Recep Tayyip Erdogan

Erdogan amenință trupele americane din Siria cu „o palmă otomană”

373
(reînnoit 16:12 16.02.2018)
Ankara a îndemnat Washingtoul să renunța la susținerea trupelor kurde din Afrin. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a prevenit că în caz contrar trupele lui se vor mișca spre Estul Siriei, unde se află trupele americane, scrie The Independent

BUCUREȘTI, 16 feb — Sputnik. Autoritățile Turciei au cerut Washingtonul să renunțe la susținerea trupelor paramilitare kurde din Siria. Declarații dure au fost făcute în contextul vizitei secretarului de stat al SUA, Rex Tillerson la Ankara, scrie The Independent.

Recep Tayyip Erdogan
© REUTERS / Murat Cetinmuhurdar/Presidential Palace

Publicația amintește că luna trecută militarii turci au demarat operațiunea "Ramura de măslin" împotriva enclavei kurde din provincial siriană Afrin. În rezultatul ciocnirilor armate au decedat zeci de civili și militari din ambele tabere.

De la începutul conflictului din Siria în 2011, kurzii au reușit să înființeze o structură semiautonomă în nordul țării. În același timp, în opinia autorităților turce, Detașamentele populare de autoapărare (YPG) locale reprezintă o ramură a Partidului Muncitoresc Kurd (PKK), care este considerat o organizație teroristă nu doar de Ankara, dar și la Washington și Bruxelles.

YPG sunt parte a unei largi coaliții — Forțele Democratice ale Siriei (FDS), care se bucura de o susținere a Occidentului și s-a afirmat drept cea mai eficientă forță terestră în războiul cu Statul Islamic. În ianuarie SUA au promis că vor continua să susțină YPG și FDS, pentru a nu permite jihadiștilor să înființeze o nouă grupare. Această strategie a înfuriat Turcia și a tensionat relațiile între cei doi parteneri NATO, se afirmă în articol.

"Cerem încetarea acestor legături. Adică, dorim ca ei (americanii n.r.) să înceteze orice susținere a subunităților PKK — YPG", a declarat, după o întrevedere cu omologul său american, ministrul Apărării al Turciei, Nurettin Canikli.

Președintele Recept Tayyip Erdogan s-a adresat cu un mesaj ceva mai contondent. Acesta a prevenit că forțele susținute de Ankara în Afrin s-ar putea mișca spre Manbij, unde sunt dislocate trupele americane.

Șeful statului a promis că militarii SUA, care vor sta în calea trupelor turce, vor primi "o palmă otomană". În acest fel, Erdogan face referire la o lovitură legendară aplicată cu palma deschisă, care ar fi capabilă să doboare și să nimicească inamicul, explică publicația britanică.

Departamentul de Stat al SUA a tratat cu indiferență aceste cereri. Purtătorul de cuvânt al departamentului, Heather Nauert, a declarat: "Ne-am obișnuit cu un astfel de discurs din partea guvernului turc și a altor guverne… Nu ne afectează". 

Cu toate acestea, subliniază autorul articolului, operațiunea turcă în Afrin îngrijorează Statele Unite. Washingtonul are temeri că intervenția militară a Turciei ar putea submina eforturile "de descurajare a atentatelor teroriste și ale celulelor adormite ale ISIS".

373
Tagurile:
operațiunea ramura de măslin, kurzi, YPG, PKK, Statul Islamic, Heather Nauert, Nurettin Canikli, Rex Tillerson, Recep Tayyip Erdogan, Ankara, Washington, SUA, Turcia, Siria
Tematic
Papa de la Roma se aliniază poziției lui Erdogan, împotriva SUA
S-a mișcat carul din loc: despre ce au discutat Putin și Erdogan
Erdogan: Turcia va elimina toți teroristii de la granițele ei
Erdogan: Nu ne vom limita la Afrin!
Erdogan: Teroriștii au fost puși pe fugă, ofensiva din Afrin se va termina rapid
Erdogan: Turcia ”a lansat, efectiv” ofensiva terestră în provincia siriană Afrin
Erdogan amenință să „ucidă din fașă” forța frontalieră susținută de SUA în Siria
Enigma convorbirii telefonice preavizate s-a rezolvat. Putin a vorbit cu Erdogan
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

92
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

92
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

67
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

67
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...

Turul Cernobîlului: amatorii de turism extrem merg la Pripyat

0
(reînnoit 19:20 25.09.2020)
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
De nouă ani, zona de excludere din preajma Centrale Nucleare Cernobîl, fostul orășel Pripyat, a devenit un punct de atracție pentru amatorii turismului extrem.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.

0
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma sistemului de radar "Duga" din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Un turist își face poză în fața stelei Pripyat

  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl

  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat

  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl

  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma palatului culturii "Energetik" în zona de excludere Cernobîl

  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere

  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere

Tagurile:
Turism, Cernobîl
Tematic
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Specialist în energie: "Cernavodă, nu e grav? Cernobîlul s-a produs la o manevră simplă"
Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl
Incendiu teribil în zona Cernobîl: Imagini video de la fața locului

Загрузка...