Primirea Prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans

Interesul lui Timmermans, România e dispusă cedeze portul Constanța?

9851
"Olanda șantajează România pentru a obţine mai repede şi în condiţii avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa".

BUCUREȘTI, 2 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Vizita lui Frans Timmermans nu a avut decât un mesaj clar — există o pârghie pe care Comisia Europeană o accesează în România, așa-zisa justiție. Mai precis, instrumentul de forță care este procuratura, iar pe care euro-uniții îl numesc eronat "justiție". La ce folosește această pârghie?

Trecând peste semantica politizată și interesată, observăm că Timmermans a lăsat loc imens pentru interpretări. PSD se declară satisfăcut de vizită, proclamă déjà ridicarea MCV în 2019, pe când opoziția spune exact inversul.

"Obiectivele din MCV să nu mai fie într-o permanentă schimbare și să fie luate în considerare progresele înregistrate de România", afirmă Liviu Dragnea că i-ar fi spus în față lui Timmermans.

"Percepţia de care vorbea dl Timmermans că în România este un conflict… sau dinspre Europa se vede în România un conflict între Parlament şi sistemul judiciar, între cetăţenii care sunt în stradă şi Guvern", consideră președintele USR, Dan Barna.

Și cam tot așa mai departe — unii văd în alb, ceilalți în negru, nu există nuanțe de gri. Ceea ce demonstrează că olandezul a lăsat loc de interpretări, cunoscând bine ipocrizia și exagerările din penibila (de multe ori) politică românească.

Cert este că olandezul Timmermans nu a venit degeaba să arate mușchii Europei, cum nu degeaba Olanda ne blochează permanent accederea în Schengen — și cum nu degeaba de la guvernul Olandei pleacă bănuți către diverse ONG-uri care sapă după diverse „adevăruri" prin România. Un exemplu ar putea fi Rise Project, care, conform unui document ANAF, a primit bani chiar de la Ministerul de Externe olandez, păstorit și de Timmermans…

Ministrul Timmermans și interesul pentru portul Constanța

Pe de altă parte, Olanda este poate cea mai interesantă țară din UE, nu numai pentru România; este principalul investitor din România, dar și din Rusia, după marea China; Olanda este și principala poartă pentru mărfurile non-UE, prin marele port Rotterdam. Este, ca plasamente offshore și overseas principalul rival al Marii Britanii, principal furnizor de armate de mercenari etc. etc. Pe scurt, una dintre cele mai puternice și influente țări din lume.

Ei bune, aici ajungem la problema Timmermans. Încă din 2014, de când era ministru de Externe al Olandei, Timmermans era un avanpost al unui deziderat major al Olandei — să obțină managementul sau controlul asupra portului Constanța.

"Noi dorim să împărtășim din experiența noastră, a spus el, în domeniul logisticii și organizării portuare și nu doar pentru că ar fi în folosul Constanței, dar și pentru că ar fi în beneficiul Rotterdam-ului — astfel, România și Țările de jos ar controla întregul transport european de mărfuri pe cale maritimă și fluvială", spunea Timmermans la vremea respectivă.

Televiziunea B1 TV, care transmitea în martie 2016 declarația lui Timmermans, titra: "Premierul Cioloș a dat semnale în Olanda că este dispus să cedeze Portul Constanța, în schimbul promisiunii intrării României în Schengen".

Cioloș a reacționat repede, negând că Dacian Cioloş politicienii olandezi i-ar fi condiţionat intrarea României în Schengen de o eventuală punere în relaţie a Portului Constanţa cu Rotterdam. „Mie nu mi-a cerut nimeni Portul Constanţa când am fost în Olanda ca să intrăm în Schengen", declara Cioloș.

Între timp, olandezul Timmermans nu mai era "politician olandez", ci european, la Comisia Europeană al cărei funcțioanar era (și este?) Dacian Cioloș.

Mai mult, postul Deutsche Welle, scria că Dacian Cioloș ar fi propus Olandei "o bună afacere în domeniul transporturilor".

