Ambuteiaj

Poliția Națională luptă cu morile de vânt și face bani pe sărmanii șoferi

123
(reînnoit 10:52 04.01.2018)
Calvarul traficului rutier din perioada sărbătorilor de iarnă din Chișinău a nemulțumit până la refuz șoferii, iar poliția nu a reușit să facă față fluxului majorat de transport

CHIȘINĂU, 4 ian — Sputnik, Victor Enache. Până în ultima zi a anului 2017 traficul rutier din Chișinău era insuportabil, iar ideea organizării Târgului de Crăciun pe strada 31 august 1989 era mai mult detestată decât aplaudată de șoferii care erau nevoiți să ocolească această porțiune, fapt ce a dat peste cap organizarea rutieră în zonă.

Capitala Republicii Moldova a fost practic invadată de mașini în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, iar poliția rutieră a rămas mască la ambuteiaje, prezente pe toate drumurile de intrare și ieșire din Chișinău. Cei care sunt abonați la canalul Telegram Infotrafic Moldova primeau de trei ori mai multe mesaje cu fotografi realizate de agenții de patrulare, în care erau informați despre intersecțiile problemă, accidentele rutiere și fluxul majorat de transport pe anumite segmente ale drumurilor urbei. Eforturile Inspectoratului Național de Patrulare s-au dovedit a fi zădarnice, întrucât înjurăturile șoferilor erau decât în creștere.

Satul arde și baba se piaptănă

În același timp, când trebuie rezolvate o grămadă de probleme legate de fluidizarea transportului în Chișinău, Poliția Națională se preocupă de „buzunarul șoferilor”, cum să facă să strângă mai mulți bani la bugetul pe seama bieților conducători auto.

În fiecare zi apar semne de circulație noi, fie că sunt marcaje rutiere, fie că sunt indicatoare sau restricții de circulație. Sigur, șoferii trebuie să fie atenți la toate acestea și să respecte regulile de circulație rutieră, însă, de multe ori, acestea sunt instalate nu din rațiuni de fluidizare a traficului, ci pentru a-i lua prin surprindere pe șoferi și a-i amenda, că nu degeaba stau și echipaje ale poliției de patrulare la pândă în imediata apropiere a noilor indicatoare instalate, parcare interzisă, indicații de circulație obligatorie, linii întrerupte și toate pe segmente de drum unde nu au mai existat până acum.

În ultimul an au fost create mai multe sensuri giratorii sau au fost eliminate semafoarele de la acestea, însă, în orele de vârf, chiar dacă agenții de patrulare încearcă să fluidizeze traficul, nu le reușește, iar ambuteiajele sunt la ordinea zilei.

Evidente sunt următoarele aspecte:

1. Numărul unităților de transport care circulă zilnic pe străzile Chișinăului s-a mărit considerabil;

2. Este nevoie de un nou concept de organizare a fluxului de transport;

3. Nu există (sau cel puțin nu funcționează) o coordonare între INP, Consiliul Municipal Chișinău și direcțiile abilitate ale Primăriei Capitalei pentru întreținerea, dezvoltarea drumurilor, străzilor, amplasarea noilor clădiri, a blocurilor locative, a piețelor, magazinelor mari, astfel ca să corespundă fluxului de transport care circulă spre aceste obiective, o coordonare a direcției responsabile de marcajul rutier și INP, o coordonare între Guvern și Primărie la organizarea diferitor manifestații;

4. Este extrem de necesară o centură a Chișinăului cu 4 benzi de circulație

5. Este nevoie de cel puțin un drum rapid, fără semafoare, care să străbată orașul dintr-un capăt spre altul;

6. Reamplasarea Pieței Centrale spre o periferie a orașului și asigurarea cu rute de transport spre locația nouă, din toate sectoarele;

7. Reamplasarea Gării Auto Centru spre o altă locație, eventual în preajma Gării Feroviare pentru asigurarea unei conexiuni mai bune între transporturi;

