de oameni care să se implice. În Moldova e mai ușor să organizezi. Când treci peste Prut ai nevoie de susținere, atât organizatoric, cât și financiar.

Cânt atât muzică ușoară, dar și etno, populară și latino. Am un repertoriu vast. Am cucerit publicul din România prin cele 3 stiluri introduse în program. Publicul iubește diversitatea. Finalizam de fiecare dată cu muzică populară.

În partea a doua a interviului, Lenuța Burghilă a răspuns la câteva întrebări neconvenționale. Care este ultimul proiect în care s-a implicat și ce speră să realizeze veți afla în curând.

65
Tagurile:
Lenuța Burghilă

Загрузка...
Повстанцы-хуситы во время похорон бойцов, погибших в боях с поддерживаемыми Саудовской Аравией правительственными войсками, в Сане

SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți. Vor beneficia Rusia și Iranul de acest lucru?

198
Șeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, a anunțat restricții privind vizele – așa-numita baie Khashoggi – pentru 76 de saudiți, despre care se crede că au "participat la intimidarea disidenților din străinătate, inclusiv la asasinarea lui Khashoggi".

CHIȘINĂU, 2 mar – Spunik, Sofia Melniciuk, Galia Ibraghimova. Arabia Saudită se va confrunta cu o etapă dificilă în relațiile cu Statele Unite. După ce United States Intelligence Community a publicat un raport privind uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, Casa Albă a anunțat o nouă strategie: americanii insistă să pună capăt războiului din Yemen și să respecte drepturile omului. Cât de departe va merge Washingtonul și cu ce poate răspunde Riadul – în materialul Sputnik.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Russian Foreign Ministry

Prințul nesancționat

După cum era de așteptat, noile declarații sunt doar o completare a intențiilor autorităților americane anunțate vineri. Șeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, a anunțat restricții privind vizele – așa-numita baie Khashoggi – pentru 76 de saudiți, despre care se crede că au "participat la intimidarea disidenților din străinătate, inclusiv la asasinarea lui Khashoggi". Sancțiunile personale îl vor afecta și pe șeful agenției General Intelligence Presidency, Ahmad al-Asiri.

În raport se spune că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a fost implicat în represaliile brutale împotriva criticului autorităților saudite, autor al ziarului The Washington Post. Cu aprobarea acestuia, jurnalistul a fost răpit când a intrat în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, apoi a fost dezmembrat și nimeni nu i-a mai văzut rămășițele. Ministerul de Externe al regatului a negat categoric acuzațiile.

Cu toate acestea, nu au fost introduse sancțiuni personale împotriva prințului moștenitor, deși noul președinte Joe Biden, în timpul dezbaterilor electorale, a promis că va face din Riad un proscris. Respectiv, acest lucru a ridicat întrebări.

"Cred că trebuie să înțelegem că relațiile cu întreaga țară sunt mai prioritare decât relațiile cu o singură persoană", s-a pronunțat Blinken în legătură cu acest subiect. Potrivit acestuia, administrația revizuiește legăturile cu Arabia Saudită, dar acestea sunt încă importante, iar Statele Unite sunt deosebit de interesate de ele. "Ne-am angajat să protejăm regatul", a adăugat Blinken, explicând că scopul este ca Riad să fie mai receptiv la misiunile și valorile Statelor Unite.

Secretarul de stat a subliniat: este o chestiune de principiu pentru Casa Albă ca Riadul să facă distincția între ajutorul pe care îl primește de la americani și situația din Yemen, unde saudiții susțin guvernul președintelui Abdrabbuh Mansur Hadi împotriva mișcării șiite a Houthis. Cu alte cuvinte, Washingtonul vrea să se asigure că armele americane nu sunt folosite pe câmpul de luptă în țările terțe.

Apărare ofensivă

În centrul relației dintre cele două state se află accesul americanilor la petrol în schimbul unui angajament de a asigura apărarea regatului. Arabia Saudită este cel mai mare cumpărător de arme americane.

Parteneriatul asigură interesele strategice ale ambelor părți. Cu toate acestea, în ceea ce privește valorile – democrația și protecția drepturilor omului – statele diverg.

În ultimii ani ai președinției lui Barack Obama, alianța s-a confruntat cu "diferențe de opinie", așa cum au fost descrise de consilierul personal al regelui Salman. Acestea vizau abordarea Statelor Unite privind Iranul, principalul rival al Arabiei Saudite în regiune. În plus, deși serviciile secrete ale țărilor au cooperat cu succes în sfera securității, metodele saudite de combatere a criticilor monarhiei nu au obținut aprobarea Statelor Unite. La această problemă s-a adăugat și problema yemenită. Casa Albă era îngrijorată de numărul victimelor ostilităților, în cadrul cărora, probabil, figurau și armele americane.

Odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile s-au încălzit. În același timp, înainte de a prelua funcția, nu a arătat prea multă simpatie față de partenerul său din Orientul Mijlociu – a spus că "cu siguranță nu este un fan" al regatului, iar Statele nu ar trebui să "ajute teroriștii saudiți". În orice caz, prima vizită oficială a lui Trump a fost anume la Riad, iar la sfârșitul mandatului său, Departamentul de Stat i-a recunoscut pe Houthis drept o organizație teroristă. Ex-președintele a menținut relații strânse cu prințul moștenitor, în principal prin ginerele și consilierul său – Jared Kushner. Raportul privind omorul lui Khashoggi era gata încă de pe timpul administrației lui Trump, dar acesta, pur și simplu, nu a fost publicat.

"Trump a mizat pe investiții în aliați, pentru de a reduce angajamentele Washingtonului. Partenerii, inclusiv Arabia Saudită, trebuiau să cumpere și mai multe arme și să își asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmpla în regiuni", explică Maxim Sucikov, director al Centrului pentru Studii Avansate Americane în cadrul MGIMO. Ca răspuns, Statele Unite asigurau un patronat politico-militar și dădeau undă verde inițiativelor importante pentru aliați.

"Indiferent de ceea ce spun acum adversarii lui Trump, ambele părți au acceptat în mod implicit această formulă de relații. Când Khashoggi a fost ucis, democrații au atacat republicanii. I-au acuzat de ignorarea încălcărilor drepturilor omului în Arabia Saudită, neatenție la operația brutală a saudiților și a aliaților acestora în Yemen, pe care înșiși democrații au promovat-o sub Obama și le-au reproșat "buna chimie" care s-a dezvoltat între ginerele președintelui, Kushner, și prințul moștenitor", enumeră Sucikov. Potrivit democraților, adaugă el, acest lucru i-a dat lui Mohammed bin Salman un sentiment de impunitate și încredere că orice problemă cu Washingtonul poate fi rezolvată cu bani.

Se așteptau schimbări de curs sub noua administrație și primii pași au fost deja făcuți. Biden a anunțat despre sfârșitul sprijinului pentru operațiunile ofensive în Yemen, inclusiv prin exportul de arme. S-a raportat că acest lucru va afecta livrarea, aprobată în decembrie, a trei mii de bombe de înaltă precizie GBU-39 pentru 290 de milioane de dolari, precum și a șapte mii de bombe Paveway IV pentru 478 de milioane de dolari. Washingtonul a anunțat că va rezolva conflictul yemenit prin diplomație. În plus, în februarie, Houthis au fost eliminați de pe lista grupurilor teroriste.

O nouă întorsătură

Cu toate acestea, este imposibil să vorbim despre o revizuire completă a relațiilor dintre cele două țări, spun experții. "Vor admonesta, se vor ciondăni, dar nu va exista o reevaluare a cooperării", a declarat Alexei Hlebnikov, specialist în Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, este vorba mai mult despre o "recalibrare" – adică, în plan strategic, nu se va schimba nimic.

Ruslan Mamedov, manager al proiectelor din Orientul Mijlociu în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, este de acord cu el. Corecția se cere de mult timp, notează el. "Încă de pe vremea lui Obama, americanii au crescut în ceea ce privește propria lor energie, au devenit cel mai mare producător de petrol din lume și au început să aibă mai puțină nevoie de Arabie Saudită", spune expertul. "Unii oameni din noua administrație au o viziune diferită asupra politicii externe a SUA. Vorbim despre reechilibrarea acesteia: pentru a se baza pe mai multe superputeri regionale și pentru a-și dezlega puțin mâinile".

Mamedov subliniază că, în dinamica intraregională, mult depinde de acordul nuclear iranian. Riadul este unul dintre principalii parteneri ai Statelor Unite în relațiile cu Teheranul. Dacă adoptă o abordare dură față de Arabia Saudită, acest lucru va juca automat în favoarea Iranului. Și pentru a-i pedepsi pe cei care se află în spatele uciderii lui Khashoggi, Statele nu vor merge la asta.

Planul comun de acțiune atotcuprinzător, încheiat în 2015, a devenit un fel de "ultimă picătură" pentru monarhiile din Golf, explică Alexei Hlebnikov. În ultimii zece ani, au avut loc mai multe evenimente în regiune. Răscoalele din Tunisia și Egipt, după care, fără sprijinul SUA, președinții și-au pierdut posturile, apoi o lovitură de stat în Egipt și, ca urmare, suspendarea asistenței militare americane Cairului. Și, în cele din urmă, acordul cu Iran. Toate acestea, potrivit politologului, "au împins regatele, inclusiv Arabia Saudită, să-și diversifice portofoliile diplomatice și să-și consolideze contactele cu alte superputeri majore, de exemplu cu Rusia și China".

