Флаг Турции, архивное фото

„Vom determina viitorul umanității”. Se vrea Turcia un nou Imperiu Otoman?

410
(reînnoit 16:40 01.07.2018)
Erdogan este prezentat în Turcia drept un nou sultan, care își asumă o misiune istorică. În ce măsură Ankara își propune restabilirea influenței în spațiul fostului Imperiu Otoman?

BUCUREȘTI, 1 iul — Sputnik. După alegerile prezidențiale din Turcia, presa partidului de la guvernare a anunțat: „Începe o nouă eră! Noi vom determina viitorul umanității!". Oficialităților de la Ankara și în trecut li se reproșau tentativele de a-și extinde influența asupra teritoriilor fostului Imperiul Otoman. Drept răspuns, politicienii turci au argumentat că sunt nevoiți să răspundă la noile provocări externe. Într-o material publicat de RIA Novosti, analistul Oleg Kim, analizează cât de puternice sunt tendințele aspirațiile imperiale în această țară.

„Aceste sunt niște alegeri, nu un război!"

Yılmaz este inginer-biotehnolog din Istanbul. Acesta preferă să nu dezvăluie pentru cine a votat el și familia lui în alegerile prezidențiale. Totuși, preferințele sale politice sunt vădite. "În vecinătate locuiesc multe persoane religioase. Imediat după alegeri mulți au ieșit în stradă și au început să tragă în aer sărbătorind victoria. Totuși, e vorba de niște alegeri, nu de un război", relatează acesta emoționat. Comparația alegerilor cu un război este una relevantă: societatea turcă este puternic divizată.

Într-adevăr, alegerile prezidențiale și parlamentare au decurs pe 24 iunie în condiții de război, în timp ce mai este valabilă starea de urgență. În pofida activismului opoziției, chiar și la anunțarea rezultatelor preliminare a devenit clar că Recep Tayyip Erdogan a învins din primul tur. Acesta reușise să acumuleze peste 53 la sută din voturi. Partidul de guvernare — Justiție și Dezvoltare a obținut o majoritate de 43 la sută, iar Partidul Republican Popular, de opoziție, acumulat de două ori mai puține voturi. Acum, după modificările aduse în Constituție, Erdogan și-a concentrat toată puterea în mâinile lui. Nu în zadar acesta a fost supranumit „supersultan".

Încercuiți de dușmani

Un soi de concluzie în legătură cu rezultatele votului a devenit scandalul diplomatic declanșat imediat după alegeri. Consiliul UE a declarat că Turcia se îndepărtează de Europa, iar negocierile pentru aderarea țării la UE "au intrat într-un impas". Europenii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu statul de drept în Turcia. Ankara a reacționat bolnăvicios, acuzând UE de ipocrizie, o atitudine injustă și lipsită de onestitate.

Dacă Ankara nu este acceptată în UE, în schimb e membru unui alt club al statelor occidentale — NATO, din care Turcia face parte din anul 1952. Însă acest statut „trebuie să fie suspendat pentru o perioadă nedeterminată", a propus congresmanul republican, Ted Poe, potrivit publicației National Interest. În opinia lui, Erdogan, care a învins în alegeri, nu este adeptul democrației. "Dimpotrivă, e un islamist, adeptul restabilirii Imperiului Otoman și se poziționează drept un nou sultan", consideră congresmanul. Acesta a acuzat Ankara și de tentative de divizare a Siriei și de o atitudine agresivă față de vecini — Grecia și Cipru.

Declarația republicanului american nu a stârnit nicio mirare. Nemulțumirile reciproce între NATO și Ankara au sporit în ultimul timp. Astfel, spre exemplu, în 2017 Turcia a supus veto programele de parteneriat între NATO și Viena.

Susținătorii lui Erdogan în timpul manifestațiilor pro-guvernamentale din Tasim, Istanbul, din 16 iulie 2016
© REUTERS / Alkis Konstantinidis
Supporters of Turkish President Tayyip Erdogan shout slogans on the back of a truck during a pro-government demonstration on Taksim square in Istanbul, Turkey, July 16, 2016.

