Trenul ”Săgeata Roșie” a împlinit… 90 de ani

225
Reprezentanții Casei Ruse din București prezintă românilor câteva rânduri dintr-o frumoasă poveste, cea a trenului ”Săgeata Roșie” care a parcurs uriașa distanță Leningrad-Moscova în 9 ore și 45 de minute.

BUCUREȘTI, 10 iun – Sputnik. Casa Rusă din București a creat, pe pagina sa de Facebook, o postare care ne duce în trecut, ne plimbă prin zone frumoase ale Rusiei și ne aduce în prezent, totul, în ritmul roților de tren.

Și aceasta pentru că azi, 10 iunie 2021, se împlinesc nouă decenii de când trnul ”Săgeata Roșie” a început să circule și a parcurs distanța Leningrad-Moscova în 9 ore și 45 de minute.

Atunci, trenul avea 12 vagoane… albastre! Ele au devenit roșii abia câteva decenii mai târziu, în anul 1961.

”Săgeata roșie” face parte din istoria țării. Pasagerii săi erau politicieni, actori, artiști, mulți oameni celebri din acele timpuri, inclusiv străini care au vizitat URSS. În 1980, flacăra olimpică a fost condusă pe un astfel de tren”, informează Casa Rusă din București.

Acum ”Săgeata roșie” face legătura între cele două capitale ale Rusiei. El pleacă zilnic la 23:55 din gările Moscovskaia și Leningradskaia. Călătoria durează aproximativ opt ore. Nu face schimbări, astfel încât pasagerii să aibă timp să se odihnească și la 7:55 să meargă pe platforma celei de-a doua capitale.

225
Vladimir Putin

Moscova: cel mai important mesaj privind securitatea internațională

169
(reînnoit 08:39 25.06.2021)
Într-un context internațional complex, Moscova transmite un mesaj excepțional, ”pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să îl audă și să îl evalueze”

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Faptul că în acest context complex, în care lumea are atât șansa așezării pe baze sănătoase – sau, dimpotrivă, de a amplifica tensiunile până la un nivel incontrolabil, Rusia transmite un mesaj excepțional – asta nu este doar opinia mea, ci reiese din cele observate la a 9-a Conferință de la Moscova privind securitatea internațională.

Mai bine zis cele observate de unul dintre participanți – fostul ministru de Externe român Adrian Severin, care a participat – din păcate, doar online la Conferința desfășurată pe 23 iunie 2021 la Moscova - cu prezență fizică și online.

După ce a urmărit cea mai mare parte a lucrărilor, Severin a ajuns la concluzia că s-au transmis 10 ”mesaje principale”, de o maximă importanță în actualul context internațional.

Reproducem cele 10 mesaje principale, transmise, în viziunea lui Severin, celor care ”au urechi de auzit” și care ”ar trebui să le audă și să le evalueze”.

1. ”Rusia consideră că prioritatea sa în politica externă, de securitate și apărare este realizarea “stabilității strategice” la nivel global Ținta este esențială inclusiv pentru consolidarea stabilității sale interne și a capacității sale de dezvoltare”.

Vladimir Putin
© Sputnik / Сергей Ильин

2. ”Realizarea “stabilității strategice”, bazate pe echilibrul controlat și durabil al forțelor convenționale și neconvenționale de care dispun principalii actori regionali și globali, apare ca o prioritate pentru dialogul ruso-american post Geneva și ca o posibilitate reală în măsura în care acest dialog va fi lansat și continuat cu onestitate, răbdare și seriozitate”.

Atenție – aici ar apare și un aspect care ar viza România: ”În acest context am sesizat și disponibilitatea căutării unei soluții reciproc acceptabile cu privire la viitorul sistemului anti-rachetă de la Deveselu”.

3. ”Insistența vorbitorilor ruși asupra aspectului  “stabilității strategice” a arătat că la Moscova, înțelegerile intervenite între Președinții Putin și Biden au fost evaluate pozitiv sau cel puțin că răspunderea pentru ceea ce va urma, în caz de eșec, este plasată în curtea SUA, acolo unde proba plăcintei va trebui făcută prin mâncatul plăcintei”.

Acum, foarte important, pentru că ar putea viza și tratativele care includ țări ”satelit” sau ”colonii”, precum România.

Vladimir Putin
© Sputnik / Евгений Биятов

4. ”Rusia nu este interesată și nu dorește un alt Război rece, dar nici nu se teme de el și crede că evitarea lui depinde de relația ruso-americană; tot așa cum “coexistența pașnică” în timpul Războiului rece a depins de modelul relației dintre Moscova și Washington”.

Din nou important, pentru că scoate în evidență un aspect pe care puțini îl înțeleg: puterea Rusiei de a coagula alianțe.

