Israeli soldiers manuever Merkava tanks and Namer armored personnel carriers (APCs) during the last day of a military exercise in the northern part of the Israeli-annexed Golan Heights on September 13, 2017.

Sub microscop: Rolul Israelului în conflictul sirian

955
(reînnoit 10:44 20.09.2017)
Odată cu dispariția războiului din Siria, tensiunile dintre Israel și Iran se intensifica, analistul politic rus Vladimir Sazhin declarand pentru Sputnik că, în ceea ce privește Siria, Israelul, desi pretinde ca este "neutru", are propria agendă in regiune.

BUCURESTI, 18 sept — Sputnik. Comentând statutul "neutru" al Israelului în conflictul sirian într-un interviu pentru Sputnik, comentatorul politic rus a subliniat faptul că "de la începutul războiului din Siria, Israelul a anunțat "liniile roșii" care vor asigura securitatea a statului.

"Fără îndoială, Israelul a fost un jucător important în Orientul Mijlociu în ultimii 70 de ani, securitatea [națională] fiind una dintre principalele priorități ale politicii Israelului. Tel Aviv, folosind diferite metode și mijloace, a căutat să monitorizeze situația deși o astfel de politică nu a fost întotdeauna un succes. Tel Aviv a ținut mereu ochii pe vecinii săi imediați", a spus Vladimir Sazhin.

El a reamintit că odată cu începutul războiului civil din Siria în 2011 și cu implicarea unui număr semnificativ de forțe externe, Israelul a abandonat politica inițială noninterventionista.

Potrivit lui Sazhin, la început a fost dificil pentru observatori să înțeleagă poziția Tel Avivului.

El a spus că "pe de o parte, politica președintelui sirian Bashar Al-Assad a fost în concordanță cu interesele Israelului, în special în fața victoriei ipotetice a grupului terorist ISIS, care, ca toate mișcările islamiste extremiste, nu a recunoscut nici măcar posibilitatea existenței unui stat evreu. Pe de altă parte, activitatea principalilor dușmani israelieni — Iran și Hezbollah — în sprijinul lui Bashar Al-Assad a determinat Tel Avivul să se opună Damascului", a spus Sazhin.

În timp ce își continua politica oficială de neutralitate, Israelul a definit în același timp "liniile roșii" legate de neintervenția sa în conflictul sirian, care, în primul rând, a inclus inadmisibilitatea prezenței și activităților forțelor armate ale Iranului și Hezbollah în Siria, lângă granița israeliană.

"Forțele israeliene de apărare au efectuat zeci de acțiuni pe teritoriul sirian care vizează securitatea liniilor roșii", a adăugat Sazhin.

"Pe ordinea de zi este viitorul Siriei fără ISIS, dar cu participarea multor țări care ar dori să aibă influență în această țară arabă. Acest lucru "incită" Israelul, care în nici un caz nu ar dori prezența Iranului, a forțelor sale armate și a facțiunilor sponsorizate de Iran, mai întâi de toate, Hezbollah, [în Siria]", a spus Sazhin.

În acest sens, el l-a citat pe ministrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, conform căruia Israelul va încerca să împiedice crearea unui "coridor șiit" de la Teheran la Damasc.

Potrivit lui, datorita faptului că Rusia și Statele Unite rămân principalii actori militari și politici din teatrul de război sirian, Israelul și-a intensificat activitățile politice și diplomatice la Moscova și Washington. Sazhin a făcut referire la vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu în Rusia pe 23 august, în cursul căreia Netanyahu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Iranul și-a intensificat influența în Siria.

"Probabil, scopul principal al vizitei lui Netanyahu la Moscova a fost să confirme alianța dintre Israel și Rusia și să se concentreze asupra combaterii oricărei încercări a Iranului de a obține un punct de sprijin în Siria. Mai târziu, Netanyahu a subliniat că Israelul și Rusia lucrează la maxim posibila coordonare a intențiilor strategice", a spus Sazhin.

El a menționat că președintele rus Vladimir Putin l-a lăudat pe Netanyahu pentru prietenia și cooperarea sa cu Rusia, descriind mecanismul bilateral de colaborare ca fiind foarte eficient. Putin a subliniat că Rusia este mulțumită de dezvoltarea relațiilor bilaterale. De asemenea, directorul Mossad, Yossi Cohen, și directorul Departamentului de Informații Militare, Herzi Halevi, au vizitat Washingtonul în luna august pentru a-i îndemna pe omologii americani să intervină în programul libanez, sirian si iranian de actiune din Inaltimile Golan.

