Флаг Турции, архивное фото

„Vom determina viitorul umanității”. Se vrea Turcia un nou Imperiu Otoman?

413
(reînnoit 16:40 01.07.2018)
Erdogan este prezentat în Turcia drept un nou sultan, care își asumă o misiune istorică. În ce măsură Ankara își propune restabilirea influenței în spațiul fostului Imperiu Otoman?

BUCUREȘTI, 1 iul — Sputnik. După alegerile prezidențiale din Turcia, presa partidului de la guvernare a anunțat: „Începe o nouă eră! Noi vom determina viitorul umanității!". Oficialităților de la Ankara și în trecut li se reproșau tentativele de a-și extinde influența asupra teritoriilor fostului Imperiul Otoman. Drept răspuns, politicienii turci au argumentat că sunt nevoiți să răspundă la noile provocări externe. Într-o material publicat de RIA Novosti, analistul Oleg Kim, analizează cât de puternice sunt tendințele aspirațiile imperiale în această țară.

„Aceste sunt niște alegeri, nu un război!"

Yılmaz este inginer-biotehnolog din Istanbul. Acesta preferă să nu dezvăluie pentru cine a votat el și familia lui în alegerile prezidențiale. Totuși, preferințele sale politice sunt vădite. "În vecinătate locuiesc multe persoane religioase. Imediat după alegeri mulți au ieșit în stradă și au început să tragă în aer sărbătorind victoria. Totuși, e vorba de niște alegeri, nu de un război", relatează acesta emoționat. Comparația alegerilor cu un război este una relevantă: societatea turcă este puternic divizată.

Într-adevăr, alegerile prezidențiale și parlamentare au decurs pe 24 iunie în condiții de război, în timp ce mai este valabilă starea de urgență. În pofida activismului opoziției, chiar și la anunțarea rezultatelor preliminare a devenit clar că Recep Tayyip Erdogan a învins din primul tur. Acesta reușise să acumuleze peste 53 la sută din voturi. Partidul de guvernare — Justiție și Dezvoltare a obținut o majoritate de 43 la sută, iar Partidul Republican Popular, de opoziție, acumulat de două ori mai puține voturi. Acum, după modificările aduse în Constituție, Erdogan și-a concentrat toată puterea în mâinile lui. Nu în zadar acesta a fost supranumit „supersultan".

Încercuiți de dușmani

Un soi de concluzie în legătură cu rezultatele votului a devenit scandalul diplomatic declanșat imediat după alegeri. Consiliul UE a declarat că Turcia se îndepărtează de Europa, iar negocierile pentru aderarea țării la UE "au intrat într-un impas". Europenii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu statul de drept în Turcia. Ankara a reacționat bolnăvicios, acuzând UE de ipocrizie, o atitudine injustă și lipsită de onestitate.

Dacă Ankara nu este acceptată în UE, în schimb e membru unui alt club al statelor occidentale — NATO, din care Turcia face parte din anul 1952. Însă acest statut „trebuie să fie suspendat pentru o perioadă nedeterminată", a propus congresmanul republican, Ted Poe, potrivit publicației National Interest. În opinia lui, Erdogan, care a învins în alegeri, nu este adeptul democrației. "Dimpotrivă, e un islamist, adeptul restabilirii Imperiului Otoman și se poziționează drept un nou sultan", consideră congresmanul. Acesta a acuzat Ankara și de tentative de divizare a Siriei și de o atitudine agresivă față de vecini — Grecia și Cipru.

Declarația republicanului american nu a stârnit nicio mirare. Nemulțumirile reciproce între NATO și Ankara au sporit în ultimul timp. Astfel, spre exemplu, în 2017 Turcia a supus veto programele de parteneriat între NATO și Viena.

Susținătorii lui Erdogan în timpul manifestațiilor pro-guvernamentale din Tasim, Istanbul, din 16 iulie 2016
© REUTERS / Alkis Konstantinidis
Supporters of Turkish President Tayyip Erdogan shout slogans on the back of a truck during a pro-government demonstration on Taksim square in Istanbul, Turkey, July 16, 2016.

