În fața gării principale din centrul orașului Bruxelles

S-a terminat: țările bogate nu mai vor fie solidare cu țările pe care le-au sărăcit

983
(reînnoit 17:09 24.04.2018)
Bătălia pe bugetul Europei: dacă fondurile vor fi legate de criterii politice, atunci România ar putea fi trecută pe lista neagră alături de Ungaria și Polonia.

Corespondența din butoiul cu pulbere al Europei

BRUXELLES, 24 apr — Sputnik, Daniela Porovăț. Nimic nu antagonizează mai mult țările Uniunii Europene decât împărțirea banilor, unde țările puternice dictează, iar țările marginale, printre care România, ocupă un loc "de frunte"… execută fără să crâcnească!

O asemenea bătălie va începe în mod oficial de săptămâna viitoare la Bruxelles în momentul în care comisarul pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger (un neamț, bineînțeles, cine altcineva putea să controleze banii Europei?), va anunța propunerea sa pentru bugetul pe termen lung al Europei. Cum Marea Britanie, un contributor generos altădată, a ieșit din schemă, banii vor fi mai puțini, iar încrâncenarea mai mare.

Faliile deja existente ale Uniunii Europene se vor acutiza în lupta pentru împărțirea tortului, pentru că țările bogate nu vor mai dori să fie solidare cu țările pe care tot ele le-au sărăcit, Vestul Europei nu va mai fi solidar cu Estul, și nici Nordul, mai bogat, cu Sudul falimentar, chiar dacă blocajul economic din partea dezavantajată a Europei a fost încurajat de partea dezvoltată în propriul său beneficiu.

Principiul solidarității europene, atât de invocat pe tema primirii imigranților din afara continentului, se va dovedi pură propagandă începând de săptămâna viitoare când cetățenii din țările second hand ale Europei, printre care, din nefericire, se numără și România, vor vedea pe pielea lor ce înseamnă proverbul românesc: "Totul până la bani".
Tabloul negocierilor aprige pe bugetul european are actorii deja în poziție de luptă. Chiar dacă se opune creșterii contribuțiilor, Austria, Suedia, Danemarca și Olanda trebuie să asculte și ele de Germania și Franța care cer creșterea contribuțiilor pentru a face față găurii negre lăsate de plecarea Marii Britanii.

De la baza de o mie de miliarde de euro, cât este actualul buget multianual al UE (repartizat pe șapte ani), ceea ce reprezintă un procent din PIB-ul blocului comunitar, Oettinger vrea chiar o creștere în speranța că, pe această cale, banii injectați în ideea europeană vor pune stavilă naționalismului tot mai puternic din statele membre, în plin avânt ca reacție la dezastrul provocat de eurocrații de la Bruxelles.

Așadar, proiectul ambițios al germanului aflat la conducerea finanțelor Uniunii este motivat ideologic și are ca scop păstrarea puterii în mâinile clasei politice care a băgat Europa în criză, amenințată să piardă controlul în fața opțiunii cetățenilor pentru o politică naționalistă, opțiune manifestată puternic deja în Austria, Germania, Italia, Ungaria, Cehia și Polonia.

Președintele Franței, Eummanuel Macron, a anunțat deja chiar în plenul Parlamentului European de săptămâna trecută că Franța este pregătită să își mărească contribuția la bugetul Uniunii, ca să dea un semnal de încurajare sau chiar de obligație și pentru celelalte state membre. Macron are însă tot interesul să investească în fantoma Europei ca să își salveze imaginea de acasă care este în picaj liber. În plus, el a văzut ce forță poate să aibă nemulțumirea cetățenilor față de politica mainstream după ce s-a trezit în confruntare cu Marine Le Pen în turul doi al prezidențialelor, o situație pe care vrea să o evite pe viitor. Dar, pentru că nu reușește să rezolve problemele Franței, face campanii europene.

Bătălia pentru bugetul 2021-2027 se anunță lungă și dificilă, iar țările care nu sunt supuse Bruxelles-ului (precum Polonia și Ungaria) se pot trezi că au fondurile europene condiționate de directivele europene. Dar și România se poate trezi în această situație, pentru că eurocrații vor profita de noua redistribuire a banilor pentru a încerca să își întărească controlul asupra Uniunii.

Dacă fondurile vor fi legate de criterii politice, atunci România ar putea fi foarte ușor trecută pe lista neagră alături de Ungaria și Polonia. Dacă fondurile vor fi direcționate către integrarea imigranților veniți din afara continentului, atunci țările care resping imigranții nu vor primi banii alocați special în acest sens.