"S-a remarcat bunăoară interesul pe care îl manifestă Olanda pentru controlul traficului de mărfuri din portul Constanța", aprecia postul german, care îl cita pe același Timmermans: "O asemenea "alianță ar permite României și Țărilor de Jos să controleze întregul transport european de mărfuri pe cale maritimă și fluvială".

Desigur, ca tot ce e bine și frumos și vine din Occident începe cu "Co" și se termină cu „lonie". Da, adică, parfum… "Cert e că Bucureștiul a văzut în această ofertă mai curând un avantaj pentru Rotterdam și nu s-a încheiat nicio alianță", concluziona poestul german citat.

Reacții dure ale României față de manevrele Olandei

Da, Bucureștiul a reacționat dur față de pretențiile Olandei care presupuneau, de fapt, o preluare a marelui nostru port maritim. Politicieni de aproape toate culorile au reacționat.

"Cedarea Portului Constanța Olandei reprezintă vânzare de țară, pur și simplu, la fel ca și privatizarea CE Oltenia pe suma avansată de Fondul Proprietatea, de 70 de milioane de euro — UE se comportă față de România nu ca un partener, ci ca un asasin economic!", declara fostul deputat PSD Bogdan Diaconu.

Nici adversarul PSD, Traian Băsescu, poate cel mai bun cunoscător al secretelor porturilor și combinațiilor maritime, nu avea cuvinte de bun venit în acest sens.

"Nu vreau să intru în subtilitățile bătăliei Olandei ca România să nu intre în spațiul Schengen. Vă dați seama de concurența din sud-est a portului Constanța și oricine ar dori să nu aibă control la frontiera pe mărfurile în tranzit din Constanța spre Europa Centrală. Din acest motiv, cu certitudine, foarte multe fluxuri de mărfuri care ar putea tranzita prin portul Constanța, tranzitează prin portul Roterdam".

Pe lângă această analiză tăioasă, Băsescu mai arunca o bombă, pe care fiica sa cea mică, Elena Băsescu, la acea vreme europarlamentar, o relua într-o interpelare în PE.

"Povestea cu corupția, măcar de n-ar face-o olandezii — că dacă privim la portul Roterdam este cea mai mare poarta de intrare a drogurilor în UE".

Cum e deci cu corupția, cu DNA, cu chestiuni din astea, Frans Timmermans? Dar iată-l și pe Daniel Buda, europarlamentar PNL, altminteri un eminent jurist, punând degetul pe rana olandeză:

"Este o așteptare din partea atât a României cât și a Bulgariei și care nu mai poate fi oprită de interesele meschine ale Olandei, și aici, Mark Rutte este unul dintre cei mai mari ipocriți ai momentului (…) este vorba, mai degrabă, de un blocaj care pleacă din interese economice — portul de la Rotterdam, de asemenea, este unul dintre punctele forte pe care Mark Rutte încearcă să le apere, în condițiile în care știm bine că portul Constanța este mult mai facil pentru rutele maritime și pentru transportul de mărfuri" — declara Buda, preluat de "Calea europeană" în septembrie 2017.

Adevărata miză — privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa

O interesantă selecție de declarații vizavi de interesele țării lui Timmermans pentru postul Constanța a făcut DC News, sub titlul "Portul Constanța, miza intrării României în spațiul Shengen". Redăm câteva declarații comsemnate de agenția lui Bogdan Chirieac și Val Vâlcu.

"Olanda este cunoscută ca opozantul principal la aderarea României la Schengen, adevărata miză în procesul de aderare nu este alta decât privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, o afacere evaluată, neoficial, la 1 miliard de euro". (sursa inițială cotidianul.ro).

"Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri", declara senatorul PSD Marius Bota.

"Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa", considera expertul în transporturi Gabriel Marinescu.

Aș putea continua cu argumentele și opiniile exprimate în timp de personalități și specialiști de toate orientările în legătură cu interesul vădit al Olandei pentru portul Constanța. Ar fi de menționat doar că olandezii dețin un control pe Dunărea românească, concernul olandez Damen fiind proprietarul Șantierului Naval Galați.

Final, cu interesele lui Timmermans, portul și „anticorupția"

Concluzionând — poate crede cineva că interesul lui Frans Timmermans este pentru „lupta anticorupție"?