E vorba de un caz tipic când Erdogan a confundat problemele politicii interne și celei externe. Conflictul a fost provocat de decizia autorităților din Austria de a interzice reprezentanților Ankarei să desfășoare campania electorală în comunitățile turcești din țară. A urmat un schimb de replici dure între diplomațiile celor două state. Conform aceleași scheme Erdgon și-a deteriorat relațiile cu Germania și Olanda Cea din urma a interzis aterizarea avionului cu ministrul turc al Afacerilor Externe la bord.

În afară de aceasta, Turcia și-a rechemat militarii de la exercițiile militare NATO din Norvegia. Potrivit Ankarei, în cadrul manevrelor Erdogan și fondatorul Republicii Turce, Kemal Ataturk, au servit soldaților drept țintă de tragere.

Colac peste pupăză — alianța susține kurzii din Siria, ceea ce îi irită pe cei de la Ankara, iar Partidul Justiției și Dezvoltării a declarat că NATO este "o organizație teroristă care participă la operațiuni împotriva Turciei".

Misiunea lui Erdogan

După alegerile prezidențiale, ziarul Yeni Safak ("Noul Răsărit"), o foaie militantă a Partidului Justiției și Dezvoltării, a explicat cititorilor său că sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit din nou "o țară care face istorie, o țară a unei noi ere". "E una din acelea care își extinde revendicările, puterea și ideologia începând cu Africa și până în Asia Centrală, de la Balcani, până în Extremul Orient", proclamă autorul materialului.

Acesta prezice și o schimbare a ordinii mondiale: "Mâine unele state vor fi aruncate la coșul de gunoi al istoriei, iar altele, care sunt considerate azi "în curs de dezvoltare", vor trezi lumea și vor determina direcția comună a umanității". Acesta mai prezice și începutul "celei de-a treia renaștere a istoriei noastre politice".

Într-un alt articol publicat în Yeni Safak se spune că: "Odată cu victoria în alegeri sporește misionarismul politic al lui Erdogan". Revenirea Turciei în statutul de mare putere, în opinia autorilor ziarului, este confirmată de cele două intervenții militare în Siria, ocuparea teritoriului de frontieră din Afrin până la Eufrat, atacurile aeriene în Irak asupra pozițiilor kurde.

Nu o ideologie, ci pragmatism

În ultimii câțiva ani politica externă a Turciei a fost determinată "nu de o ideologie, ci de un pragmatism, întemeiat pe rațiuni de securitate, în special, în ceea ce privește Siria", consideră specialistul în relații internaționale, doctorul Kürşad Turan de la Universitatea Gazi.

"Într-adevăr, Turcia a încercat să promoveze o politică a neo-otomanismului începând cu anul 2009, când funcția de ministru al Afacerilor Externe era deținută de Ahmet Davutoğlu. Însă aceasta a fost abandonată după ce Davutoğlu a fost înlocuit la postul de prim-ministru de Binali Yıldırım, Astăzi politica externă a Turciei este definită pornind de la amenințările de securitate care vin din Orientul Apropiat și poartă mai curând un caracter defensiv", explică Turan.

În perioada în care conducea MAE al Turciei și guvernul, Davutoğlu avea o atitudine negativă față de utilizarea termenului "neo-otomanism". Însă până la ocuparea unor funcții înalte în stat, fiind profesor universitar, acesta a publicat o lucrare în care afirmă necesitatea diminuării dependenței de Occident și restabilirii influenței în spațiul "post-otoman". Davutoğlu și-a comentat succint plecarea din postul de premier: „Nimeni nu va auzi vreun cuvânt în adresa lui Recept Tayyip Erdogan". Observatorii din Turcia și din afara ei și-au exprimat opinia că Erdogan și fondatorul noului vector în politica externe a Turciei s-au despărțit din cauza unor disensiuni politice interne. Davutoğlu s-a opus ideii grăbirii trecerii de la o republică parlamentară la cea prezidențială.

În plus, doctorul Turan presupune că demisia lui Davutoğlu se datorează și eșecului acestuia în politica externă. "Pe măsura extinderii „primăverii arabe" a devenit clar că statele din Orientul Apropiat nu percep Turcia așa cum se percepe ea însăși" — consideră expertul. Probabil, monarhiile din zona Golfului Persic au tratat cu multe rezerve încercările Turciei de a se poziționa în calitate de lider al lumii islamice.

