Uzinâ. Imagine simbol

Câtă evaziune fiscală fac firmele străine?

436
(reînnoit 10:47 30.01.2018)
Când o companie raportează profit mic - ori e condusă prost, ori ascunde o parte din câștig, ca să scape de impozitare

BUCUREȘTI, 30 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Dacă ne luăm după cifrele oficiale, rezultă că firmele străine câștigă mai puțini bani decât cele românești.

Iată ce ne spun datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), prezentate în ZF.ro.

În 2014, companiile cu capital privat românesc au avut un rezultat net de 14 miliarde de lei și o marjă de profitabilitate de 2,75%, în timp ce firmele străine au înregistrat o pierdere de 2 miliarde de lei și desigur, o marjă negativă. Anul următor, 2015, a adus firmelor românești un profit de 27 miliarde de lei (marjă 4,9%), iar celor străine un profit de 9 miliarde de lei (marjă 1,6%). În 2016 companiile autohtone au înregistrat un profit de 33 miliarde de lei (5,8% marjă de profitabilitate), iar cele străine — numai 19 miliarde de lei (marjă 3,1%).

Marja de profitabilitate, firme din România
Marja de profitabilitate, firme din România

Observăm că pe durata celor trei ani, companiile cu capital străin aflate în România au obținut profituri mai mici decât cele autohtone. Ba mai mult, în primul dintre cei trei ani, 2014, societățile străine au lucrat, per total, în pierdere! Adică nu au avut altă treabă la noi în țară decât să ofere locuri de muncă, fie și cu sacrificii financiare din partea lor. Investitorii străini au dat bani de la ei ca să trăiască românii mai bine.

Așa să fie oare? Acestea sunt cifrele oficiale, reprezentând profiturile impozitate de stat. O analiză efectuată de analistul economic Ilie Șerbănescu (pentru 2017, dar "ecuația" nu diferă) demonstrează că practic e imposibil ca datele de la ONRC să corespundă cu realitatea, și că mai degrabă mare parte din profituri sunt "ascunse", pentru a scăpa de taxare.

"Estimata încasare de 14,1 miliarde lei din 2017 înseamnă, la 16% cotă procentuală de impunere, că au fost fiscalizate profituri de circa 88 miliarde lei, în scădere de la 94 miliarde lei în 2016. Problema este că, la nivelul PIB-urilor din anii respectivi, profiturile realizate în România au fost de 470-480 miliarde lei. Deci o rată de doar o cincime profituri raportate (și deci fiscalizate) din totalul profiturilor realizate! Restul de 80% — evaziune!", scrie Șerbănescu în Cotidianul.ro.

El spune apoi exact ceea ce ar bănui orice român lipsit de naivitate care și-ar arunca ochii pe tabelul cu date ONRC.

"Cine sunt evazioniștii? Păi, să constatăm că firmele cu capital străin, care dețin cel puțin jumătate din cifra de afaceri din economia din România, raportează profituri de câteva ori mai mici decât firmele cu capital românesc, dându-se deci nu doar mai puțin rentabile decât cele din urmă, dar chiar nemaiînțelegându-se de ce își pierd timpul pe aici, fără profituri și unele cu pierderi peste pierderi! Concluzia — evident pentru cei fără rucsăcel în spate și smartphone în mână — este clară: capitalul românesc, slab înzestrat tehnologic și subfinanțat, mai plătește câte ceva din ceea ce ar avea de plătit, dar capitalul străin, în frunte cu multinaționalele, nu plătește aproape deloc impozit pe profit, externalizând câștigurile înainte de și deci fără fiscalizare! Impozitarea profitului în România a devenit o mascaradă" — conchide analistul economic.

Dar hai să ne gândim că Ilie Șerbănescu bate câmpii, deși are o experiență în presa economică de vreo 40 de ani. Și să presupunem că într-adevăr firmele străine fac profituri minuscule, mai mici decât cele românești. Ba în unii ani chiar ies în pierdere. Ce concluzie tragem? Că au manageri foarte slabi, mult mai slabi decât cei din companiile românești. Și atunci e de mirare că actionarii firmelor străine nu se înfurie pe acești manageri slabi. Păi ar trebui să-i dea afară și să îi angajeze în locul lor pe cei capabili, care generează profituri mari companiilor autohtone.

436
Tagurile:
autohtone, evaziune fiscală, străine, firme, România
Tematic
Guvernul dă drumul la cash şi verde la oarecare evaziune fiscală
DIICOT: Microsoft România a făcut evaziune fiscală timp de zece ani
Laura Codruț Kovesi

Hotărârea CEDO în cazul Kovesi: MAE român nu contestă decizia

686
Ministerul de Externe al României a anunțat astăzi că nu contestă decizia CEDO împotriva României pe tema revocării lui Kovesi, comițând un gest fără precedent: cel în care un minister al statului român nu apără România într-un proces la nivel european

BUCUREȘTI, 5 aug - Sputnik. Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kovesi, a anunțat astăzi MAE într-un comunicat de presă. De altfel, chiar astăzi era termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere.

„Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”, mai spune MAE.

Motivul pentru care România nu este apărată la CEDO de instituțiile statului român ar fi, potrivit MAE, importanța deosebită a hotărârii din 5 mai „pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”. Așadar, MAE s-a ridicat împotriva României și salută sancționarea statului român, luând partea CEDO și a lui Kovesi împotriva României.

„Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”, își justifică MAE decizia.

Dar MAE se comportă ca un adevărat parchet împotriva României, motivând că o contestare a decizie CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare. Astfel, ministerul condus de Bogdan Aurescu vrea ca decizia CEDO împotriva României să fie pusă în aplicare cât mai repede, nu să fie amânată!