Actualul buget a avut nevoie de doi ani ca să ajungă de la propunere la vot, într-o vreme în care problemele UE nu erau nici pe departe atât de grave ca în prezent. Dar liderii Uniunii vor ajunge la un acord, cu sau fără voia țărilor mici sau sărace, pentru că viitorul lor politic depinde de felul în care vor vinde Uniunea după ieșirea Marii Britanii, iar ei au nevoie de o poveste de succes.

La rândul lor, liderii naționali vor avea tot interesul să se laude acasă că s-au descurcat bine la negocieri și că țara lor a avut numai de câștigat de pe urma noii împărțiri a banilor. Aici, clasa politică din România este specialistă.

Deși este clar încă de pe acum că românii vor primi mai puțini bani (soarta subvențiilor în agricultură, de exemplu, este incertă), oficialii statului român în frunte cu Iohannis vor prezenta publicului o imagine roz despre locul special al României în Uniunea Europeană și despre cât de bine ne este în calitatea noastră de membri ai blocului comunitar! 

Realitatea crudă este că vom fi mai săraci și mai nebăgați în seamă ca niciodată. Iar acest scenariu trist pentru România este, din nefericire, garantat!

983
Tagurile:
țări sărace, țări bogate, destinații, buget comunitar, fonduri, Günther Oettinger, UE, România
Tematic
Bugetul UE 2018: Tinerii vor putea vizita gratuit Europa
Bugetul UE pentru alocațiile copiilor și familiilor din România - cel mai mic
Europarlamentar român: George Soros se implică în politica bugetară a UE
Orban, palmă pentru UE: Ungaria a repatriat aurul, „Nu am nevoie de fonduri UE”
MFELeaks aruncă România în aer. Urmează dezvăluiri bombă despre fondurile UE
Laura Codruț Kovesi

Hotărârea CEDO în cazul Kovesi: MAE român nu contestă decizia

701
Ministerul de Externe al României a anunțat astăzi că nu contestă decizia CEDO împotriva României pe tema revocării lui Kovesi, comițând un gest fără precedent: cel în care un minister al statului român nu apără România într-un proces la nivel european

BUCUREȘTI, 5 aug - Sputnik. Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kovesi, a anunțat astăzi MAE într-un comunicat de presă. De altfel, chiar astăzi era termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere.

„Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”, mai spune MAE.

Motivul pentru care România nu este apărată la CEDO de instituțiile statului român ar fi, potrivit MAE, importanța deosebită a hotărârii din 5 mai „pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”. Așadar, MAE s-a ridicat împotriva României și salută sancționarea statului român, luând partea CEDO și a lui Kovesi împotriva României.

„Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”, își justifică MAE decizia.

Dar MAE se comportă ca un adevărat parchet împotriva României, motivând că o contestare a decizie CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare. Astfel, ministerul condus de Bogdan Aurescu vrea ca decizia CEDO împotriva României să fie pusă în aplicare cât mai repede, nu să fie amânată!

„De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României”, se transformă MAE într-un apărător al lui Kovesi, încurcând datoria de a apăra România cu punerea în slujba unei persoane.

La data de 5 mai, CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Kovesi contra România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare.

Cauza a avut la bază plângerea formulată de fosta șefă a DNA cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

701
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi, MAE, CEDO

Загрузка...
Ingrid Mocanu

După uciderea lui Emi Pian, Ingrid Mocanu ironizează: ”Vă taie ăia, măi procurorași!”

317
”Din cauza bătăilor dintre clanurile interlope se fac razii la mașini. Nu merge cu denunțuri inventate și cu 19 ori cu măsluiri de poligraf și alte miliarde de probe ca la "corupți"?”

BUCUREȘTI, 5 aug – Sputnik. Moartea lui Emi Pian a fost urmată de amenințări cu răzbunarea între grupările interlope. Imediat, poliția a luat măsuri – de la prezență sporită pe străzi în anumite zone, la percheziționarea mașinilor în trafic.

Sau, ”razii la mașini”, cum au anunțat mai mulți internauți, considerând măsura pompieristică și, în multe situații exagerată.

O reacție a avut și avocata Ingrid Mocanu, care pune problema… juridic, dar și logic.