8. Organizarea unor drumuri suspendate în preajma Gării Auto Nord;

9. Organizarea unui pasaj subteran pentru mașini pe bulevardul Ștefan cel Mare, eventual doar pe sub PMAN, pentru a crea din PMAN o zonă pietonală, bună pentru manifestații, dar și Târguri de toate felurile;

10. Lărgirea mai multor străzi unde a crescut masiv circulația transportului auto.

Acestea ar fi doar o mică parte a reformelor de infrastructură și organizaționale pe care ar trebui, după părerea și observațiile mele, să le întreprindă instituțiile abilitate. Abia după aceea se poate cere și de la șoferi disciplină rutieră, dar nu penalizarea celor care încearcă să evite ambuteiajele, să găsească soluții de alternativă pentru a nu sta ore în șir în trafic.

Calvarul abia începe, revin copiii la școală și studenții la Universitate. Show must go on!

123
Tagurile:
Semafoare, Târgul de Crăciun, străzi, Amenzi, Ambuteiaje, Trafic, Drumuri, Poliție, Moldova
Horea, Cloşca şi Crişan

Scurt metraj superb despre Horea ”Focul viu al muntelui”

191
(reînnoit 20:41 28.02.2021)
Un omagiu adus martirului libertății și conștiinței românești din Transilvania, Vasile Nicola Ursu - Horea, o realizare de excepție! Și o cercetare care scoate la iveală locul unde eroul a fost martirizat

BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Ziua de azi a fost marcată în toată țara, dar mai ales în Transilvania, ca dată de cinstire a martiriului eroilor naționali Horea și Cloșca.

Am selectat două realizări care marchează această dată – evocând memoria uneia dintre cele mai complexe personalități ale istoriei noastre, Vasile Nicola Ursu – zis Horea.

Constructor de biserici, inițiat în taine străvechi, om cu o pregătire mult mai vastă decât ar reieși din istoria învățată în scoală, Horea reprezintă un moment de răscruce al conștiinței naționale – dar mai ales al recunoașterii națiunii în epoca luminilor, creând premisele reprezentării românilor ca entitate națională cu drepturi politice de prim rang.

De fapt, de la Horea pornesc Avram Iancu, Bărnuțiu, Barițiu, Rațiu și Memorandumul, culminând cu Iuliu Hossu și Iuliu Maniu. Gândirea politică transilvană îl are la origini pe Horea! 

De fapt, cum ar putea fi definit Horea? În opinia mea, cea mai potrivită definiție este, deocamdată, ”Misteriosul Rex Daciae”. Misteriosul Rege al Daciei, cu nume de împărat bizantin! 

Prima realizare selectată este a unui cineast talentat, Cosmin Pleșa, care a pus într-un scurt metraj – eseu o idee a unui fiu al locurilor lui Horea, colonelul de vânători de munte Ioan Uțiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, unul dintre cei mai consecvenți ecologiști și apărători ai Munților Apuseni. 

”Horea – Focul viu al muntelui” este un scurt metraj care folosește muzica marelui Grigore Leșe și e realizat la Andonexstudio. Merită urmărite cele câteva minute ale înălțătorului film-eseu!

A doua realizare omagială aparține cercetătorului Alexandru Moldoveanu, care a reușit să identifice cu exactitate locul martiriului lui Horea și Cloșca. Locul unde, în urmă cu 236 de ani, pe 28 februarie 1785, Vasile Ursu Nicola, zis Horea, și Ion Oargă, zis Cloșca, au fost martirizați – uciși în chinuri cumplite de autoritățile ungurești.

Alexandru Moldoveanu a identificat locul martirajului de pe ”Dealul Furcilor”, comparând terenul cu prezentarea acestuia de pe gravura cunoscută, în care Johann Andreas Brinhauser, redă execuția.