Da, ar putea fi și asta, în condițiile în care Olanda nu dorește concurență la importul (ilegal) de droguri în Europa, sau de contrabanda cu mărfuti non-UE, fenomene de mare infracționalitate care aduc mulți bani țării "anticoruptului" prim-vice al Comisiei Europene.

Ca o concluzie, îl voi cita pe jurnalistul Victor Ciutacu: "Grija olandezului Timmermans pentru independența justiției din România este înduioșătoare. Portul Constanța suspină duios și plânge-n batistă așteptându-și timid noul patron".

După această vizită, întrebarea la care ar trebui să răspundă liderii Coaliției este una cât se poate de serioasă: va fi România de accord să cedeze controlul asupra portului Constanța pentru a-și asigura protecția puternicei Olande și a oamenilor săi plasați în poziții cheie ale structurilor europene?

9851
Tagurile:
Portul Constanța, Frans Timmermans, Liviu Dragnea, Klaus Iohannis, România
Tematic
Europa, presiuni pentru Kovesi - deplasare de urgență în "Colonia România"
Lovitură de teatru, soarta Laurei Kovesi e decisă - Iohannis e obligat!
Mesaj din China: "Consecvența lui Iohannis în sfidare și slugărnicie"
Roșca Stănescu își întărește informația: "Iohannis o revocă pe Kovesi"
Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu îl fac praf pe Iohannis și bilanțul DNA
Știrea zilei: Iohannis o va înlocui pe Kovesi cu o procuroare controversată

ʺSucces al Rusieiʺ. Expert, despre declarația lui Biden privind securitatea cibernetică

94
(reînnoit 19:56 14.05.2021)
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat despre ʺo comunicare directăʺ cu Rusia pe tema combaterii criminalilor cibernetici. Politologul Alexei Zudin a vorbit la radio Sputnik despre motivul pentru care, în opinia sa, această afirmație merită o atenție sporită.

CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Președintele american Joe Biden a declarat în cadrul unui discurs la Casa Albă că guvernul rus nu a fost implicat în atacul cibernetic asupra celui mai mare operator de conducte din Statele Unite – compania Colonial Pipeline. Însă hackerii se pot afla pe teritoriul Rusiei, consideră el.

"Noi nu credem că guvernul rus a fost implicat în atac, dar avem motive întemeiate să credem că infractorii care au comis atacul locuiesc în Rusia. Atacul a venit de acolo, din Rusia. Noi ne aflăm în comunicare directă cu Rusia în ceea ce privește măsurile care trebuie luate împotriva rețelelor care cer răscumpărări și tindem spre măsuri care să le perturbe capacitatea de acțiuneʺ, a spus Biden.

Colonial Pipeline a fost supus unui atac de ransomware, probabil, din partea grupului de hackeri DarkSide. Acțiunile hackerilor au dus la oprirea conductei și la creșterea prețurilor angro la benzină în Statele Unite.

Conducta a fost repornită joi noaptea. Însă restabilirea activității acesteia va necesita timp, a menționat președintele SUA.

În emisie la radio Sputnik, Alexei Zudin, politolog, lector superior la catedra de științe politice comparate din cadrul universității MGIMO, a atras atenția asupra faptului că Biden și-a anunțat intenția de a discuta cu Rusia problemele de securitate cibernetică.

"Acestea sunt exact subiectele negocierilor  la care partea rusă a invitat Statele Unite, iar SUA au refuzat la fel de insistent să facă din această chestiune un subiect de negocieri. Acest moment mi se pare deosebit de important, nu am auzit niciodată să apară astfel de propuneri (din partea SUA) anterior", a spus Alexei Zudin.

Potrivit acestuia, aici se poate vedea succesul poziției rusești.