La sfârșitul lunii august, Netanyahu s-a întâlnit cu ginerele președintelui american Donald Trump și cu consilierul Jared Kushner pentru a discuta despre situația din Siria. La începutul lunii septembrie, președintele israelian Reuven Rivlin a vizitat Germania, unde s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel pentru a exprima alarmarea Tel Avivului privind consolidarea axei Iran-șiite în Siria și Liban. Rivlin a numit Iranul principalul factor destabilizator din regiune.

955
Tagurile:
Conflictul din Siria, Rolul, Israel, Siria
Тема:
Războiul din Siria. Tensiunile din provincia Idlib (514)
Tematic
Operaţiunea Rusiei în Siria: Daesh, lăsată fără venituri din petrol şi fără arme
Ministrul rus al Apărării: Războiul civil din Siria "s-a terminat de-facto"
MAE al Siriei: SUA și Regatul Unit au livrat arme chimice teroriștilor din Siria
O persoană purtând un drapel al SUA

Vor învăța democrația. SUA au decis metodele de intervenție

191
(reînnoit 17:31 05.03.2021)
Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale.

MOSCOVA, 5 mar – Sputnik, Sofia Melniciuk. Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Timpul a arătat că intervențiile și răsturnarea liderilor autoritari sunt ineficiente. Washingtonul a învățat din acest lucru și intenționează să schimbe lumea, începând de la sine. Cum intenționează acum Statele Unite să acționeze – în materialul Sputnik.

Noi timpuri – noi metode

Primul discurs oficial al secretarului de stat, Anthony Blinken, în Departamentul de Stat, deși a avut loc într-o sală goală, a provocat agitație. În decurs de o jumătate de oră, șeful diplomației americane a enumerat principalele direcții ale politicii externe, care vor fi incluse în curând în strategia de securitate națională.

Aproape tot ce a spus Blinken nu este nou: atât el, cât și președintele Joe Biden au spus aceste lucruri de mai multe ori în ultimele luni. Cu toate acestea, ceva a atras atenția.

"Abordarea noastră se va schimba", a declarat secretarul de stat. "Noi nu vom promova democrația cu ajutorul intervenților militare costisitoare sau încercărilor de a răsturna cu forța regimurile autoritare". El a recunoscut că astfel de metode, deși aplicate cu cele mai bune intenții, nu au dus la nimic bun. Mai mult, cuvintele "promovarea democrației" au căpătat o conotație negativă și nici chiar americanii înșiși nu mai cred în ele.

Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale. Promovarea democrației – rămâne a fi un imperativ al politicii externe a SUA – trebuie să se facă prin exemplu propriu. "În caz contrar, jucăm conform dorințelor concurenților, precum Chinei și Rusiei, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la loialitatea noastră față de idealuri. Nu este nevoie să le facilităm sarcina", a conclus diplomatul.

Un astfel de exemplu

Anul trecut a adus provocări țării. Pandemia de coronavirus, care a ucis mai mulți americani decât Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul din Vietnam luate împreună, a evidențiat inegalitățile în domeniul sănătății. Revoltele rasiale datorate brutalității poliției și uciderea persoanelor de rasă negroidă au evidențiat încă o dată problema rasismului sistemic din societate.

Alegerile prezidențiale, în general, au devenit cele mai scandaloase din ultimele decenii. Donald Trump susține până în prezent că rezultatele au fost falsificate. Acest lucru a dus la o adevărată incursiune în valorile fundamentale: pe 6 ianuarie, o mulțime a pătruns în clădirea Capitoliului în timpul confirmării rezultatelor alegerilor.

Noul președinte, Joe Biden, se confruntă cu o nevoie urgentă de a restabili unitatea în interiorul țării, de a demonstra, în primul rând, americanilor înșiși că Statele Unite sunt încă farul democrației.

"Cu exemplul personal există mari probleme în Statele Unite acum", a declarat Pavel Koșkin, cercetător senior la Institutul pentru SUA și Canada, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti. "Au nevoie de un instrument retoric pentru mobilizarea electoratului. Este important să arate că sunt capabili să reguleze situația din țară".