Într-un articol publicat de Active News, cunoscutul ziarist Victor Roncea arată că Alexandru Moldoveanu a transmis locația (fotografia de mai jos) cu un scop important: avertizarea ca terenul pe care a fost vărsat sângele martirilor Horea și Cloșca să nu ia vreo destinație nepotrivită.

”Autoritățile locale nu intervin pentru a ridica un cuvenit monument pe locul martiriului. În prezent nici măcar o troiță de lemn la stradă nu amintește de această oribilă crimă anti-românească. O inițiativă creștinească a fost sabotată de autoritățile locale”, scrie Victor Roncea.

 

Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia
© Photo : Activ News
Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia

 

191
Tagurile:
Horea

Загрузка...
Paul Ghițiu

Paul Ghițiu explică evoluția senzațională a AUR și succesul de public al Dianei Șoșoacă

334
În prima parte a interviului oferit Sputnik, fostul senator Paul Ghițiu analizează evoluția partidului AUR, conflictul dintre partid și Diana Șoșoacă, pentru ca apoi să arunce lumina asupra misterelor bugetului propus de Guvernul Cîțu.

Paul Ghițiu, fostul senator și secretar general al partidului Alternativa României, scriitor, cineast, publicist, analist politic şi social, care s-a remarcat în ultimii ani prin acțiuni civice creştine, a oferit Agenției de presă Sputnik un interviu care va fi publicat în două părți și în care se apleacă atât asupra temelor momentului, cât și asupra evoluției generale a lumii.

În prima parte a interviului oferit Sputnik, fostul senator Paul Ghițiu analizează evoluția partidului AUR, conflictul dintre partid și Diana Șoșoacă, pentru ca apoi să arunce lumina asupra misterelor bugetului propus de Guvernul Cîțu.

1. Este dezbaterea momentului în România: AUR versus Șoșoacă. Ați fost om politic, senator în Parlamentul României, cum ați caracteriza partidul AUR din punct de vedere politic și cum interpretați războiul intern iscat în această formațiune?

În legătură cu AUR e încă greu de dat un verdict. Sunt acolo oameni de excepţie şi cauze minunate – cum ar fi cea a eroilor anticomunişti – dar sunt şi lucruri neclare. Am terminat, în chiar zilele de după alegeri, o analiză a acestuia pe baza detaliilor anterioare completate cu nişte elemente de excepţie: imaginile din noaptea alegerilor cu conducerea AUR pe scările sediului, asupra cărora voi reveni. Analiza, care ridica o serie de întrebări despre onorabilitatea acestui proiect,  nu am publicat-o atât din grija de a nu greşi în concluzii, cât şi pentru ca să nu pară o alăturare la corul masiv al contestatarilor, iar eu un manevrat al unor forţe oculte.

Luând pe rând întrebările dumneavoastră, legat de războiul Şoşoacă-AUR, mi-am exprimat părerea că el este puternic defavorabil partidului, în analiza ”Războiul Şoşoacă-AUR, un conflict asimetric, net favorabil senatoarei. Aurul prăjit!”. Voi cita un paragraf din această analiză care răspunde pe scurt întrebării:

„Raportul de forţe Şoşoacă- AUR este unul net defavorabil partidului. Vedeta, prin agitaţia permanentă şi atacurile verbale publice la adresa autorităţilor, cu cuvinte simple, cu mesaje clare, pe înţelesul şi placul nemulţumiţilor de tot felul - de la măşti, 5G şi vaccinare, la justiţie şi guvernare - a reuşit să atragă un număr important de susţinători. Chiar de fani. Şoşoacă este admirată, susţinută, adulată, urmată. Puterea ei mediatică este în acest moment foarte mare, probabil cea mai polarizatoare din spaţiul politic românesc. De aici încolo nu are - cel puţin pentru o perioadă de timp, cât nu se plictisesc spectatorii şi fanii - decât a continua să facă acelaşi lucru. Mai ales că acum a scăpat de o mare grijă: singură, fără partid (să fim serioşi, Neamul Românesc nu există, e o caricatură), nu trebuie să şi ducă la îndeplinire promisiuni, proiecte etc.

