Liviu Pleșoianu la Bruxellesîn timpul întâlnirii cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi

Știrea zilei: Macovei, atacată de Pleșoianu chiar în Parlamentul European

8699
(reînnoit 12:07 04.02.2018)
Monica Macovei, acuzată de „Atacuri oribile la adresa fundației Drepturilor Omului și devieri scandaloase de la valorile europene esențiale"

BUCUREȘTI, 4 feb — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Recent, Monica Macovei împreună cu europarlamentarul Sven Giegold a organizat o expoziție fotografică în Parlamentul European „România în stradă. Vrem Justiție, nu corupție".

Printre exponatele prezentate la loc de frunte sunt imagini cu manechinele îmbrăcate în zeghe, purtând chipurile unor lideri ai Coaliției. Acest demers încalcă o importantă Directivă europeană, fapt descoperit de activul deputat Liviu Pleșoianu și reclamat, printr-o scrisoare deschisă, membrilor Parlamentului European.

"În calitate de membru al Parlamentului României, vă cer cu toată considerația să reacționați public față de maniera grosolană în care europarlamentarii Monica Macovei și Sven Giegold au încălcat și nesocotit Directiva (UE) 2016/343 a PE și a Consiliului, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție", scrie Liviu Pleșoianu.

Directiva UE solicită în mod clar abținerea de la a prezenta persoanele suspectate sau acuzate, în instanță sau în public, purtând uniforme penitenciare, pentru a evita să se dea impresia că sunt vinovate, atrage atenția deputatul român, citând pasajul din Directiva PE.

„(21) Atunci când este fezabil, autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să se abțină de la a prezenta persoanele suspectate sau acuzate, în instanță sau în public, purtând uniforme penitenciare, pentru a evita să dea impresia că sunt vinovate."

Pleșoianu dă exemplul unuei fotografii realizată în timpul protestelor "pe care le stimulează europarlamentara Monica Macovei", în care apar mai mulți politicieni purtând uniformă penitenciară.."Sunt două mari probleme cu această fotografie", atrage atenția deputatul.

"Cei mai mulți dintre politicienii plasați grafic în uniforme penitenciare sunt persoane care nu au fost niciodată declarate vinovate de către o instanță judecătorească. Mai mult, apare acolo și figura unei persoane care nu e nici măcar suspectă sau acuzată de ceva", explicitează deputatul cea dintâi "problemă".

În privința celui de-al doilea aspect problematic este, în opinia lui Pleșoianu, inetnția vădită a organizatorilor de a da impresia vinovăției liderilor români prin prezentarea lor în zeghe.

"Vă rog să vă ridicați public împotriva acestei grave încălcări a prezumției de nevinovăție, despre care fac vorbire atât Directiva (UE) 2016/343 a PE și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, cât și articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE, articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), articolul 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și articolul 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului".

Concluzia lui Pleșoianu după acestă argumentație bazată pe texte din legislația internațională este că astfel de „atacuri oribile la adresa fundației Drepturilor Omului nu pot rămâne nesancționate" dar și că asemenea "devieri scandaloase de la valorile europene esențiale nu sunt tolerabile".

De menționat că Liviu Pleșoianu a trimis sâmbătă seara această scrisoare în română și engleză, deci e posibil ca reacțiile să vină în cursul acestei săptămâni. 

8699
Tagurile:
Bruxelles, atac, Parlamentul European, UE, Monica Macovei, Liviu Pleșoianu, Europa
Exercițiile militare Ucraina- SUA,  Fearless Guardian - 2015

Ex-consilier al șefului Pentagonului: SUA nu vor ajuta Kievul într-un conflict cu Rusia

227
(reînnoit 16:17 13.04.2021)
Promisiunile făcute de președintele SUA Biden de a susține Ucraina în cazul unui conflict cu Rusia sunt deșarte, consideră un fost consilier al șefului Pentagonului în administrația Trump.

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Promisiunile SUA de a susține Kievul în situația din Donbas sunt deșarte, susține fostul consilier al ministrului Apărării din administrația Trump, Douglas Macgregor, într-un articol semnat pentru The American Conservative.

În opinia acestuia, refuzul Statelor Unite de a recunoaște importanța părții de Est a Ucrainei pentru securitatea Rusiei, precum și declarațiile dure ale Kievului despre intenția de a utiliza forța armată în această regiune vor duce în mod inevitabil la o declanșare a unui conflict între Moscova și Washington.

În opinia expertului, în administrația SUA “nu există o persoană matură, care s-ar pronunța împotriva pornirilor războinice ale șoimilor, ce nu conștientizează posibilele urmări ale unui astfel de conflict”.