Într-o anumită măsură, declarațiile lui Blinken pot fi considerate ca fiind direcționate spre interior, crede Koșkin. "Punerea în ordine a lucrurilor în alte state este un fel de stimulent: trebuie să înceapă de la sine", explică el.

Dezvoltare versus democrație

Administrația lui Biden subliniază în mod constant că principalul rival strategic este China și modelul său de dezvoltare. Washingtonul intenționează să obțină tocmai schimbarea sa.

Dar Beijingul însuși nu intenționează să exporte sistemul politic nicăieri, așa cum a spus președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. "Vom promova oportunități pentru lume prin dezvoltare", a explicat el.

În unele țări, există, într-adevăr, o cerere pentru importul de elemente individuale ale guvernului chinez, spune consultantul Centrului Carnegie din Moscova, sinologul Temur Umarov. De exemplu, statele din Asia Centrală, unde influența Statelor Unite scade în fiecare an.

"Toate autocrațiile din regiune vor să repete succesul Chinei: să devină o economie dezvoltată fără reforme democratice", a menționat Umarov. În același timp, orice autocrație din lumea de astăzi trebuie să pară o democrație. Fără aceasta, este imposibil să existe în mod normal într-o lume globală.

Prin urmare, la nivelul retoricii, toată lumea din Asia Centrală vorbește despre reforme și drepturile omului, dar de fapt nu vede Occidentul drept un model demn de urmat. Dacă în trecut cel puțin o țară – Kârgâzstanul, așa-numita oază a democrației din Asia Centrală – era mai pro-americană, acum chiar și ea și-a schimbat părerea și urmează o cale diferită.

Temur Umarov

sinolog, consultantul Centrului Carnegie din Moscova

Statele Unite și-ar putea consolida poziția în regiune dacă s-ar implica mai activ în Asia Centrală din punct de vedere economic, așa cum face Beijingul. Fără de acest lucru, crede Umarov, nu vor putea să dobândească o mare influență ideologică.

Vechiul neuitat

Abordarea adoptată de noua administrație este o continuare a ceea ce a început încă Barack Obama. Așa-numita Doctrină Obama a implicat și o reducere a prezenței militare americane în străinătate. Chiar și atunci, democrații au ajuns la concluzia că metodele militare nu sunt atât de eficiente și că democrația ar trebui răspândită nu prin intervenții, ocupații și construirea statului, ci prin intermediul puterii blânzi.

Cu toate acestea, cel de-al 44-lea președinte nu prea a reușit: în 2011, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra forțelor guvernamentale libiene. Obama a recunoscut ulterior că decizia, desigur, a fost corectă, dar Washingtonul nu s-a pregătit pentru consecințe. Libia s-a cufundat în haos – Obama a numit-o cea mai gravă greșeală a președinției sale.

Actuala administrație va continua încercările lui Obama și va folosi toate metodele, cu excepția intervenției militare directe, crede Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie. "Accentul va fi pus pe politica de ajutor extern și ONG-uri, vor susține mult mai activ "revoluțiile portocalii", spune el, reamintind că în Siria, Statele Unite nu au luptat direct cu regimul lui Bashar al-Assad, ci au ajutat forțele de opoziție. "Acesta râmâne a fi un instrument acceptabil".

Acum, Washingtonul apără reprezentanții opoziției din Rusia, Belarus, Venezuela. Anterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali ruși din cauza lui Alexei Navalnîi. Svetlana Tihanovskaya a discutat cu ambasadorul american despre măsurile restrictive împotriva președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko. Cu o zi înainte, Blinken l-a sunat pe Juan Gaido, liderul opoziției din Venezuela. În China și Iran, SUA ajută ONG-urile și disidenții pro-occidentali.

Acțiunile concrete depind de țară, notează Suslov. Undeva se manifestă prin sprijinul uneia dintre părți într-un război civil, undeva – prin provocarea unei crize politice.

Politică informațională, propagandă, diplomație publică. Sancțiunile sunt, de asemenea, un instrument important pentru răspândirea democrației: ele lovesc acele elite de care vor să scape. Dar noi Irak-uri și Libii – astfel de operațiuni nu vor mai exista.

Dmitrii Suslov

director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie

Istoria arată că este problematic să planteze democrația doar prin exemplul personal – este mult mai dificil decât să aloce bani pentru proiecte străine. Așadar, sprijinul financiar al forțelor prietenoase, aparent, va deveni instrumentul principal al Departamentului de Stat.