Şoşoacă poate acum zburda pe toată scena, cu un AUR înghesuit într-un colţ, gata să fie aruncat în culise. (Totuşi, la un moment dat Şoşoacă va trebui să ofere spectatorilor o schimbare care să ţină trează atenţia şi aderenţa acestora.)”

Mai nou, atât despre partid cât şi despre Diana Şoşoacă apar informaţii în care găsim amestecate servicii, masonerie (şi de o parte şi de cealaltă), oligarhi, mafie etc. ceea ce în loc să clarifice, tulbură mai mult apele.

Dacă prin definirea politică înţelegeţi şi activitatea politică nu numai originea şi structura, e greu de definit politic în acest moment AUR-ul, pentru că dincolo de cuvintele mari din anul trecut şi chiar din primele zile de după alegeri, nu avem ştiri despre iniţiative politice deosebite de restul vieţii politice de la noi. De exemplu, ei au obţinut într-o comisie introducerea amendamentului ca în spaţiile exterioare să nu se mai poarte masca ceea ce nu e sigur că se va vota în plen şi, mai ales, lăsându-i în mare suferinţă pe elevi, în primul rând, şi pe toţi adulţii care lucrează. Te-ai fi aşteptat ca AUR să se bată pe viaţă şi pe moarte pentru abrogarea totală a măştii, sau măcar la copii. Sunt unii care vin şi zic că decât nimic, mai bine un compromis, că nu pot întoarce ei roata.. Păi dacă tot nu o poţi opri şi întoarce, poate că ar fi cazul să nu pui mâna la învârtirea ei...

Pentru proiectul de buget, AUR a venit cu peste 200 de amendamente propunând mărirea sumelor pentru sănătate, educaţie, agricultură, tineret şi sport, românii din afara graniţelor, aşezămintelor religioase româneşti din afară etc. Cea mai spectaculoasă propunere este cea de a se tăia subvenţiile partidelor de la stat – sume într-adevăr de sute de milioane de euro anual şi de a se reduce indemnizaţiile uriaşe ale parlamentarilor.

Hopul pentru partid va fi însă votarea bugetului. După cum spune unul dintre oamenii de excepţie ai Aurului, Andrei Dîrlău:

AUR trebuie să se poziționeze consecvent în opoziție, anti-sistem.

Este un buget de dezastru. Dezastrul se va produce sub forma tăierilor de salarii și pensii și a altor măsuri de austeritate insuportabile pentru populație. AUR va avea dreptate să se fi opus.

Altfel, dacă va vota de dragul de a-și vedea câteva amendamente aprobate, câștigul va fi insignifiant. Sau ele nici măcar nu vor trece. AUR nici nu se va fi opus vehement, nici nu va câștiga ceva.

În fine, pentru o definire corectă avem în acest moment prea puţine sau prea mobile detalii atât din punct de vedere al structurii şi dependenţei de un centru de putere, cât şi al activităţii. Să aşteptăm, viitorul ne va lămuri cu siguranţă. Şi mă gândesc mai ales că ceea ce vor face ne va arăta şi cine sunt.

Aş vrea însă să remarc ceva legat de impunerea spectaculoasă a Dianei Şoşoacă în spaţiul public în care a început să disloce votanţi şi din alte zone decât cea creştin-naţională, pe care se revendică AUR, cum ar fi din zona PSD-ului.

După cum vede probabil şi roverul NASA de pe Marte, în România impostura este definiţia majorităţii celor implicaţi în viaţa publică fie ca politicieni/partide, ca activişti civici/onguri recunoscute de autorităţi, sau ca elite de stânga, dreapta şi chiar unele zis creştine. Avem o uriaşă producţie de impostori, care oferă modelul zilei, deci vor fi urmaţi, din păcate, de şi mai mulţi.