„De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României”, se transformă MAE într-un apărător al lui Kovesi, încurcând datoria de a apăra România cu punerea în slujba unei persoane.

La data de 5 mai, CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Kovesi contra România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare.

Cauza a avut la bază plângerea formulată de fosta șefă a DNA cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

686
Tagurile:
Laura Codruța Kovesi, MAE, CEDO

Загрузка...
Ingrid Mocanu

După uciderea lui Emi Pian, Ingrid Mocanu ironizează: ”Vă taie ăia, măi procurorași!”

315
”Din cauza bătăilor dintre clanurile interlope se fac razii la mașini. Nu merge cu denunțuri inventate și cu 19 ori cu măsluiri de poligraf și alte miliarde de probe ca la "corupți"?”

BUCUREȘTI, 5 aug – Sputnik. Moartea lui Emi Pian a fost urmată de amenințări cu răzbunarea între grupările interlope. Imediat, poliția a luat măsuri – de la prezență sporită pe străzi în anumite zone, la percheziționarea mașinilor în trafic.

Sau, ”razii la mașini”, cum au anunțat mai mulți internauți, considerând măsura pompieristică și, în multe situații exagerată.

O reacție a avut și avocata Ingrid Mocanu, care pune problema… juridic, dar și logic.

”Înțeleg că din cauza bătăilor dintre clanurile interlope se fac razii la mașini. Nu vă supărați, domnii polițiști, ce înseamnă "razii"? Cumva percheziționarea autoturismului unor cetățeni care nu sunt suspicionați a fi comis vreo faptă penală? Așa, la "plezneală"?”, întreabă Ingrid Mocanu.

În aceste condiții, urmează o întrebare firească: ”Mandat de percheziție al autoturismului aveți? Nu?” – cu un răspuns firesc: ”Păi atunci e ilegal”.

Dar Ingrid Mocanu pune problema și profesional – în domeniul muncii de investigației nu se poate lucra la întâmplare!

”Nu înțeleg de ce niște cetățeni care nu sunt "clanuri interlope" trebuie să se supună unor măsuri restrictive (percheziție) pentru că organele statului nu sunt capabile să strângă probe și să obțină indicii despre crima organizată”, spune avocata, atrăgând atenția că, de fapt, ”fapta penală de "clan interlop" nu există”.

Ironică, avocata se ia și de procurorii care nu reușesc să încadreze și să probeze faptele ”clanurilor”: ”Nu merge cu denunțuri inventate și cu 19 ori cu măsluiri de poligraf și alte miliarde de probe ca la "corupți"?”.

”Vă taie ăia dacă faceți așa ceva, măi procurorași! Greu cu crima organizată reală pe scări!”, scrie Ingrid Mocanu, conchizând dur: ”Ați păpat bani pe Anticorupție degeaba” – în timp de crima organizată a fost neglijată și lăsată să prolifereze, completăm noi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

315
Tagurile:
Ingrid Mocanu

Загрузка...
Premierul Ion Chicu

Ion Chicu, despre explozia din Beirut: Nava nu mai este sub Pavilionul Republicii Moldova

0
Ion Chicu a reacționat la informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora nava care a explodat în zona portului Beirut ar fi sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova.

CHIȘINĂU, 5 aug - Sputnik. Premierul Ion Chicu a venit cu o reacție în legătură cu informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora nava care a explodat în zona portului Beirut ar fi sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova. 

Din 23.02.2014 nava nu mai este sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova, fiind radiată forțat din Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova. Îndemn ipocriții, care nu scapă nici o ocazie de a tăvăli în glod și mizerie țara noastră, să aibă măcar un pic de rușine”, a scris premierul pe Facebook. 

Ion Chicu a făcut referire la o postare pe Facebook a liderului PAS, Maia Sandu. Ea a scris că nava ar fi transportat ilegal substanța explozivă și a fost înregistrată sub pavilion moldovenesc. Potrivit ei, statul nostru ar fi înregistrat această navă în schimbul mitei și al favorurilor. 

Amintim că, după explozia din portul Beirut, în presă au apărut informații privind implicația unei nave sub pavilion moldovenesc, care ar fi transportat substanțele explozive în urmă cu câțiva ani. Agenției Navală a Republicii Moldovei a oferit explicații pentru Sputnik Moldova în privința informațiilor difuzate în mass-media internaționale potrivit cărora o nava sub pavilion moldovenesc ar fi transportat marfa confiscată și care a rămas câțiva ani în portul Beirut, unde a explodat pe 4 august.

"Informațiile sunt incomplete. Această navă nu se află de mult timp sub pavilionul nostru. Nu contează ce pavilion a avut nava care efectua transportul. Faptul că s-a întâmplat ceva din cauza încărcăturii ulterior, precum această explozie, nu înseamnă că nava este oarecum de vină pentru faptul că marfa a fost depozitată în mod necorespunzător în port. Și, cu atât mai mult, nu înseamnă că pavilionul este de vină”, a declarat pentru Sputnik Igor Zaharia, directorul Agenției Navale Moldovenești.

O explozie puternică s-a produs marți seara, în zona portului Beirut. Potrivit autorităților locale, jumătate din clădirile orașului au fost avariate, spitalele au fost supraaglomerate din cauza numărului mare de victime. Conform ultimelor date, numărul morților ca urmare a exploziei este de 78 de persoane, peste 4 mii sunt răniți.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
navă, Republica Moldova, explozie, Beirut, Ion Chicu
Tematic
Beirut: președintele SUA a atins ce NU trebuia! Oamenii Sistemului au sărit ca arși!
VIDEO: Urmările exploziei de la Beirut - ar mai putea fi oameni sub dărâmături
Rusia va instala un spital mobil în Beirut pentru a oferi asistență victimelor

Загрузка...