Și Moscova vinde arme Riadului: livrările primelor loturi au început în 2019 în temeiul acordurilor din 2017. Atunci, regatul a încheiat un memorandum cu Rusia privind achiziționarea și localizarea producției de sisteme de aruncare cu flacără grele TOS-1A, de sisteme antitanc "Kornet-EM", de lansatoare de grenade AGS-30 și de puști de asalt Kalașnikov AK-103. La începutul anului 2021, s-a raportat că saudiții ar putea achiziționa și sistemele rusești de rachete antiaeriene S-400, precum și avioanele de vânătoare Su-35.

De asemenea, este important și faptul că țările coordonează politica pe piața petrolului, amintește Mamedov. "În relațiile Riadului cu Moscova, este important să se ia în considerare efectul acordului OPEC+. El a permis ambelor părți să câștige mult. Acesta este un aranjament foarte pragmatic, toată lumea beneficiază – tu mie, eu ție". Cu toate acestea, subliniază el, vizitele lui Vladimir Putin în Arabia Saudită sau ale regelui Salman în Rusia au fost adesea privite ca un instrument în jocurile cu Washington.

Monarhia are puterea de a crea probleme în regiune pentru americani, a spus Mamedov. În cele din urmă, însă, toată lumea înțelege că Statele Unite sunt extrem de importante pentru Riad, iar astfel de manevre sunt doar un mod de a atrage atenția. "În Arabia Saudită, ei cred că relațiile cu Statele Unite nu depind de cine se află la moment în Casa Albă. În opinia lor, contactele dintre cele două țări sunt fundamentale, s-au format de-a lungul deceniilor și vor rezista oricăror perturbări", concluzionează expertul.

Zeci de ani de parteneriat au avut un impact asupra multor lucruri: practic toată elita saudită este educată în Statele Unite, rialul saudit este legat de dolar, iar armele și instruirea militarilor sunt în principal americane. Pentru a schimba aceste lucruri este nevoie de mult timp. Prin urmare, diversificarea contactelor de politică externă este mai degrabă o mișcare tactică, o cale multilaterală, care îndeplinește cerințele unei noi lumi multipolare.

198
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Ambasada SUA găzduiește un mesaj radical antiromânesc: ”Transilvania nu aparține României”
Pentagonul dezvăluie detalii ale atacului SUA în Siria
NUCLEARA: Aurescu gafă totală în cazul ambasadorului în SUA! (Video)

Загрузка...
Postul de televiziune Russia Today

Youtube a avertizat RT pentru transmisiunea discursului lui Trump

0
YouTube a expediat o avertizare postului de televiziune RT, după transmisiunea în direct a discursului lui Donald Trump.

BUCUREȘTI, 2 mar – Sputnik. Postul de televiziune RT anunță că a primit o avertizare din partea YouTube după transmisiunea discursului fostului președinte al SUA, Donald Trump, rostit în timpul unei conferințe în Orlando.

Duminică, într-un discurs susținut la conferința conservatoare CPAC în Orlando, Trump a declarat că ar putea candida din nou pentru funcția de președinte, menționând că democrații vor pierde alegerile prezidențiale din 2024. E prima declarație publică făcută de Trump după plecarea de la Casa Albă.

“YouTube ne-a expediat o avertizare pentru că am transmis în direct discursul lui Trump de la conferința conservatorilor în Orlando. Motivul oficial – “în video nu există o contextualizare suficientă, care ar explica și demonstra suplimentar că e vorba de Trump's violative CPAC speech (un discurs violent al lui Trump), sunt necesare mai multe detalii și mai multe informații explicative, e necesară o contextualizare care ar arăta că e un exemplu de hateful speech (discurs de ură)””, se spune într-o postare în canalul Telegram al RT.

În ultimele luni, platformele occidentale blochează tot mai des conturile instituțiilor media rusești. Așa, Facebook a blocat fără niciun fel de explicații contul agenției Baltnews. În octombrie Twitter a marcat materialul postului de televiziune RT despre alegerile din SUA ca potențial manipulative, iar mai devreme a eliminat din motorul de căutare contul agenției RIA Novosti.

Pe 28 octombrie, Roskomnadzor (Serviciul federal de supraveghere a comunicațiilor, tehnologiei informației și mass-media) a expediat în adresa companiilor Facebook, Twitter și Google (căruia îi aparține YouTube) o scrisoare în care cer încetarea aplicării cenzurii în cazurile presei rusești.

0
Tagurile:
Cenzură, Discurs, youtube, Russia Today, Donald Trump
Tematic
Trump revine în forță: vrea capul unui ”trădător”!
Explozie, fum: cazinoul lui Trump din Atlantic City nu mai există
Donald Trump revine? „Am câştigat în mod covârşitor!”
Donald Trump se întoarce, discurs exploziv: „Democraţii au pierdut Casa Albă”
Câți republicani l-ar urma pe Trump într-un nou partid

Загрузка...