În exclusivitate pentru Sputnik, analistul Mihai Antonescu, unul dintre cei mai buni specialiști în zona Orientului Mijlociu, a acordat un interviu.
Mihai Antonescu a activat în Orientul Mijlociu ca jurnalist și analist, în Siria, Irak și Iordania, atât în perioda lui Hafez al Assad și Saddam Hussein, cât și la începutul președinției Bashar al Assad. A produs pentru TVR serialul "Cătător în Orient" și a editat revista "Orient" în România.
Asistăm la o reiterare a unui gest comis de Preşedintele George W. Bush în 2003, invazia Irakului, un act hazardat cu efecte nefaste pe termen lung, din fericire izolat la timp la perimetrul vizat iniţial. Irakul a fost supus unui embargo exagerat, îndelungat, bombardat sporadic, agresat declarativ, diplomatic, mediatic, vreme de zece ani, în urma ocupării Kuweitului, o ocupare asumată de Saddam Hussein, cu toate riscurile care puteau decurge. Nimeni nu s-a aşteptat ca Statele Unite să aibă vreodată un preşedinte suficient de inconştient să declanşeze o invazie terestră. Intrarea trupelor americane în Irak a avut consecinţe grave şi ar fi putut avea consecinţe mult mai grave.
În fine, Mihai Antonescu, care cunoaște bine Siria și episoadele familiei Assad, consideră că acolo există o vulnerabilitate.
Bashar e în mare pericol. Dacă îl lasă Rusia din braţe? E improbabil, dar nu exclus, la o escaladare neprevăzută a ostilităţilor. Dar, Rusia va trebui să-şi apere imaginea, credibilitatea şi investiţia din Siria cu orice preţ. Putin şi Trump intră într-un ring şi vor trebui nu doar să lupte şi să câştige, ci şi să dea satisfacţie publicului, galeriiilor. Meciul e larg televizat.
A consemnat Dragoș Dumitriu
BUCUREȘTI, 16 apr – Sputnik. Recent, s-a petrecut un fapt trecut sub tăcere de mass media, dar care spune multe despre cum vede diplomația de la Chișinău relația cu cel mai puternic investitor al lumii, China.
Jurnalistul Dan Tomozei Dimian, jurnalistul român care lucrează în Beijing la Radio China Internațional, a transmis că ambasadorul Republicii Moldova în R.P. Chineză, E.S. Dumitru Braghiș, a prezentat, miercuri, Scrisoarea de acreditare președintelui Xi Jinping, în cadrul unei ceremonii la care au participat 29 de diplomați veniți la post în ultima perioadă.
Tomozei relatează că, în cadrul ceremoniei organizate la Marea Sală a Poporului din Beijing, președintele Xi Jinping ”a transmis cele mai calde urări de bine conducătorilor țărilor reprezentate de ambasadori, subliniind că în anul în care este marcat centenarul de la fondarea Partidului Comunist din China, autoritățile de la Beijing vor continua să pună în aplicare, cu fermitate, noua filozofie de dezvoltare și vor crea o nouă paradigmă de dezvoltare, astfel încât de dezvoltarea Chinei să beneficieze cât mai mult toate țările”.
Toate țările care… înțeleg să respecte și să mențină relația cu China! Ceea ce NU este cazul României, dar este cazul Moldovei!
Cine este ambasadorul Dumitru Braghiș? Cartea sa de vizită spune totul, despre cum înțelege să respecte Chișinăul relația cu Beijingul. Născut în 1957, Dumitru Braghiș este o personalitate cu mare experiență politică și diplomatică – specializat în relațiile cu Estul.
Braghiș a deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (1999–2001) și a fost Ambasador în Federația Rusă (Noiembrie 2015 – Martie 2017).
Daniel Tomozei Dimian evidențiază însă și un alt aspect important – un atu al ambasadorului Moldovei: ”De la momentul sosirii la post, Ambasadorul Dumitru Braghiș desfășoară o impresionantă activitate de cunoaștere și promovare a relațiilor bilaterale China – Republica Moldova, având deja marcate câteva zeci de acțiuni, vizite și semnări de acorduri bilaterale”.
Deci, DA, așa se reprezintă o țară în capitala unei superputeri - trimițând personalități importante, bine pregătite și cu merite recunoscute bilateral.
Pe când… România?
Relația României cu China este marcată de sabotarea firmelor chineze de stat, de atacuri virulente venite de la demnitari ai partidelor din Coaliția de guvernământ (cazul Pavel Popescu este fie patologic, fie demn de a fi cercetate de Servicii!), de susținere de către președinte și ministrul de Externe a politicilor anti-chineze americane.
În plus (de fapt, în mare minus!), România a menținut în funcție un ambasador, Vasilică Constantinescu, care s-a remarcat prin… accidente auto!