“Promisiunile președintelui Biden de a susține președintele Ucrainei presupune că acesta soarbe din sursa otrăvită a gestionării proaste americane a statului și a armatei”, consideră Macgregor.

Expertul a menționat că datorită unei armate numeroase și bine pregătite, Moscova va obține o victorie în cazul unui război cu Ucraina, chiar și în condițiile intervenției trupelor americane și a aliaților din NATO: forțele terestre ale armatei și ale marinei SUA au șanse reduse la o victorie, miza cea mai mare fiind forțele aeriene.

Totodată, Macgregor consideră că nu trebuie subapreciate sistemele rusești de apărare antiaeriană, dotate cu antenă matricială fazată. În special, unii demnitari din Ministerul Apărării al SUA au temeri că inclusiv astfel de avioane precum F-22, F-35 și B-2 riscă să fie distruse cu ajutorul noilor sisteme rusești de apărare antiaeriană S-500.

În același timp, el nu exclude utilizarea de către Rusia a armelor nucleare, în cazul în care SUA vor apela la armele nucleare tactice.

În ultimul timp, statele occidentale acuză Rusia de intensificarea unor “acțiuni agresive” și cer explicații cu privire la mișcările de trupe în Crimeea și regiunea Rostov, în vecinătate cu frontiera ucraineană. Kremlinul a declarat că trupele se deplasează pe teritoriul rus, iar acest lucru nu reprezintă o amenințare și nu trebuie să deranjeze pe nimeni.

Moscova a subliniat în mai multe rânduri că nu este o parte a conflictului intern din Ucraina, fiind interesată de depășirea crizei politice și economice din această țară.

227
Tagurile:
Ucraina, SUA
Tematic
Putin i-a explicat lui Erdogan poziția Rusiei față de criza din Ucraina
Rusia cere SUA o abordare mai responsabilă privind Ucraina, în locul tensionării situației
National Interest: Cât de probabil este un război între Ucraina și Rusia

Загрузка...
Mateusz Morawiecki, Viktor Orban și Matteo Salvini

Unde va duce Europa „blocul putinist” al polonezilor, ungurilor și italienilor?

331
(reînnoit 18:26 13.04.2021)
Ungurii, polonezii și italienii intenționează să creeze unul din cele mai puternic bloc politic din Uniunea Europeană, ajungând să fie acuzați de “putinism”.

MOSCOVA, 13 apr – Sputnik, Petr Akopov. În Europa s-a descoperit o nouă coloană a cincea pro-rusă – una chiar cu participarea polonezilor! Descoperirea a fost făcută chiar de polonezi – Donald Tusk, fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului UE, l-a acuzat actualul premier polonez Mateusz Morawiecki de activitate în favoarea Rusiei:

“Rusia își mobilizează forțele în jurul Ucrainei. SUA anunță o situație excepțională în Europa. Morawiecki la Budapesta organizează cu Orban și Salvini un bloc politici pro-Putin. Nu e o glumă de 1 aprilie”.

Un alt fost lider al Poloniei, Aleksander Kwaśniewski, a plecat mult mai departe – suspectând de potențiale simpatii proruse chiar și pe conducătorul real al Poloniei – Kaczyński:

“Matteo Salvini – un susținător înflăcărat al lui Putin, iar Viktor Orban – prietenul lui apropiat. Pretenții față de Putin (în cazul în care sunt sincere, desigur) le-am înaintat doar noi, însă, posibil, în curând Jaroslaw Kaczynski va anunța că Putin este un aliat mai potrivit decât Uniunea Europeană. Nu aș exclude acest fapt”.

Disensiunile poloneze pe subiectul rusesc, desigur, sunt hilare – a suspecta pe Morawiecki și Kaczyński nu atât de simpatii, cât de o atitudine obiectivă față de Rusia nu există niciun fel de temei. Kaczyński susține acuzații năucitoare în adresa lui Putin de asasinare a fratele lui Lech (președintele polonez, decedat în urma unei catastrofe aeriene lângă Smolensk), în trei ani de mandat de premier Morawiecki nu s-a întâlnit și nici chiar nu a discutat la telefon cu cineva din conducerea rusă. Însă acum conducerea poloneză rusofobă a ajuns într-o „companie proastă”, adică printre cei care nu consideră Rusia și Putin principala amenințare pentru Europa – imediat a primit o mustrare din parte oponenților săi politici.