"Este important faptul că, pentru prima dată, a fost ridicat subiectul negocierilor privind securitatea cibernetică, de la care Statele Unite s-au eschivat în mod constant anterior. Și aici se poate vedea succesul poziției ferme a Rusiei, care a propus astfel de negocieri demultʺ, consideră Alexei Zudin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

94
Tagurile:
Joe Biden

Загрузка...
Klaus Iohannis la Consiliul UE

Ambasador român recunoaște: dacă vrem contăm, trebuie avem relații bune în afara UE

245
Un ambasador trimis în misiune într-una dintre cele mai importante puteri economice atrage atenția că pentru a conta în UE sunt necesare relațiile cu alte state importante. Se recunoaște astfel și necesitatea valorificării relațiilor cu Estul

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. În mai multe analize am arătat că șansa României într-o UE condusă de facto țări puternice economic, cu interese proprii uriașe,  trebuie să valorifice relațiile vechi cu Estul – adică Rusia, cu care suntem vecini la Marea Neagră, cu China, un prieten adevărat al României și cel mai mare investitor mondial, și cu Japonia – o relație creată pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și cvasi-ignorată după 1990.

Recent, Ovidiu Dranga, ambasadorul desemnat al României în Japonia, a acordat un interviu postului DC News TV,  în care spune clar: „Dacă vrem să fim jucători relevanți în Europa, atunci este bine să avem legături în afara Europei”.

„Dacă vrem să fim jucători relevanți în Europa, atunci este bine să avem legături în afara Europei, pentru ca la masa europeană să venim cu un bagaj de informații, de percepții care să ajute la formarea și coagularea opiniilor, pozițiilor Uniunii”, spune ambasadorul subliniind ”Aceasta este miza! Dacă vrem să fim relevanți în UE, trebuie să avem relații bune în afara Uniunii Europene cu jucători importanți”.

Ulterior, ambasadorul a insistat, punctând: „Una este să asistăm la creionarea unor poziții comune fără să avem o contribuție relevantă, pentru că nu avem relații sau nu știm ce se întâmplă în anumite zone, și alta este să venim la masa comună și să spunem că o abordare anume nu este corectă sau este incompletă, pentru că noi, România, avem informații care contrazic să spunem o anumită percepție”.

Ovidiu Dranga consideră că asta înseamnă să arătăm că am învățat jocul în NATO și Uniunea Europeană. ”Asta înseamnă să fim căutați, să fim interesanți. Până la urmă, relevanța se traduce în prosperitate, se traduce în securitate, se traduce în influență”.

Ambasadorul mărturisește că în politica externă este ”adeptul îndrăznelii strategice” iar în acest sens România are nevoie de ”parteneri credibili și influență la nivel regional și global, pentru că acest lucru înseamnă o formă superioară de înțelegere și asigurare a securității și prosperității”.

”Până la urmă, a avea parteneri de acest nivel reprezintă o garanție a evoluției țării noastre într-o direcție pe care cu toții am așteptat-o și am construit-o de fapt împreună în atâția ani”, afirmă ambasadorul reiterând ideea de ”comunitate de valori” într-o ”integrarea mai bună într-o lume în care lanțurile de aprovizionare și de producție, la nivel global, se redesenează”.

Ambasadorul atrage atenția că ”nu este suficient să ai o putere militară formidabilă, dacă nu produci componente care se integrează ulterior într-un produs care este de importanță pentru toată lumea”.

În cazul misiunii sale, el consideră că ”=o relație bună cu Japonia ”este foarte importantă și cu asta plec în mandat, având în vedere ponderea economiei japoneze în economia mondială, până la urmă este e treia economie a lumii, având în vedere dezvoltarea tehnologică spectaculoasă și sigur având în vedere un nou context creat de acordul semnat în urmă cu doi ani între Japonia și Uniunea Europeană”.

În concluzie, chiar dacă ambasadorul se referă nominal în interviu doar la Japonia, este clar că vizionarul diplomat recunoaște implicit necesitatea unei strategii proprii a României – în cadrul UE, dar nu axată doar pe dependența de UE.

Precizăm că Ovidiu Dranga a fost ambasador în Belgia și Polonia, secretar de stat în MAE și a avut funcții de reprezentare în relația cu NATO. Deci, nu este axat pe relația cu Estul – dar, evident, viziunea sa nu este una mărginită la limitările impuse actualmente României  - sau pe care, din servilism, conducătorii României le impun singuri.

245
Tagurile:
România
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Ultima oră: Rusia expulzează un diplomat român
Dezbatere excepțională despre România și Rusia: Mădălin Ionescu în dialog cu Valery Kuzmin
Studenți români, atenție: actele necesare ca să lucrați în Rusia

Загрузка...
Proteste la București, România, împotriva restricțiilor COVID

STOP dictaturii! Spre o „nouă normalitate” totalitară?