E vorba de un caz tipic când Erdogan a confundat problemele politicii interne și celei externe. Conflictul a fost provocat de decizia autorităților din Austria de a interzice reprezentanților Ankarei să desfășoare campania electorală în comunitățile turcești din țară. A urmat un schimb de replici dure între diplomațiile celor două state. Conform aceleași scheme Erdgon și-a deteriorat relațiile cu Germania și Olanda Cea din urma a interzis aterizarea avionului cu ministrul turc al Afacerilor Externe la bord.

În afară de aceasta, Turcia și-a rechemat militarii de la exercițiile militare NATO din Norvegia. Potrivit Ankarei, în cadrul manevrelor Erdogan și fondatorul Republicii Turce, Kemal Ataturk, au servit soldaților drept țintă de tragere.

Colac peste pupăză — alianța susține kurzii din Siria, ceea ce îi irită pe cei de la Ankara, iar Partidul Justiției și Dezvoltării a declarat că NATO este "o organizație teroristă care participă la operațiuni împotriva Turciei".

Misiunea lui Erdogan

După alegerile prezidențiale, ziarul Yeni Safak ("Noul Răsărit"), o foaie militantă a Partidului Justiției și Dezvoltării, a explicat cititorilor său că sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit din nou "o țară care face istorie, o țară a unei noi ere". "E una din acelea care își extinde revendicările, puterea și ideologia începând cu Africa și până în Asia Centrală, de la Balcani, până în Extremul Orient", proclamă autorul materialului.

Acesta prezice și o schimbare a ordinii mondiale: "Mâine unele state vor fi aruncate la coșul de gunoi al istoriei, iar altele, care sunt considerate azi "în curs de dezvoltare", vor trezi lumea și vor determina direcția comună a umanității". Acesta mai prezice și începutul "celei de-a treia renaștere a istoriei noastre politice".

Într-un alt articol publicat în Yeni Safak se spune că: "Odată cu victoria în alegeri sporește misionarismul politic al lui Erdogan". Revenirea Turciei în statutul de mare putere, în opinia autorilor ziarului, este confirmată de cele două intervenții militare în Siria, ocuparea teritoriului de frontieră din Afrin până la Eufrat, atacurile aeriene în Irak asupra pozițiilor kurde.

Nu o ideologie, ci pragmatism

În ultimii câțiva ani politica externă a Turciei a fost determinată "nu de o ideologie, ci de un pragmatism, întemeiat pe rațiuni de securitate, în special, în ceea ce privește Siria", consideră specialistul în relații internaționale, doctorul Kürşad Turan de la Universitatea Gazi.

"Într-adevăr, Turcia a încercat să promoveze o politică a neo-otomanismului începând cu anul 2009, când funcția de ministru al Afacerilor Externe era deținută de Ahmet Davutoğlu. Însă aceasta a fost abandonată după ce Davutoğlu a fost înlocuit la postul de prim-ministru de Binali Yıldırım, Astăzi politica externă a Turciei este definită pornind de la amenințările de securitate care vin din Orientul Apropiat și poartă mai curând un caracter defensiv", explică Turan.

În perioada în care conducea MAE al Turciei și guvernul, Davutoğlu avea o atitudine negativă față de utilizarea termenului "neo-otomanism". Însă până la ocuparea unor funcții înalte în stat, fiind profesor universitar, acesta a publicat o lucrare în care afirmă necesitatea diminuării dependenței de Occident și restabilirii influenței în spațiul "post-otoman". Davutoğlu și-a comentat succint plecarea din postul de premier: „Nimeni nu va auzi vreun cuvânt în adresa lui Recept Tayyip Erdogan". Observatorii din Turcia și din afara ei și-au exprimat opinia că Erdogan și fondatorul noului vector în politica externe a Turciei s-au despărțit din cauza unor disensiuni politice interne. Davutoğlu s-a opus ideii grăbirii trecerii de la o republică parlamentară la cea prezidențială.

În plus, doctorul Turan presupune că demisia lui Davutoğlu se datorează și eșecului acestuia în politica externă. "Pe măsura extinderii „primăverii arabe" a devenit clar că statele din Orientul Apropiat nu percep Turcia așa cum se percepe ea însăși" — consideră expertul. Probabil, monarhiile din zona Golfului Persic au tratat cu multe rezerve încercările Turciei de a se poziționa în calitate de lider al lumii islamice.