2. Cum explicați succesul la public al senatoarei Diana Șoșoacă?

Dincolo de ceea ce spune (ceea ce vor mulţi să audă), succesul lui Şoşoacă pe piaţă stă în folosirea împotriva impostorilor chiar a mijloacelor de luptă din arsenalul acestora.

Impostura, goală de conţinut, adică goală de sentimente pentru cel de alături, goală de responsabilitate, goală de cultură, goală de competenţă, goală de cinste şi corectitudine, goală de respect, bun simţ, bunăvoinţă, generozitate etc. se acoperă cu tupeu grosier, cu mult zgomot, cu strigăte, cu agresivitate, cu potop de acuzaţii inventate, rostite în fraze scurte, cu cuvinte răstălmăcite, cu minciună, cu înşelăciune şi tot restul.

Nu ştiu cum stă Şoşoacă la impostură, nu o pot măsura şi nu am elemente cu care să pot să o caracterizez fără a cădea în judecarea ei nefundamentată. dar aplombul cu care apare în locurile fierbinţi şi căruia nu-i rezistă paznici, miliţieni şi jandarmi, zgomotul intens (maşinile de urgenţă ale lui Arafat par doar jucării prin comparaţie), acuzaţiile mitraliate şi întrebările strigate cu putere, învolburarea spaţiului şi chiar a timpului, daruri naturale ale Dianei, cizelate în anii de #Rezist, sunt evidente. Diana Şoşoacă aplică cu succes impostorilor politici şi curtenilor lor civici reţeta Rezist, pe care aceştia au folosit-o atât atunci când erau în opoziţie cât şi acum la putere, pe care ei au primit-o de la specialiştii din afară, au aplicat-o aici sub îndrumarea serviciilor locale şi străine; reţetă de care se tem şi pare a-i paraliza, doar că de data asta pe probleme reale, nu pe unele inventate.

Dacă toţi şefii mari şi mici care s-au cocoţat pe funcţiile şi scaunele de toate mărimile, de la cel de preşedinte la şefuleţi de prin administraţie ar fi de calitate, dacă un număr semnificativ dintre ei ar impune prin competenţă, responsabilitate, dăruire şi tot restul, vuietul public al Dianei Şoşoacă ar suna ca un vaiet de tinichea, spart şi fără ecou.

Dar, pentru că realitatea este cea descrisă mai sus, el pare a fi, pentru mulţi deznădăjduiţi, vuietul clopotelor apocalipsei turmei de impostori care s-au aşezat pe toate circuitele vitale ale acestui neam şi, blocându-le, încearcă să îl sufoce.

3. Cum caracterizați politica de austeritate propusă de Guvernul Cîțu și ce efecte credeți că va avea asupra României și românilor? Și, tot la acest capitol, o analiză a bugetului propus de Guvern ar fi foarte utilă pentru a înțelege de unde se taie și la cine se adaugă... Cum rămâne, de exemplu, cu ”România educată”?

În primul rând nu e nicio politică de austeritate, asta e o mare minciună, o grosieră încercare de manipulare a populaţiei pentru a accepta să fie din nou vaca de muls pentru sumele exorbitante îndreptate către furnizorii externi de armament, marile corporaţii, importurile nejustificate şi cu valori umflate de multe ori, afacerile mafiei politico-economice, bugetele supradimensionate ale serviciilor, subvenţiile pentru partide sau veniturile directe şi indirecte (subvenţiile pentru cabinetele parlamentare) ale parlamentarilor.

Austeritate i se propune cetăţeanului căruia nu-i cresc veniturile, ci îi sunt plafonate, ba chiar tăiate, nu-i cresc pensiile, ba chiar se urmăreşte scăderea lor prin neacordarea măririlor prevăzute de lege şi prin „reaşezarea” sistemului de pensii astfel încât pensia să se adapteze „priorităţilor” enumerate mai sus şi nu să fie ea prioritatea. Ca să nu mai amintim o serie întreagă de alte „măsuri de austeritate” care vor apăsa greu asupra oamenilor. Este un buget dezastru pentru cei neconectaţi la conductele de drenare a banilor de la buget, adică pentru marea majoritate a populaţiei.