Yılmaz din Istanbul ajunge la aceleași concluzii cu expertul din Universitatea Gazi. De 15 ani Partidul Justiției și Dezvoltării ne spune: "Noi suntem pentru cei defavorizați" și își construiește strategia pe exploatarea nemulțumirilor oamenilor, ceea ce le aduce câștig. În SUA, în ultimul timp, situația este similară — oamenii cu puțină carte sunt gata să se răzbune pe toți. Nu idealizez SUA și alte state occidentale. Ei procedează așa cum le convine: organizează lovituri de stat, debarcă liderii politic, asasinează persoanele incomode. Politicienii noștri spun — ne opunem tuturor acestor lucruri", încearcă să explice paradoxurile locuitorul Istanbului.

413
Tagurile:
Recep Tayyip Erdogan, Turcia
Tematic
Omul lui Erdogan către un congresman american: “Ține-ți gura!”
Putin l-a felicitat pe Erdogan cu prilejul victoriei în alegeri
Consiliul Electoral turc: Erdogan a obţinut majoritatea absolută de voturi
Erdogan a învins la alegerile prezidenţiale din Turcia - purtător de cuvânt al Guvernului
Se planifica un atentat la viața lui Erdogan? Serviciile verifică informația
Masacrul din Gaza. Erdogan: ONU este incapabilă să rezolve probleme globale
"Sultanul" Erdogan îl face praf pe Netanyahu, mesaj extrem de dur și pentru SUA
Dezastru în Israel - zeci de morți, mii de răniți, Erdogan intervine puternic!

Analiști de top: ”Exiști, ca stat, doar în calitate de servitor al SUA”

178
(reînnoit 07:18 14.05.2021)
Doi analiști de top fac praf ”rezultatele excepționale” anunțate de Iohannis și Cîțu, desființează lauda de sine a președintelui, premierului și chiar a șefului diplomației

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. Avem rezultate excepționale, spune cu convingere premierul, președintele susține ideea și aclamă guvernul ”său” ca fiind singura soluție – și autorul unei adevărate salvări a României.

Doi dintre cei mai buni cunoscători ai realităților românești, Constantin Gheorghe, consilierul politic al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, și fostul ministru al Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, desființează complet aceste opinii mai mult decât favorabile.

Astfel, referindu-se la starea României, Constantin Gheorghe scrie o înșiruire teribilă:

”Inflație. Prețuri demente la energie, gaze, combustibili. Șomaj în creștere. Scăderea puterii de cumpărare. Pensii de mizerie pentru covârșitoarea majoritate a pensionarilor. Sistemul public de sănătate făcut zob. Sistemul de educație pus la pământ. Deficitele bugetar și comercial, în creștere. Averea publică, vândută pe nimic”.

Iar în aceste condiții ”împrumutăm ca nebunii” și ”aruncăm bani cu lopata în înarmare și manevre militare de tot râsul”.

”Dar o națiune fericită dă din coadă când i se permite să intre în cârciumă, să nu mai bea acasă! Și își iubește Conducătorii!”, scrie ironic Constantin Gheorghe.

Varujan Vosganian se referă la succesele diplomației românești, care se laudă cu „summit-uri” și diverse întâlniri internaționale la care, de fapt, nu a făcut decât să susțină… opiniile altora, mai ales ale „partenerului strategic”.

”Diplomația noastră nu caută atât colaboratori, cât mai ales protectori ai căror vasali să fim”, scrie Varujan Vosganian. ”Dacă ar căuta colaboratori, ar alege, de pildă, statele Europei centrale, cu care avem o seamă de similitudini de natură istorică, economică și culturală și împreună cu, printr-o seamă de poziții comune, am putea avea o anumită pondere în Uniunea Europeană și nu numai”.

În același sens al dependenței de ”protector” completează idee și Constantin Gheorghe: ”Acum exiști, ca stat, doar dacă vrea Washingtonul, și doar în calitate de servitor al SUA. Și de client pentru armamentul lor!”.