5. ”Rusia a elaborat strategii adaptate pentru fiecare mare regiune a lumii (Africa, Asia de Sud, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Arctic, cele două Americi, Europa), care nu includ nici un fel de condiții politico-ideologice. Aceasta permite realizarea unui sistem complex de alianțe care acoperă întreaga planetă, oferind un atu Rusiei prin raportare la SUA și statele Europei occidentale, care condiționează sprijinul sau cooperarea de acceptarea unor modele culturale și politice străine de tradițiile potențialilor aliați. Prin urmare puterea Rusiei de a coagula alianțe este mai mare, în prezent, decât cea a SUA sau a UE”.

6. ”Pentru orice persoană care a cunoscut evoluția relațiilor internaționale înainte și după 1991 (anul sabordării URSS) este clar că, referitor la dezideologizarea relațiilor internaționale, SUA are astăzi discursul URSS din trecut, iar Rusia discursul SUA din trecut. Atunci abordarea americană s-a dovedit câștigătoare. Acum istoria are toate motivele să se repete”.

7. ”Retragerea SUA din Asia Centrală (Afganistan) are potențialul de a crea, prin revenirea în jocul oficial a Talibanilor, o sfidare federalizatoare pentru statele din regiune, respectiv Rusia, Iran și Pakistan, cărora li se va adăuga și Turcia. Lucrurile stau oarecum la fel și în legătură cu Irakul și Siria”.

Atenție din nou: consolidarea unui tandem estic, cu posibila atragere a unui nou partener puternic.

8. ”Deși nu am remarcat spunându-se lucrurile în felul acesta, participarea la nivel înalt a Chinei, la lucrările Conferinței, a atestat nu numai reziliența parteneriatului strategic ruso-chinez, dar și capacitatea Rusiei de a oferi Indiei mai multe garanții în relația cu Beijingul, decât i le poate aduce participarea la un conflict cu acesta purtat în contul SUA”.

Și, în fine, situația care ne vizează direct – și care, iată, este considerată problematică.

9. ”Singura regiune a lumii în care perspectivele păcii au fost descrise ca problematice a fost Europa; atât UE, cât și vecinătatea sa estică (cu precădere cea ucraineană). Din nefericire aceasta este regiunea în care se află România; și nu oricum, ci ca țară de primă linie, campion al războiului retoric cu Rusia”.

Severin consideră că identificarea Europei ca sursă de vulnerabilități pentru pacea mondială și “stabilitatea strategică” anunță ”decizia Rusiei de a lua cu fermitate măsurile de forță pentru ca ziua de 22 iunie 1941 să nu se mai poată repeta”.

”Aceasta este, fără îndoială, în viziunea Moscovei, o “linie roșie” a politicii sale de securitate”, consideră Adrian Severin.

10. ”Atât prin discursuri, cât și prin mesajul adresat de Secretarul General ONU, Antonio Guterres, s-a afirmat dorința Rusiei, precum și a aliaților și partenerilor săi, ca relațiile internaționale să se (re)așeze pe temelia dreptului internațional. Nu este vorba, însă, de dreptul creat sub presiunea blocului occidental în condițiile Războiului rece și nici acela elaborat de puterile euro-atlantice în scurta perioadă a ordinii uni-pluraliste care i-a urmat, ci de un drept al solidarității și respectului diversității ridicat pe temeliile Cartei ONU”.

***

Acestea sunt cele 10 mesaje principale pe care consideră Severin că le transmite Moscova, în prin intermediul Conferinței privind securitatea internațională.

”Sunt mesaje pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să le audă și să le evalueze”, consideră Severin, subliniind că ”A le identifica și a le așeza la temelia oricărui răspuns politic eficient NU este semnul rusofiliei, ci al rezonabilității și, până la urmă, al sănătății mentale”.

Fostul ministru de Externe și președinte al Adunării Parlamentare a OSCE încheie cu un principiu care trebuie reținut: ”Politica nu se face din plămada din care sunt născute visele, ci din materialul dur al realismului politic”.

169
Tagurile:
Securitate, Mesaj, Rusia, Moscova

Загрузка...
Valeri Kuzmin

Ambasadorul Kuzmin: “Rusia ține minte tot!”

466
(reînnoit 19:32 24.06.2021)
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin: ”Din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost împlinite nici până în ziua de astăzi”

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Continuăm publicarea alocuțiunilor de la cea de-a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române” – eveniment derulat sub înaltul patronaj al Excelenței Sale Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.

Prezentăm azi alocuțiunea amfitrionului manifestării, ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin, redând mai multe idei principale, așa cum au fost ele consemnate de publicația ”Vești din Rusia”, condusă ce moderatorul Conferinței, reputatul ziarist rus Vyaceslav Samoșkin, cel mai vechi corespondent străin în România.

Referindu-se la faptul că manifestarea se desfășoară într-o zi cu semnificație aparte, 22 iunie, ambasadorul a adus aminte că, exact cu 80 de ani în urmă, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei – ”cea mai importantă etapă a celei mai cumplite, până acum, tragedii din istoria omenirii”.