”Înțeleg că din cauza bătăilor dintre clanurile interlope se fac razii la mașini. Nu vă supărați, domnii polițiști, ce înseamnă "razii"? Cumva percheziționarea autoturismului unor cetățeni care nu sunt suspicionați a fi comis vreo faptă penală? Așa, la "plezneală"?”, întreabă Ingrid Mocanu.

În aceste condiții, urmează o întrebare firească: ”Mandat de percheziție al autoturismului aveți? Nu?” – cu un răspuns firesc: ”Păi atunci e ilegal”.

Dar Ingrid Mocanu pune problema și profesional – în domeniul muncii de investigației nu se poate lucra la întâmplare!

”Nu înțeleg de ce niște cetățeni care nu sunt "clanuri interlope" trebuie să se supună unor măsuri restrictive (percheziție) pentru că organele statului nu sunt capabile să strângă probe și să obțină indicii despre crima organizată”, spune avocata, atrăgând atenția că, de fapt, ”fapta penală de "clan interlop" nu există”.

Ironică, avocata se ia și de procurorii care nu reușesc să încadreze și să probeze faptele ”clanurilor”: ”Nu merge cu denunțuri inventate și cu 19 ori cu măsluiri de poligraf și alte miliarde de probe ca la "corupți"?”.

”Vă taie ăia dacă faceți așa ceva, măi procurorași! Greu cu crima organizată reală pe scări!”, scrie Ingrid Mocanu, conchizând dur: ”Ați păpat bani pe Anticorupție degeaba” – în timp de crima organizată a fost neglijată și lăsată să prolifereze, completăm noi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

317
Tagurile:
Ingrid Mocanu

Загрузка...
Premierul Ion Chicu

Ion Chicu, despre explozia din Beirut: Nava nu mai este sub Pavilionul Republicii Moldova

0
Ion Chicu a reacționat la informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora nava care a explodat în zona portului Beirut ar fi sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova.

CHIȘINĂU, 5 aug - Sputnik. Premierul Ion Chicu a venit cu o reacție în legătură cu informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora nava care a explodat în zona portului Beirut ar fi sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova. 

Din 23.02.2014 nava nu mai este sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova, fiind radiată forțat din Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova. Îndemn ipocriții, care nu scapă nici o ocazie de a tăvăli în glod și mizerie țara noastră, să aibă măcar un pic de rușine”, a scris premierul pe Facebook. 

Ion Chicu a făcut referire la o postare pe Facebook a liderului PAS, Maia Sandu. Ea a scris că nava ar fi transportat ilegal substanța explozivă și a fost înregistrată sub pavilion moldovenesc. Potrivit ei, statul nostru ar fi înregistrat această navă în schimbul mitei și al favorurilor. 

Amintim că, după explozia din portul Beirut, în presă au apărut informații privind implicația unei nave sub pavilion moldovenesc, care ar fi transportat substanțele explozive în urmă cu câțiva ani. Agenției Navală a Republicii Moldovei a oferit explicații pentru Sputnik Moldova în privința informațiilor difuzate în mass-media internaționale potrivit cărora o nava sub pavilion moldovenesc ar fi transportat marfa confiscată și care a rămas câțiva ani în portul Beirut, unde a explodat pe 4 august.

"Informațiile sunt incomplete. Această navă nu se află de mult timp sub pavilionul nostru. Nu contează ce pavilion a avut nava care efectua transportul. Faptul că s-a întâmplat ceva din cauza încărcăturii ulterior, precum această explozie, nu înseamnă că nava este oarecum de vină pentru faptul că marfa a fost depozitată în mod necorespunzător în port. Și, cu atât mai mult, nu înseamnă că pavilionul este de vină”, a declarat pentru Sputnik Igor Zaharia, directorul Agenției Navale Moldovenești.

O explozie puternică s-a produs marți seara, în zona portului Beirut. Potrivit autorităților locale, jumătate din clădirile orașului au fost avariate, spitalele au fost supraaglomerate din cauza numărului mare de victime. Conform ultimelor date, numărul morților ca urmare a exploziei este de 78 de persoane, peste 4 mii sunt răniți.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
navă, Republica Moldova, explozie, Beirut, Ion Chicu
Tematic
Beirut: președintele SUA a atins ce NU trebuia! Oamenii Sistemului au sărit ca arși!
VIDEO: Urmările exploziei de la Beirut - ar mai putea fi oameni sub dărâmături
Rusia va instala un spital mobil în Beirut pentru a oferi asistență victimelor

Загрузка...