178
Tagurile:
SUA, România

Загрузка...
Строительство газопровода Северный поток — 2 в городе Любмин в Германии

îngropi miliarde de euro: Se va reuși finalizarea ʺNord Stream până în octombrie?

226
(reînnoit 18:40 13.05.2021)
Pasiunile din jurul ʺNord Stream – 2ʺ nu se potolesc. Departamentul de Stat continuă să amenințe Europa cu sancțiuni.

CHIȘINĂU, 13 mai – Sputnik, Irina Badmaeva. Deși Lumea Veche este conștientă de necesitatea combustibilului albastru rusesc, viitoarele alegeri din Germania pot afecta semnificativ perspectivele proiectului. Acest lucru înseamnă că trebuie să se grăbească cu finalizarea lucrărilor. Când va fi tăiată panglica roșie – a aflat Sputnik.

Termen până la alegerile pentru Bundestag

Conducta de gaz va fi finalizată până la 26 septembrie, a declarat ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev. "Dacă vremea va fi bună, ne vom mișca mai repede", a adăugat el. Au rămas de așezat o sută de kilometri de țevi.

După alegeri, verzii pot ocupa poziții puternice în Bundestag, iar ei, să spunem așa, nu susțin acest proiect. Așadar, pe 3 mai, organizația neguvernamentală germană de protecție a mediului (NABU) a depus o cerere la Curtea Administrativă din Hamburg. Ecologiștii consideră că ʺNord Stream – 2ʺ va dăuna Mării Baltice.

În plus, în curând, Angela Merkel, care este loială gazoductului rusesc, va părăsi postul de cancelar. Nu este încă clar cine va veni la putere. Dar sunt mulți bani în joc.

"Acum, întrebarea este dacă vrem să îngropăm zece miliarde de euro la fundul mării. Europa trebuie să decidă", subliniază Serghei Neceaev.

În UE, opiniile sunt de mult timp împărțite. Conducta de gaz trece prin apele teritoriale ale Germaniei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Primele trei țări au aprobat destul de rapid construcția. S-a opus doar Copenhaga, dar, în cele din urmă, a căzut de acord și ea. În schimb, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația sunt categoric împotrivă. Ca să nu mai vorbim de Ucraina. Nimeni nu vrea să-și piardă statutul de țară de tranzit.

Apropo, Varșovia și-a exprimat disponibilitatea de a se descurca fără combustibilul rus din 2022, când expiră contractul cu ʺGazpromʺ. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – gaz natural lichefiat de peste ocean (GNL), cu care americanii sunt pregătiți să inunde europenii.

În ciuda sancțiunilor
Capacitatea totală a celor două linii ale ʺNord Stream – 2ʺ este de 55 de miliarde de metri cubi pe an. Lungimea este de 1234 kilometri.

Construcția a fost suspendată în decembrie 2019 când compania Allseas s-a retras din proiect din cauza sancțiunilor americane. Un an mai târziu, lucrările au fost reluate. Dar Washingtonul continuă să pună bețe în roate.

Bugetul pentru apărare al SUA pentru anul 2021 a extins din nou restricțiile. Departamentul de Stat intimidează companiile europene. Până în luna februarie a acestui an, 18 participanți din UE au părăsit proiectul ʺNord Stream – 2ʺ.

Cu toate acestea, Europa este conștientă de importanța proiectului pentru securitatea energetică. Iar Kremlinul subliniază faptul că partenerii sunt consecvenți în intenția lor de a finaliza ʺNord Stream – 2ʺ.

Autoritățile germane au confirmat în repetate rânduri acest lucru – în special, pe 4 mai, ministrul de Externe al Republicii Federale Germania (RFG), Heiko Maas, a reconfirmat acest lucru în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai țărilor G7 de la Londra. Adevărul este că RFG refuză cărbunele și energia nucleară. Pentru a trece fără probleme pe surse regenerabile, țara are nevoie de mai mult gaz.

Câteva zile mai târziu, pe 11 mai, copreședintele partidului ʺAlternativă pentru Germaniaʺ, Tino Chrupalla, a amintit: ʺCa stat suveran, trebuie să menținem relații de afaceri cu multe țăriʺ. Și a menționat că finalizarea construcției conductei de gaz este benefică atât pentru Germania, cât și pentru Rusia.