Yılmaz din Istanbul ajunge la aceleași concluzii cu expertul din Universitatea Gazi. De 15 ani Partidul Justiției și Dezvoltării ne spune: "Noi suntem pentru cei defavorizați" și își construiește strategia pe exploatarea nemulțumirilor oamenilor, ceea ce le aduce câștig. În SUA, în ultimul timp, situația este similară — oamenii cu puțină carte sunt gata să se răzbune pe toți. Nu idealizez SUA și alte state occidentale. Ei procedează așa cum le convine: organizează lovituri de stat, debarcă liderii politic, asasinează persoanele incomode. Politicienii noștri spun — ne opunem tuturor acestor lucruri", încearcă să explice paradoxurile locuitorul Istanbului.

410
Tagurile:
Recep Tayyip Erdogan, Turcia
Tematic
Omul lui Erdogan către un congresman american: “Ține-ți gura!”
Putin l-a felicitat pe Erdogan cu prilejul victoriei în alegeri
Consiliul Electoral turc: Erdogan a obţinut majoritatea absolută de voturi
Erdogan a învins la alegerile prezidenţiale din Turcia - purtător de cuvânt al Guvernului
Se planifica un atentat la viața lui Erdogan? Serviciile verifică informația
Masacrul din Gaza. Erdogan: ONU este incapabilă să rezolve probleme globale
"Sultanul" Erdogan îl face praf pe Netanyahu, mesaj extrem de dur și pentru SUA
Dezastru în Israel - zeci de morți, mii de răniți, Erdogan intervine puternic!
Discursul lui Donald Trump la ONU

SUA vor distrugă ONU, Rusia vrea salvarea ei

129
Cum au contrastat discursurile și mesajele liderilor celor trei mari puteri ale lumii - SUA, China și Rusia, adresate Adunării Generale a ONU.

MOSCOVA, 23 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Formatul video la distanță, cu ajutorul căruia liderii mondiali au participat la jubileul celei de-al 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, oferă în mod involuntar mai multă informație și un prilej de meditație decât discursurile tradiționale rostite de la tribuna sediului organizației de la New York. Chiar și simplul anturaj, în care se află conducătorii de stat, este destul de simbolic.

Așa cum era de așteptat, cel mai mare interes l-au provocat rapoartele a trei cei mai influenți oameni ai planetei.

Discursul lui Donald Trump a devenit un eveniment preelectoral, care nu doar a accentuat direcția principală în politica lui externă, cea antichineză, dar și a subliniat atitudinea indulgent-disprețuitoare a americanului față de Organizația Națiunilor Unite în sine.

Trump s-a prezentat într-o manieră obișnuită pentru conferințele de presă de la Casa Albă, pe fundalul drapelului de stat și drapelul președintelui Statelor Unite – fără nicio aluzie că discursul este adresat ONU sau cel puțin publicului internațional.

Liderul american a declarat în mai multe rânduri anterior că odată ce țara lui este cea mai mare sursă de finanțare a Organizației Națiunilor Unite, aceasta este subordonată Washingtonului și are obligația să-i îndeplinească indicațiile. Fără îndoială, predecesorii lui gândeau la fel, însă Trump a devenit primul care și-a permis enunțarea deschis a acestei poziții, amenințând cu penalități în cazul “neascultării”. Iată de ce utilizarea de către el a discursului de azi pentru rezolvarea unor probleme electorale, se încadrează perfect în logica unei astfel de abordări.

Presa rusă a remarcat că președintele american nu a menționat Rusia. În schimb, China a fost menționată de 12 ori (SUA au fost amintite doar de 10 ori). Anume acest scandalos spirit antichinez a devenit esența discursului lui Trump. Cât face simplul îndemnat de a pedepsi Beijingul pentru răspândirea coronavirusului și utilizarea în discurs a termenului “virusului chinez”.

Caracterul evident confruntațional al raportului american contravine tradițiilor existente și regulilor nescrise ale ONU. Beijingul s-a așteptat la un astfel de demers, însă problema nu constă în faptul că reprezentantul Chinei a răspuns la atacurile președintelui american.