Consiliul Economic şi Social, unde sunt prezente patronatele, sindicatele şi organizaţii ale societăţii civile au dat aviz negativ proiectului de buget, după care Cîţu a atacat consiliul spunând că este un organism politic. În realitate obiecţiile CES - impactul economico-social, carențele de dialog social și civic, neimplicarea partenerilor sociali în etapele de consultare și dezbatere publică, nelăsarea unui timp suficient pentru analiza aprofundată – sunt reale şi fundamentate.

Chiar dacă i-a dat aviz pozitiv, Consiliul Fiscal a introdus în avizul său o serie de recomandări care în realitate pun sub semnul întrebării coerenţa acestuia, cum ar fi creșterea veniturilor bugetare prin eficientizarea colectării fiscale, reducerea masivă a evaziunii și concurenței fiscale neloiale, optimizarea ratelor de impozitare, abolirea portițelor, excepțiilor și șmecheriilor prin care unii mari contribuabili își reduc artificial obligațiile fiscale etc.

4. Cât de realist este bugetul propus de actualul Guvern?

Foarte pe scurt, bugetul pentru 2021 probabil că nu va fi finanţabil – se colectează 27 % din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40 %, are un deficit mare, de 7,2 % din PIB, circa 80 miliarde lei, este construit pe o datorie publică ajunsă la limita de catastrofă pentru un stat, de circa 6 % din PIB, cu un deficit de cont curent de 4,9 % din cauza importurilor uriaşe – singurul stat din UE care trece de 4 %. De exemplu, România importă 75 % dintre produsele alimentare în timp ce îşi neglijează grav stimularea agriculturii şi a producţiei alimentare interne, ba chiar o sabotează, sabotaj amplificat de guvernul Cîţu.

Nu mai vorbesc despre faptul că șansele ca România să beneficieze de fondurile alocate prin Fondurile de Coeziune din cadrul de finanțare 2021-2027 și Mecanismul de Redresare și Reziliență prin investiții, care să relanseze cu adevărat economia națională sunt grav periclitate de lipsa şi/sau de slaba calitate a documentelor de programare prezentate Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că acele multe miliarde de euro promise triumfalist, dar mincinos, de primul dintre impostorii ţării, au mari şanse să nu ajungă şi, oricum, să nu ajungă la timp, adică înainte de declanşarea dezastrului.

În ceea ce priveşte unde se duc în final mai mulţi şi unde mai puţini bani, e cam aşa: guvernul, după ce iniţial tăiase puternic de la sănătate, educaţie, tineret, în proiectul trimis Parlamentului pretinde că a dat mai mult, cum ar fi la sănătate, dar nu spune că de fapt a mărit bugetul ministerului, în timp ce domeniul sănătăţii pe ansamblu, cu toate componentele lui, primeşte mai puţini bani. La fel cu educaţia, cultura, agricultura şi altele real importante. Tot el ne spune că a modificat şi se duc mai puţini bani la servicii, dar iarăşi sunt multiple căi lăturalnice, cum ar fi cele care ţin de pixul domnului Iohannis, şeful CSAT-ului, pentru a spori aceste alocaţii. Ca să nu mai vorbim de rectificările făcute prin ordonanţe unde nimeni nu mai controlează alocările. Şi aş vrea să mai remarc obsesia militaristă a guvernelor ultimilor ani, cu precădere a celor PNL şi acum PNL-USR/PLUS, bugetul armatei crescând constant, dar nu spre nevoile reale ale acesteia, ci spre importuri de armament nefolositor, plătite cu sume exorbitante.