191
Tagurile:
Democrație, SUA
Tematic
Noi declarații șocante venite din SUA – România, total colonie!
UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei
SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți. Vor beneficia Rusia și Iranul de acest lucru?

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă și Dan Chitic aruncă NUCLEARA: opozanții, internați la psihiatrie!

12637
Diana Șoșoacă îl ia la întrebări pe ministrul Justiției pe tema unei practici de- dreptul șocante: internarea forțată de la psihiatrie – care s-ar putea aplica și activiștilor civici care se opun măsurilor din „starea de alertă”

BUCUREȘTI, 5 mart – Sputnik. Avocatul Dan Chitic reacționează după ce senatoarea Diana Șoșoacă a transmis oficial, de la tribuna Parlamentului, o întrebare ministrului Justiției, Stelian Ion, și vicepremierilor Hunor Kelemen și Dan Barna.

”Prietena Diana Iovanovici-Șoșoacă a adresat o întrebare Ministrului # al Justiției prin care încearcă sa elucideze o problema pe care am semnalat-o de ceva vreme: înmulțirea cazurilor de internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv... “alternativa” în acele dosare în care orice solicitare de arestare preventivă ar fi respinsă de pe scaun ca absolut nefondată”, scrie Dan Chitic.

Da, ați citit bine – ”internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv” acolo unde măsura nu s-ar justifica prin fapte și context!

Și, atenție, pentru că nu e vorba doar de un abuz al magistraților – ci poate avea un caracter politic!

”Aceste măsuri sunt îndeobște luate împotriva persoanelor care formulează plângeri împotriva autorităților sau, mai nou, împotriva celor care se opun categoric măsurilor de “siguranța sanitara””, scrie Dan Chitic.

Șocant, nu? Iată însă că senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă duce această situație la nivel oficial, printr-o Întrebare (parlamentară) adresată, așa cum precizam mai sus, ministrului Justiției și vicepremierilor.

Obiectul întrebării este – ”Măsura de siguranţă provizorie a internării medicale în spitalele de psihiatrie luată de instanțele de judecată în starea de alertă”.

Senatoarea spune clar: ”Asistăm de câteva luni la măsuri adoptate de instanțele de judecată cu privire la înlocuirea închisorii, arestului, cu internarea în spitalele de psihiatrie”.

Și, pe bună dreptate, senatoarea arată că ”este una dintre cele mai mari amenințări la libertatea cetățenilor, raportat la starea de alertă în care ne aflăm, stare care induce ideea de ”noua normalitate””.

Atenție acum:

”S-a ajuns ca aceasta măsură să fie adoptată în cazurile persoanelor care depun în exces plângeri la instituțiile statului,  exercitându-şi, în fapt, un drept constituțional”, spune senatoarea, completând – ”De aici şi până la a interna toți activiştii civici vocali nu mai este decât un pas”.

Sincer, mă întreb cum de această intervenție, dar mai situația sesizată NU a fost preluată de presă? Mai ales că precedentul ar putea să afecteze ulterior orice orientare civico-politică!

Prin demersul oficial, Diana Șoșoacă solicită miniștrilor să răspundă la următoarele șase întrebări, pe care le redăm integral, fără modificări:

1. Măsura provizorie a internării medicale provizorii nevoluntară este noua armă a ”statului de drept” român, împotriva opozanțiilor de orice fel?

2. Cum se poate explica internarea nevoluntară pe termen nelimitat a persoanelor aflate inclusiv în faza de urmărire penală?

3. Care este poziția oficială cu privire la aceste internări nevoluntare pe termen nelimitat folosite de instanțele de judecată de câteva luni?

4. Care sunt criteriile de aplicare a art. 247 și 248 C. Pr. Pen. pe baza cărora cetățeni fără probleme de sănătate sunt internaţi în spitalele de psihiatric pe termen nelimitat?

5. Care sunt criteriile de apreciere a stării psihiatrice de către un judecător, în condiţiile în care nu are studii medicale, astfel încât să distrugă viaţa unui om normal. printr-o internare nevoluntară pe termen nelimitat?

6. Cum se exercită controlul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestor persoane internate nevoluntar pe termen nelimitat astfel încât să existe siguranţa că un om sănătos nu poate fi integrat eronat la categoria de persoană cu probleme psihice?