Da, Morawiecki a fost într-o vizită la Budapesta, la o întrevedere cu premierul ungar Orban și politicianul italian, liderul Partidului Lega, fost vicepremierul Salvini. Orban, desigur, nu e un prieten apropiat al lui Putin, însă susține cu el niște relații lucrative bune și se pronunță pentru niște relații normale dintre țara lui (și Europa) cu Rusia. Salvini, care fusese mai recent cel mai popular politician din Italia, într-adevăr a pozat pe vremea lui în Piața Roșia, având un tricou cu Putin – însă s-a întâlnit cu președintele rus doar de câteva ori. Însă la sigur nu simpatiile față de Putin și Rusia l-au adus pe Morawiecki la Budapesta – cei trei politicieni, dar și cele trei țări, au multe interese comune.

Apropo, de ce n-ar fi considerați niște agenți ai Vaticanului? Polonezii, ungarii și italienii aparțin unor popoare catolice ale Europei, și cei trei politicieni, chiar dacă nu sunt niște catolici exemplari, împărtășesc credința popoarelor lor. Însă eticheta anticatolică, anticlericală nu e atât de populară în Europa (cum în secolul XIX și XX), așa cum este cazul celei antiruse.

Ar reieși că Salvini – Morawiecki – Orban nu sunt niște putiniști teribili, ci niște papistași periculoși. De altfel, marele lor păcat în fața “adevăraților europeni” constă anume în apărarea valorilor tradiționale – națiunea, credința, familia. Anume despre asta vorbește Viktor Orban în discursul de la Budapesta:

“Mulți europeni resping imigrația și multiculturalism, vor să-și apere identitatea națională și consideră că autoritatea națională este mai presus de directivele europene”.

După negocieri a celor trei lideri, Orban a declarat că ei aspiră spre o Renaștere europeană, iar Salvini a adăugat că vrea “să facă Europa din noi măreață, să o readucă la valorile ei inițiale”. E clar, toate aceste intenții sunt respinse de actuala elită europeană, iar politicienii care le promovează sunt declarați “inamici ai democrației” și dictatori. Anume din acest motiv, apropo, sunt acuzați de activitate în favoarea Rusiei – priviți, dragi europeni, nu în zadar cei ce seamănă se adună, adică dictatorii est-europeni și partizanii de idei din Italia (un duce, practic) sunt atrași de principalul inamic al democrației contemporane, de acest Putin groaznic.

În acest fel, elita liberală europeană încearcă să discrediteze rebelii – însă obțin un rezultat contrar așteptărilor. Autoritățile ungare și poloneze rezistă de mulți ani presiunilor Bruxellesului, nemulțumit de pretinsele presiuni asupra justiției și caracterul antidemocratic general, iar de apărarea suveranității naționale și a valorilor tradiționale. Popularitatea partidului de guvernare în Ungaria “Fidesz” și a partidului “Lege și Justiție” în Polonia rămân la un nivel înalt – adică dispune de un mandat din partea alegătorilor pentru a se opune presiunilor Uniunii Europene. Lui Salvini îi este mai complicat în politica italiană caleidoscopică, însă Lega lui, care a ajuns cel mai popular partid, reușește să se mențină pe linia de plutire. De la o defensivă la nivel național, cele trei partide au decis să treacă la o ofensivă la nivel european. Cel puțin, vor încerca.

Anume acest lucru îl înfurie pe Tusk și alți lideri europeni – la reuniunea de la Budapesta cei trei lideri au discutat despre o posibilă creare a unei fracțiuni în Parlamentul European. O fracțiune care ar putea (țintind următoarele alegeri) să devină cea mai mare la Strasbourg.

Recent, Partidul lui Orban Fidesz a părăsit (mai exact, a fost nevoit să plece – anticipând excluderea) din cea mai mare fracțiune a Parlamentului European – Partidul Popular European. Acest partid, mai exact, o creație suprapartiinică, care reunește dreapta europeană (nucleul cărora sunt creștin-democrații germani), este condus de Donald Tusk, iar acum dispune de 175 de mandate, adică un sfert din toată componența Parlamentului European.

Erau cu 11 mai mulți, până la plecarea colegilor de partid a lui Orban din PPE, alături de “Alianța progresistă a socialiștilor și a democraților” (145 de mandate) și liberalul “Renew Europe” (97 de mandate), reprezintă baza integrării europene. Adică, pe ei poate miza în primul rând așa-numita birocrație de la Bruxelles și elitele europene supranaționale. Plecarea ungurilor din PPE nu reprezintă un pericol pentru elite – în Parlamentul European sunt destui eurosceptic și rebeli. Există chiar grupul “Identitate și Democrație” cu 74 de deputați, din care fac parte cei mai radicali, de genul Lega lui Salvini, Alternativa pentru Germania și Adunarea Națională a lui Marine Le Pen.