S-au folosit cifre şmecherite pentru a direcţiona în ascuns sume spre interesele prioritare ale guvernului şi camarilei sale, sau pentru a arăta creşteri de venituri şi a ne închide gura. De exemplu, la fundamentarea bugetului câștigul salarial mediu brut utilizat în proiectul lui Cîţu este de 5150, deşi el a fost în 2020 de 5429 de lei. De ce? Simplu, pentru ca premierul Cîţu să vină şi să ne scoată ochii că salariul mediu brut va creşte la 5380 în 2021. Şi multe altele.

334
Tagurile:
Diana Șoșoacă, George Simion, AUR

Загрузка...
Clotilde Armand

Armand, implicare realistă în problema școlilor

0
(reînnoit 09:20 01.03.2021)
Primarul Sectorului 1 al municipiului București se implică activ în găsirea de soluții pentru unitățile de învățământ supraaglomerate, situație care trebuie rezolvată cât mai rapid, mai ales în actualul context epidemiologic.

BUCUREȘTI, 1 mart – Sputnik. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 al municipiului București, scrie, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, că există o mare provocare pentru unitățile de învățământ care sunt tot mai aglomerate și că își dorește ca, în scurt timp, elevii să poată învăța în condiții civilizate.

Problema unităților de învățământ supraaglomerate este una ridicată frecvent de Sputnik, care a subliniat că ea ”vine la pachet” cu alta: vizele de flotant.

Clotilde Armand a reușit să identifice o soluție pentru descongestionarea școlilor. Edilul propune folosirea sediului Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului, condus de fostul președinte al României, Emil Constantinescu – despre care se întreabă, pe bună dreptate, cu ce se ocupă – pentur o unitate de învățământ.

”Ce face această instituție?! Nimeni nu știe. Se știe doar că instituția plătește salarii anuale de peste 500 de mii de euro. Pentru ce?! Să revenim însă la școli. Având în vedere deficitul unităților de învățământ din Sectorul 1, propun să preluăm noi clădirea în care funcționează în prezent Institutul Levantului și să o transformăm într-o școală”, a scris Clotilde Armand.

Edilul spune că aici poate funcționa Școala Pia Brătianu Nr. 2, unde elevii învață în 3 schimburi.

”Trebuie să investim în viitorul copiilor noștri și să lăsăm la o parte sinecurile din trecut”, a explicat edilul Sectorului 1.

Sediul poate fi folosit, de asemenea, pentru a găzdui clase pregătitoare. Copiii mici au nevoie de mișcare. Să nu uităm că, pentru ei, intrarea la școală a însemnat cursuri aproape exclusiv online. Deci o mare parte din aptitudinile și deprinderile pe care ar fi trebuit să le obțină pe parcursul semestrului întâi au rămas ”de recuperat” pe parcurs, mai exact acum, în a doua parte a anului școlar 2020-2021 când, pentru o parte a elevilor, cursurile s-au reluat în format clasic – fizic.

De asemenea, o sală de clasă pregătitoare presupune o altă organizare față de o sală de gimnaziu, spre exemplu.

Prin mutarea unor clase în sediul Institutului Levantului, nivelul de stres și anxietate al copiilor și cadrelor didactice care, acum, sunt obligate să lucreze alături de cei mici în școli supraaglomerate, va scădea simțitor. Calitatea actului didactic va fi îmbunătățită simțitor.

Iată, deci, că, dacă există viziune, implicare, dorință de a veni în sprijinul comunității se poate.

Rămâne de văzut dacă primarul Clotilde Armand își va putea duce la îndeplinire ideea.

Poate, astfel, vom afla și noi, măcar acum, legătura dintre geologul fost președinte al României Emil Constantinescu și problematica Levantului.

Desigur, dacă edilul Armand va intra în posesia luxosului sediu, domnul Constantinescu va putea să-și continue pasiunea cognitivă pentru problematica Levantului în intimitatea propriei biblioteci…

Copiii Sectorului 1, însă, au nevoie de spații unde să învețe carte și unde să se dezvolte armonios.

0
Tagurile:
Clotilde Armand

Загрузка...