Discursul consistent al lui Xi Jinping a fost dedicat problemelor acute ale prezentului (în primul rând luptei mondiale cu COVID-19), păstrându-și un ton obișnuit și echilibrat.

Doar că liderul Chinei vorbea pe fundalul unei imagini care prezenta Marele Zid Chinezesc și peisajele naturii chineze. Aici poate fi întrevăzut un subtext simbolic, inclus în această compoziție: în spatele lui Xi Jinping se află o țară cu o vechime și grandoare, care este gata să se opună oricărei amenințări externe.

În contrast cu discursul liderului american și cel chinez, discursul președintelui rus, Vladimir Putin, a fost cea mai tradițională: de la o gamă largă de probleme fundamentale ale contemporanității, până la un anturaj în duhul ONU, pe fundalul căruia a vorbit. A fost respectată chiar și o astfel de particularitate a liderului rus la participarea în evenimentele internaționale precum citirea textului exclusiv de pe hârtie, fără utilizarea prompterului.

Putin a vorbit despre rolul important pe care îl joacă ONU în menținerea stabilității strategice pe planet, despre inadmisibilitatea distorsionării istoriei, despre necesitatea păstrării controlului asupra înarmărilor și, desigur, despre importanța eforturilor colective internaționale în lupta cu epidemia de coronavirus și urmările social-economice ale acesteia.

În esență și după formă, a fost un discurs al unui om de stat, al cărui țară nu doar urmărește alunecarea lumii într-o epocă a haosului, dar și întreprinde totul pentru a nu admite un final teribil.

Putin a reamintit că în cei 75 de ani de existență a sistemului de cooperare internațională, a dialogului și înțelegerii reciproc, în trecut a fost plătit un preț îngrozitor. Iar Rusia, care și-a adus atunci un aport enorm, până la sfârșit va fi o insula a normalității și bunului simț, pe care planeta va putea miza întotdeauna.

129
Tagurile:
Adunarea Generală a ONU, China, SUA, Rusia, Xi Jinping, ONU, Vladimir Putin, Donald Trump
Tematic
Lavrov, la ONU: Lumea s-a săturat de linii de demarcație
Putin: Rusia va oferi vaccinul Sputnik V angajaților ONU
Putin: ONU își realizează principala sa misiune, apără pacea - Video
Expert rus, despre mesajul lui Merkel, adresat ONU

Загрузка...
Nicușor Dan

Nicușor Dan - primar de București: Ce s-ar schimba

149
(reînnoit 14:29 23.09.2020)
Este clar că venirea lui Nicușor Dan la Primăria Generală a Capitalei va însemna o schimbare majoră în administrarea Bucureștiului.

BUCUREȘTI, 23 sept - Sputnik. Din acțiunile USR de până acum, dar și din activitatea anterioară a lui Nicușor Dan, acum candidatul PNL-USR-PLUS la Primăria Generală București, se poate deduce cum s-ar schimba Capitala dacă Nicușor Dan ar ajunge Primar General.

În primul rând, USR a dus o luptă furibundă împotriva companiilor municipale înființate de Gabriela Firea pentru a urgenta și eficientiza lucrările publice din Capitală. Avantajul acestora se vede în tot Bucureștiul, unde sunt mai multe clădiri istorice în renovare, unele finalizate deja, decât în toate mandatele primarilor anteriori. Același lucru este valabil și pentru alte lucrări de întreținere, amenajare și înfrumusețare a Capitalei.

USR a combătut puternic aceste companii municipale, cerând revenirea la celebrele licitații pentru ca lucrările publice să fie făcute de companii private, licitații care au ”farmecul” lor aparte. În primul rând, durata de desfășurare a unei licitații este atât de mare, încât un primar nu mai are timp să ducă nici o lucrare la bun sfârșit. Apoi, mafia licitațiilor este atât de bine organizată încât rareori acestea sunt câștigate corect, iar rezultatul se vede peste tot în România: lucrări întârziate, prost făcute și enorm de scumpe (a se vedea cazul autostrăzilor și al lucrărilor de infrastructură). În plus, firmele străine sunt privilegiate la licitații în România, pentru că așa dă bine la UE.