Ce se va întâmpla dacă Orban, Salvini și Morawiecki vor conveni asupra creării unei noi fracțiuni? Polonezii din Legea și Justiție reprezintă acum nucleul fracțiunii “Conservatorii și Reformatorii Europeni” (62 de mandate), dacă această fracțiune se va uni cu “Identitate și Democrație”, iar lor li se vor alătura ungurii, atunci va exista al doilea grup ca mărime în Parlamentul European, cu 147 de mandate. Va fi mai mare decât a socialiștilor, iar cel mai important, va reuni în sine Vestul și Estul, adică dreapta tradiționalistă vest și est-europeană. Iată acest lucru reprezintă o adevărată provocare pentru elita europeană globalistă.

Chiar dacă în calea unificării conservatorilor eurosceptici europene într-un singur pumn există multe impedimente (atât divergențe interne, cât și acțiunile de divizare ale oponenților), însuși existența unei astfel de oportunități provoacă o îngrijorare serioasă din partea adepților integrării europene. Care nu sunt capabili de nimic altceva în ceea ce privește democrația decât de atribuirea etichetelor de “marionetele lui Putin”.

Însă acest lucru nu mai funcționează nici chiar la nivel polonezi – ce să mai vorbim de cel european. De altfel, dacă insiști să-i etichetezi pe cei care apără interesele naționale ale statelor lor – putiniști, riscă să formeze o imagine a lui Putin de principal apărător al suveranității naționale și identității statelor europene. Nu le-am cerut acest lucru, dar nici nu suntem împotrivă.

331
Tagurile:
Italia, Polonia, Ungaria, Mateusz Morawiecki, Matteo Salvini, Viktor Orban
Tematic
Se naște o forță europeană: întâlnire între Viktor Orban, Matteo Salvini și Morawiecki
Viktor Orban: Dacă Ungaria nu ar fi comandat vaccinuri din Est, am fi avut mari probleme
Viktor Orban dă lovitura: își face partid european naționalist cu polonezii și cu Salvini

Загрузка...
Флаг Евросоюза в главном здании Совета Европы в Страсбурге

UE a pregătit un pachet de sancțiuni împotriva Turciei

0
Uniunea Europeană a pregătit un set de măsuri împotriva Turciei, printre care și sancțiuni, în cazul în care autoritățile de la Ankara își vor continua “politica agresivă”.

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe din Franța, Clément Beaune, a declarat că Uniunea Europeană a elaborate un set de măsuri, inclusiv sancțiuni împotriva Turciei, care vor fi aplicate în cazul în care Ankara își va continua politica agresivă.

“Nu ne dorim o escaladare, însă ne apărăm interesele. Turcia trebuie să fie cea care să spună dacă este dispusă să transmită semnale de detensionare. Am menționat un șir de situații unde această influență (a Turciei n.r.) se manifestă, - Estul Mediteranei, Libia, Siria. Am văzut și alte operațiuni în jurul Caucazului în ultimele săptămâni”, a declarat Beaune marți, răspunzând la întrebările Adunării Naționale a Franței.

Acesta a menționat că Turcia trebuie să aleagă ce poziție va ocupa. “Va alege detensionarea sau va rămâne pe aceste poziții agresive. Atunci Europa va fi gata să răspundă. Am pregătit un șir de măsuri, inclusiv sancțiuni, care vor fi aplicate, dacă va fi necesar”, a subliniat el.

Totodată, potrivit demnitarului francez, în ultimul timp au existat și semnale pozitive din partea Turciei, printre care retragerea navelor turcești din apele teritoriale ale Greciei și Turciei, reluarea negocierilor cu Grecia – pentru prima data în ultimii cinci ani, precum și negocierile care vor avea loc în problema Ciprului.

“Le tratăm ca niște semnale pozitive. Însă există și o înrăutățire. Ați menționat retragerea Turciei din Convenția de la Istanbul, iar noi am condamnat acest lucru. Ați vorbit despre presiunile politice asupra partidelor de opoziție. Acestea, desigur, sunt niște pași într-o direcție greșită. Din aceste motive am decis să păstrăm presiunile”, a spus Clément Beaune.

0
Tagurile:
sancțiuni, Uniunea Europeană, Turcia
Tematic
Turcia a arestat 10 amirali în retragere care s-au opus proiectului „Canal Istanbul”
Rusia suspendă cursele charter spre Turcia
Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

Загрузка...