12637
Tagurile:
Dan Chitic, Diana Șoșoacă

Загрузка...
Распятие

Moșii de iarnă 2021: Ce se face în Sâmbăta Morților

15
(reînnoit 09:08 06.03.2021)
Moșii de iarnă 2021 se prăznuiesc la începutul lunii martie și marchează începutul Sâmbetelor Morților, care se încheie în Săptămâna Mare, după care urmează Paștele 2021, pe data de 2 mai.

Data de 6 martie 2021 este ziua în care se face pomenirea morților, o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care se face pomenirea celor ce nu mai sunt printre noi. Este sâmbăta cu o importanță majoră în Biserică, care mai este cunoscută și sub denumirea de Moșii de Iarnă.

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo "adormiți", termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existenta în alt mod de existență.

Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos, de aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați.

Slujbe și rânduieli

În bisericile din țară este oficiată Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

În ziua în care este săvârșită Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț — partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserică, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Rugăciuni pentru cei morţi — fundamentare biblică

Cultul morţilor are o însemnătate deosebită în credinţa ortodoxă, iar Sfânta Tradiţie ne dă nenumărate exemple despre folosul şi importanţa lui. Necesitatea rugăciunilor pentru cei adormiţi, precum şi confirmarea că această practică a fost rânduită de Apostoli, sunt exprimate astfel de către Sfântul Ioan Gură de Aur:

„Să ne rugăm pentru cei morţi, punând şi pe alţii să se roage şi dând săracilor milostenii pentru sufletele lor. Căci nu degeaba s-a rânduit de către Apostoli ca să se facă pomenire la Sfintele şi înfricoşătoarele Taine pentru cei mutaţi de la noi. Ştiau că mult le foloseşte, multă binefacere aduce celor morţi. Pentru că atunci întregul popor stă cu mâinile ridicate către Dumnezeu, când clerul întreg se roagă, când înfricoşata Taină stă de faţă, apoi cum să nu îmblânzim pe Dumnezeu, rugându-L pentru ei?" (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a IV-a la Filipeni)

Dovezi din Vechiul Testament

Recunoscând folosul rugăciunii pentru cei morţi, Tobit îl îndeamnă pe fiul său: Fii darnic cu pâinea şi cu vinul la mormântul celor drepţi! (Tobit 4, 17). De existenţa vieţii de dincolo de mormânt, precum şi de necesitatea de a veni în ajutorul celor morţi, era pe deplin convins şi Isus fiul lui Sirah, care dă sfaturi de a se face milostenie nu numai pentru cei vii, ci şi pentru cei răposaţi: Dărnicia ta să atingă pe toţi cei în viaţă şi chiar morţilor fă-le parte de dărnicia ta (Sir. 7, 35). Aceste două texte arată faptul că milostenia pentru cei morţi era o practică întâlnită în rândul evreilor, fiind plasată în rândul faptelor bune.

Proorocul Baruh se roagă lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi, din neamul său, spunând: Doamne atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel, auzi rugăciunea celor ce au murit ai lui Israel, şi a fiilor celor care au păcătuit înaintea Ta, care n-au ascultat glasul Tău, Dumnezeul lor, şi s-au lipit de noi rele. Nu-ţi aduce aminte de nedreptăţile părinţilor noştri, ci adu-ţi aminte de mâna Ta şi de numele Tău în vremea aceasta (Baruh 3, 4-5).

Iuda Macabeul, unul dintre fraţii Macabei, care au întemeiat regatul Iudeii, în jurul 162 î. Hr., a dat ordin sa se facă rugăciuni pentru cei morţi în luptă, spre a fi iertaţi de păcate.

Mărturia Noului Testament

În creştinism, rolul acordat sufletului, în învăţătura de credinţă şi în viaţa religioasă, a făcut ca grija pentru cei morţi să devină una dintre componentele de frunte ale pietăţii creştine şi să se exprime în forme din ce în ce mai bogate şi mai variate. Un exemplu de rugăciune apare şi în Noul Testament. Este vorba de un text pe care mulţi teologi îl înţeleg ca un exemplu de rugăciune pentru morţi. În 2 Timotei 1, 16-18 găsim aceasta rugăciune a Apostolului Pavel: Domnul să aibă milă de casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a însufleţit şi de lanţurile mele nu s-a ruşinat… Să-i dea Domnul ca, în ziua aceea, el să afle milă de la Domnul.

15
Tagurile:
Sâmbăta morților

Загрузка...