0
(reînnoit 21:20 14.05.2021)
Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim.

BUCUREŞTI, 14 mai – Sputnik. Astăzi, Ministerul Culturii a informat că accesul la evenimentele-pilot organizate în interior, vineri, 14 mai 2021 și sâmbătă, 15 mai 2021, de instituțiile din subordine va fi permis numai persoanelor vaccinate. De exemplu, persoanele care doresc să participe la evenimentele culturale de la Opera Națională București vineri, 14 mai 2021, la Teatrul Național București, pe 15 mai, și la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, pe 15 mai, vor fi verificate informatic dacă s-au vaccinat sau nu.

Astfel, angajaţii vor scana cărțile de identitate ale spectatorilor și vor putea vedea dacă spectatorul respectiv ajuns în fața lui este vaccinat sau nu (cu ambele doze).

Mai mult, aflăm că, în Iaşi, conducerea facultăţii de Medicină UMF „Gr. T. Popa” a decis să condiţioneze participarea la examene a studenţilor de prezentarea unei dovezi a vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ.

Decizia a fost luată chiar dacă studenţii de la UMF se împotrivesc, creând şi o Petiție Online, care a fost semnată până acum de peste 2100 de studenți.

Este şocant cum, într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, pot fi luate astfel de decizii discriminatorii, neconstituţionale şi ilegale, de natură mai curând dictatorială! Asta în cazul în care sunt multe controverse în mediul ştiinţific cu privire la aceste vaccinuri experimentale (după cum se menţionează şi în prospectele lor), netestate suficient, aflate în faza de studiu, neomologate definitiv şi care nici măcar nu împiedică infectarea. Chiar în prospectul vaccinului Comirnaty (Pfizer/ BioNTech) se scrie că „este posibil să nu le ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate”, deci să nu oprească transmiterea comunitară. Şi nu se ştie ce efecte vor avea aceste vaccinuri în timp, ideea că „nu se ştie”, fiind menţionată inclusiv în prospecte.

Potrivit datelor oficiale, făcute publice de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, peste 4.300 de români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după ce au fost vaccinați cu ambele doze, în perioada 27 decembrie 2020 – 9 mai 2021.

Dar situaţia cu adevărat tragică este reprezentată de sutele de decese în urma vaccinurilor anti-covid, menţionate în documentele oficiale ale UE şi SUA. Astfel, potrivit datelor oficiale, au fost 6.479 de cazuri cu reacţii adverse la Vaccinul Pfizer/BioNTech - Comirnaty, dintre care cel puţin 173 fatale (cauzatoare de moarte) au fost înregistrate în scriptele Uniunii Europene de la începutul campaniei de vaccinare anti-Covid, până pe 23 ianuarie 2021. De asemenea, potrivit datelor  publicate de Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS) din America, într-un raport de 339 de pagini, date colectate până la data de 27 ianuarie 2021, au fost 317 cazuri de decese înregistrate în urma vaccinurilor anti-Covid și alte mii de efecte adverse severe.

Mai mult, potrivit datelor VAERS, publicate într-un raport pe 16.04.2021, în perioada 1.01.2020-31.03.2020 (când nu exista vaccin anti-covid), au fost 36 morţi în SUA în urma vaccinurilor (fiind vorba de vaccinurile convenţionale). În 2021, în aceeaşi perioadă (1.01-31.03), numărul de morţi în urma vaccinurilor (în această perioadă fiind incluse şi vaccinurile anti-Covid) a fost de 2.810 (!).

Şi în România s-a relatat despre cazuri de decese şi despre un număr mare de efecte adverse după vaccinurile anti-covid, mai multe cazuri ieşind la iveală în presă, însă de ce nu se fac şi în România astfel de rapoarte? Nu avem dreptul să fim informaţi corect?

De asemenea, agenţia Food and Drug Administration din Statele Unite a publicat documentul în care menţionează posibilele efecte adverse ale vaccinurilor anti-COVID (p. 17), printre care decesul, accident vascular cerebral, boli autoimune, infarct miocardic acut, anafilaxie, trombocitopenie, boli agravate de vaccin etc.