”Avem ambasador care se urcă beat la volan, face accident, distruge o mașină diplomatică și un autobuz, fuge de la locul accidentului, fiind băut, se ascunde în rezidența diplomatică”, îi relata Dan Tomozei lui Ion Cristoiu, anul trecut.
Reacția MAE român, întârziată, a fost că ”situația semnalată face deja obiectul unor cercetări în curs, aspectele în cauză fiind tratate cu maximă seriozitate”.
Sigur că da, cu aceeași seriozitate… de 1 an fără rezultate și măsuri concrete!
Dan Tomozei descrie relația româno-chineză ca fiind ”fracturată”, marcată de ”erorile de calcul pe care le observ în deciziile politice de la București”, dar și de ”gravele derapaje diplomatice ale României în China”.
De altfel, între pagina de socializare a lui Daniel Tomozei și cea a Ambasadei României la Beijing, ai dori ca ziaristul să fie reprezentantul țării noastre în China! Găsești relatări despre activități culturale, încurajarea colaborării bilaterale, demersuri constante pentru menținerea unei dintre cele mai mari și sincere prietenii față de România din istorie!
De aceea spun – mica Moldovă dă o jenantă lecție de diplomație României lui Titulescu, Ștefan Andrei sau Adrian Năstase!
BUCUREȘTI, 16 apr – Sputnik. Propunerea președintelui american Joe Biden de a organiza un summit cu Vladimir Putin în viitorul apropiat reprezintă o victoria diplomatică a părții rusesc, consideră publicația bulgară Duma.
Marți, la inițiativa SUA, a avut loc o conversație telefonică între Putin și Biden. În cadrul discuției președintele SUA și-a exprimat dorința de a se întâlni personal cu liderul rus. După ce Washingtonul a introdus noi sancțiuni împotriva Moscova, Casa Albă a subliniat că propunerea rămâne în vigoare.
“În jocul de nervi, Biden, mai exact, echipa lui Biden, a fost prima care a clipit. Invitația reprezintă o victorie diplomatică a părții ruse”, consideră jurnaliștii bulgari.
În articol se menționează că există “mai multe capcane” care ar putea împiedica realizarea întrevederii dintre cei doi lideri. Totodată, în opinia jurnaliștilor, chiar dacă cei doi președinți se vor întâlni personal, relațiile dintre SUA și Rusia nu vor avansa.
Publicația bulgară este convinsă că principalele subiecte de negocieri vor deveni problemele armelor nucleare, programul nuclear al Iranului, soarta Afganistanului.
Mai devreme SUA au anunțat că introduc noi sancțiuni împotriva Rusiei. Restricțiile vor viza 32 de persoane fizice și a juridice. Sancțiunile interzic instituțiilor financiare să cumpere obligațiunile de stat ale Rusiei la prima lor plasare după 14 iunie. În afară de aceasta, Washingtonul intenționează să expulzeze 10 angajați ai misiunii diplomatice rusești.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că politica sancțiunilor, promovată de Washington, nu corespunde intereselor popoarelor ambelor state. Vineri, Kremlinul a declarat că obsesia sancțiunilor a americanilor sunt inacceptabile, adăugând că macrostabilitatea Rusiei este deplin asigurată. Comentând despre eventualele răspunsuri la sancțiuni, Kremlinul a declarat că principiul reciprocității nu a dispărut, însă totul va depinde de decizia șefului statului, Vladimir Putin.
BUCUREŞTI, 18 apr – Sputnik. „Covidul a permis o întoarcere [a clasei] oligarhice după o lungă perioadă de reapropriere democratică în Occident”, a spus, la microfonul Sputnik France, intelectualul francez Pierre-Yves Rougeyron, jurist și specialist în inteligență economică.
Potrivit acestuia, această „clasă socială de «câștigători» în grad foarte mare ai globalizării” este hotărâtă să „își dezvolte interesele” și „să-și mențină privilegiile”. Aceasta se va întâmpla prin utilizarea epidemiei ca „instrument de guvernare”. „O oportunitate” obţinută prin frică și „menținerea populației într-o stare de groază”.
Editorul dezvoltă ideile eseistului Antonio Furone, autorul cărţii „Oligarchy, crises and folie des grandeurs” („Oligarhia, crizele și megalomania”) (ed. Jean-Cyrille Godefroy). Potrivit acestuia, un „trio” funcționează în această criză: „restricții privind libertățile, anihilarea statului și înrobire prin datorii”. Suficiente elemente pentru a reduce la tăcere „vocea democratică și antioligarhică a unei părți a populației”, întruchipată, înainte de criza epidemică, de „mișcări calificate drept populiste”, precum mişcarea „vestelor galbene” din Franța.
Interlocutorul interviului prezice că aceste două viziuni și sociologii opuse se vor „ciocni”, deoarece, „pentru ca unii să aibă privilegii, alții trebuie să-și strângă cureaua”. „Acest lucru nu se va întâmpla fără tensiuni”, a adăugat Rougeyron.