"Este imposibil să strice cooperarea economică eficientă pe termen lung cu revendicări politice de moment, așa cum ar dori SUA. Nimic personal, doar business", a declarat Maxim Cerneaev, profesor asociat la facultatea de economie a universității RUDN.

Dar există motive serioase de îndoială cu privire la faptul că panglica roșie va fi tăiată deja la sfârșitul lunii septembrie.

"Obstacolele nu sunt doar de natură juridică și politică – ritmul de lucru nu este mare. În perioada 19 aprilie – 10 mai, au fost așezați 3,1 kilometri. De la 1 aprilie până la 19 aprilie – 8,6 kilometri. Rezultă că în 40 de zile –11,7 kilometri sau o medie de 0,3 pe zi. Dacă continuăm așa, va fi nevoie de aproximativ 11 luni", consideră Mark Goihman, economist-șef la Centrul de informații și analiză TeleTrade.

Cu toate acestea, faptul că proiectul nu poate fi oprit se pare că a fost conștientizat chiar și de oponenții săi înfocați (deși nu s-au resemnat cu acest lucru). În ultimă instanță, pentru a evita noile sancțiuni, se poate de acționat prin firme subsidiare. Desigur, va dura mai mult timp, dar, după cum se spune, cu cât mergi mai încet, cu atât mai departe vei ajunge.

226
Tagurile:
Nord Stream-2

Загрузка...

Trăiesc cu frica-n sân: Un moldovean mărturisește ce se întâmplă în Israel

0
Moldovenii care se află acum în Israel trăiesc adevărate clipe de coșmar și de frică. Mărturiile conaționalilor noștri sunt de-a dreptul cutremurătoare. Iată ce a povestit pentru Sputnik Moldova Ion Leva – moldoveanul stabilit de mai mulți ani cu familia în Tel Aviv.
Trăiesc cu frica-n sân: Un moldovean mărturisește ce se întâmplă în Israel

În cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", Ion Leva a relatat că ultimele 48 de ore s-au dovedit a fi unele dintre cele mai dramatice din ultimii ani de când este stabilit în Israel. Moldoveanul spune că este îngrozit de sunetele sirenelor și ale rachetelor, care continuă să fie lansate în zonă.

"Este complicată situația. Am avut parte de două nopți albe - sirene, rachete. Timp de 48 de ore, peste 1200 de rachete din fâșia Gaza au ajuns în centrul țării. Azi noaptea au ajuns aproape în nordul țării. Este tragic", a povestit Ion Leva.

Salvarea oamenilor sunt buncărele, unde aceștia se adăpostesc pentru a se proteja de rachete și zgomotele puternice. Moldoveanul povestește că îndată ce aude sirena, are un minut la dispoziție pentru a se coborâ de la etajul patru în buncărul de la parter.

"În momentul când te afli în buncăr, iar acolo mai sunt 10-20 de copii care plâng speriați, credeți-mă că este foarte strașnic. Acesta este al patrulea război de când mă aflu aici, dar este cel mai greu pentru mine. Dacă până acum 120 rachete zburau în 3-4 zile, acum de 10 ori mai multe", a mărturisit el.

Ion Leva a mai relatat că oamenii nu prea ies pe afară, decât în cazuri de urgență sau necesitate stringentă, mai cu seamă că orice ieșire din casă ar putea fi un pericol pentru viață.

"Cel mai îngrozitor lucru este că acest conflict generează și un război civil. Arabii dau foc la bisericile evreiești, la mașini. Suntem îngrijorați că acest val se va extinde pe tot teritoriul țării. Un război civil știi când se începe, dar nu știi când se termină", a mai adăugat interlocutorul.

Moldovenii aflați pe teritoriul statului Israel sunt îndemnați să se informeze, să urmărească și să urmeze cu strictețe directivele de securitate, anunțate de către autoritățile israeliene. Ambasada Republicii Moldova în Israel recomandă, pe cât este posibil, abținerea de la aflarea în locuri publice, părăsirea domiciliului doar în cazuri stringente, utilizarea adăposturilor antirachetă în cazul reluării bombardamentelor.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

0
Tagurile:
Israel

Загрузка...