Ca să nu mai menţionăm numărul mare de medici şi specialişti din toată lumea care pun la îndoială fie vaccinurile, netestate suficient, fie necesitatea vaccinării în masă, unii dintre ei – cum este, ca să dăm doar exemplu, Dr. Geert Vanden Bossche, expert în virologie și microbiologie, autorul a peste 30 de studii de specialitate – cerând în scrisori deschise oprirea urgentă a vaccinării în masă, avertizând cu privire la pericolele implicate, printre care apariţia unor variante şi mai infecţioase. Ei argumentează că mult mai eficiente sunt tratamentele antivirale specifice, existând şi studii cu privire la eficacitatea, dar şi la siguranţa mai mare a acestora. De asemenea, recent, un grup de 28 de experţi medicali suedezi au cerut, într-o scrisoare deschisă, oprirea vaccinării în masă.

Iar cu privire la testele RT-PCR, sunt studii care arată lipsa de relevanţă a diagnosticării virusului SARS-CoV-2 cu ajutorul procedurii RT-PCR. Şi chiar OMS a publicat o notificare, în decembrie 2020, în care admite (după aproape un an de zile) că un număr prea mare de cicluri de amplificare duce la rezultate fals pozitive.

Având în vedere toate acestea, faptul de a fi reticent, în urma aflării tuturor datelor necesare, a studierii prospectelor şi a opiniilor atâtor experţi care ridică, de la înălţimea poziţiei lor, probleme cu privire la aceste vaccinuri, faptul de a-ţi pune întrebări, de a alege ce să faci cu propriul tău corp, dacă doreşti să îl supui sau nu unui act medical, se pare că nu mai este un act democratic, bazat pe dreptul la informare liberă şi la libertatea de alegere, ci te plasează automat în tabăra stigmatizată a „conspiraţioniştilor”. Nu ne dăm seama că practica aplicării de etichete stigmatizante celor care îşi afirmă dreptul de a alege şi de a gândi altfel decât cum decid „autorităţile” este una total nedemocratică şi dictatorială?

Ni se spune că vaccinarea este voluntară, însă, în fapt, ea este transformată într-un act medical obligatoriu şi într-un instrument de discriminare. Cu privire la decizia UMF Iasi, prin care se condiţionează prezentarea studenţilor la examene de dovada vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ, într-o corespondenţă cu Zsolt Molnar, Adjunctul Avocatului Poporului, corespondenţă parvenită ActiveNews, Ministerul Sănătăţii răspunde că o astfel de condiţionare este în afara legii: „Referitor la ilegalitatea deciziei de a restricționa accesul studenților la examene, Ministerul Sănătății a subliniat că, potrivit HG 1031/2020, în România vaccinarea este voluntară (neobligatorie). Ca atare, «Accesul studenților Universităților de Medicină și Farmacie din România în spitalele unde aceștia își desfășoară stagiile de practică, nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva Sars-Cov-2. (…) Dacă nu poate fi condiționată de vaccinare prezența în cadrul stagiului de practică, unde studentul intră în directă legătură cu pacienți, cu atât mai mult nu poate fi condiționată prezența în cadrul examenelor obligatorii. Decizia rectorului UMF Iași este anti-Constituțională.»”

Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim. Or, discriminarea, cenzura, încălcarea de drepturi şi libertăţi garantate prin Constituţie, introducerea de paşapoarte sanitare, vaccinarea forţată / prin vicierea consimţământului, motivarea vaccinării (a unui act medical) prin stimulente, favoruri, bonusuri sau creşterea numărului de vaccinaţi prin inducerea temerii lipsirii de drepturi, prin exercitarea de presiuni în acest sens, sau printr-o publicitate deşanţată a unor produse medicale, fără informare completă şi corectă, nu mai au legătură cu democraţia, ci cu o „nouă normalitate” totalitară.

0
Tagurile:
Dictatura
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Arafat anunță relaxarea restricțiilor după Paște, dar sunt condiții
Știrea nopții: restricții care s-ar ridica de la noapte
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: la ce să fim atenți

Загрузка...