Toată această încrengătură a licitațiilor, contestațiilor și amânărilor va reveni în București o dată cu venirea lui Nicușor Dan la primărie, el fiind decis să desființeze companiile municipale.

Apoi, va fi haos pe piața imobiliară, Nicușor Dan făcându-și un nume tocmai prin blocarea PUZ-urilor și a tuturor proiectelor majore din Capitală. Acest lucru nu înseamnă doar o piedică în calea dezvoltării Capitalei, ci și o sumedenie de procese, bani și timp pierdut, pentru că firmele care au început deja lucrări se vor trezi blocate de noul primar și vor acționa Primăria în judecată. De plătit, vor plăti tot contribuabilii.

Se taie sprijinul pentru categoriile defavorizate

Apoi, Nicușor Dan va tăia toate formele de sprijin pe care Gabriela Firea le-a acordat familiilor, pensionarilor și altor categorii sociale, ceea ce înseamnă că mii de bucureșteni, printre care mulți din categoriile defavorizate, se vor trezi fără sprijin.

Apoi, pentru că Nicușor Dan vrea să șteargă urmele trecerii Gabrielei Firea prin primărie, va bloca toate investițiile începute, ceea ce va duce la alți bani pierduți pentru București.

Nicușor Dan va mai avea dezavantajul că va trebui să împace două partide la București, atât PNL-ul, cât și USR-PLUS (unde, de asemenea, există direcții divergente), iar rivalitățile și interesele contrarii care sunt în spatele său vor prăbuși administrarea Bucureștiului într-o permanentă dispută politică, dar și de interese pecuniare.

Haos politic

Și din punct de vedere politic, venirea lui Nicușor Dan la Primărie va complica foarte mult lucrurile, lipsindu-l de un sprijin eficient din partea unei majorități în Consiliul General. Aceasta pentru că PNL nu are de ce să se alinieze în spatele lui Nicușor Dan, care reprezintă un partid rival, dar și pentru că USR-PLUS de asemenea nu îl vede cu ochi buni pe acesta, fiind cunoscute disensiunile dintre Dan Barna și actualul candidat. Cât despre aripa PLUS din acest partid, aceasta l-a vrut candidat pe Vlad Voiculescu și s-a luptat împotriva lui Nicușor Dan până în ultima clipă, așadar nu îi va face viața ușoară acestuia nici dacă va fi ales primar, postându-i în coastă ca viceprimar chiar pe rivalul său Vlad Voiculescu care, la rândul său, are alte obligații și interese în spate, așadar va submina mandatul lui Nicușor Dan la primărie.

149
Tagurile:
București, Nicușor Dan
Tematic
Dana Budeanu s-a ținut de cuvânt: noua BOMBĂ cu Nicușor Dan!
Gabi Firea, succes de excepție, lovitură pentru Nicușor Dan
Dana Budeanu dă știrea zilei – noua NUCLEARĂ cu Nicușor Dan!

Загрузка...

Simptom neobișnuit al cancerului

0
(reînnoit 18:28 23.09.2020)
Simptomele de cancer pancreatic, de obicei, apar atunci când cancerul este în faza avansată, iar durerile de spate pot indica acest lucru.

BUCUREȘTI, 23 sep -Sputnik. Durerile de spate pot indica dezvoltarea cancerului pancreatic, relatează Express, făcând trimitere la specialiștii de la Cancer Research UK.

Medicii menționează că cancerul pancreatic este ușor confundat cu bolile discurilor intervertebrale datorită particularităților localizării acestui organ. În acest caz, durerea poate începe în abdomen și apoi se poate răspândi în spate.

"Disconfortul crește atunci când luați o poziție orizontală și scade dacă vă așezați. Starea se poate agrava după ce mâncați. Acest lucru se datorează particularităților deteriorării anumitor nervi", - explică medicii.

Potrivit experților, durerile de spate persistente ar trebui să provoace vigilență dacă o persoană nu are leziuni adecvate și efort fizic periculos.

0
Tagurile:
Simptome, Cancer
Tematic
Ce gen de oameni sunt cei mai supuşi riscului de a face cancer? Răspunsul unui oncolog rus
Opt produse care te feresc de cancer - detalii
Metodă simplă de a reduce riscul de accident vascular cerebral și cancer

Загрузка...