În Federația Rusă, ea este marcată ca Ziua Memoriei și Durerii, a spus ambasadorul Valery Kuzmin, subliniind că ”practic, în istoria fiecărei familii ruse, războiul a lăsat urme grele, de neșters”.

”În total, pentru Victorie și-au dat viața, în total, 27 de milioane de cetățeni ai URSS, dintre care majoritatea trăiau pe teritoriile Federației Ruse – pe fronturi și în spatele liniilor inamice, în detașamente de partizani”, a spus Kuzmin, arătând că ”Mai mult de jumătate din acest număr uriaș au fost civilii, care au murit de foame în Leningradul asediat, în timpul bombardamentelor și atacurilor asupra localităților, de epuizare în lagărele de muncă și a muncii silnice în teritoriile ocupate”.

Și, ca o supremă tragedie, ”Zeci de milioane de copii nu au văzut lumina zilei”, a punctat Kuzmin.

În total dispreț față de această tragedie, în ultimul timp, în Occident, ”răsună tot mai vocal vocile forțelor revanșarde, al cărui obiectiv este acela de a discredita eroismul nemuritor a milioane de reprezentanți ai popoarelor URSS - de fapt, a tuturor celor care au luptat, pe Pământ, împotriva fascismului și a nazismului”, spune Kuzmin.

”Scopul principal al falsificatorilor istoriei este de a minimaliza și, dacă este posibil, de a nega în totalitate rolul decisiv al Armatei Roșii și al Uniunii Sovietice în obținerea Victoriei asupra răului absolut al nazismului, intrat în istoria omenirii prin crime nemaivăzute: nimicirea a milioane de oameni, inclusiv a unor popoare întregi - ceea ce în dreptul internațional contemporan este calificat drept genocid”, arată ambasadorul rus.

Valery Kuzmin declară ferm: ”Nu poate exista o justificare rațională pentru acest gen de revizuire a hotărârilor Tribunalului de la Nürnberg, din 1946, recunoscute ca norme de drept internațional, deși, în acele vremuri, datorită lipsei unei definiții juridice necesare, ele au fost definite drept ”crime de război și crime împotriva umanității”„.

De aceea, ambasadorul consideră că ”sunt de un cinism suprem afirmațiile referitoare la responsabilitatea egală a URSS și a Germaniei hitleriste pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Spre marele nostru regret, printr-o astfel de faptă rușinoasă s-a evidențiat Parlamentul European în rezoluția lui din 2019”, spune Kuzmin, arătând că ”obiectivul evident al acestui gen de eforturi este ca, în condiții de declin al forței cumulate a Occidentului istoric, să fie cât mai mult îndepărtată perspectiva pierderii pozițiilor geopolitice dominante”.

În același timp, uriașul arsenal al mijloacelor occidentale ”de dezinformare în masă” a fost ”mobilizat pentru a demoniza actuala Rusie democratică, pentru a împărți lumea după noi linii de delimitare artificial trasate între așa-numitele democrații și autocrații”, subliniază Kuzmin.

De partea rusă, zilele trecute, Duma de Stat a adoptat, în a treia lectură, un proiect de lege de modificare a legii privind ”Eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945”, punctează Kuzmin, evidențiind că legii poate fi evaluat chiar după titlul ei: ”Interdicția de a pune public semnul egalității între scopul și acțiunile Uniunii Sovietice cu cele ale Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Trecând la ziua de 23 august 1944, Kuzmin spune că ”în urma unei lovituri de stat, la București a fost înlăturat dictatorul Ion Antonescu și, curând după aceea, armata română s-a alăturat Armatei Roșii, pentru ca, umăr la umăr, să continue eliberarea României, după care și a Europei Centrale și de Est”.

”Rusia ține minte acest lucru și îl prețuiește”, declară ambasadorul Kuzmin, subliniind că, drept urmare, ”a fost restabilită integritatea teritorială a României (nordul Transilvaniei), după care Bucureștiul a semnat Tratatul de Pace cu Puterile Aliate”.

Și, un alt fapt istoric – care nu se dorește a fi cunoscut de noile generații din România, ”ulterior, URSS a redus substanțial suma despăgubirilor pentru enormele daune aduse de armata română țării noastre”.

Pe de altă parte, Kuzmin punctează: ”Rusia ține minte și faptul că, la 22 iunie 1941, cei peste o jumătate de milion de soldați ai armatei române au intrat în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei hitleriste”.

Ambasador rus consideră că, în fapt, ”poporul român a devenit, în același timp, și victimă și participant involuntar la crimele regimului dictatorial, ale cărui aventuri militare s-au încheiat cu rușinoasa înfrângere de la Stalingrad”.

23 august 1944 a devenit ”un eveniment determinant, ce a permis, apoi, să fie întoarsă pentru totdeauna această pagină neagră din istoria relațiilor ruso-române” iar o bună dovadă în acest sens o constituie „îndeplinirea cu succes a acordului interguvernamental privind statutul mormintelor militare de pe teritoriile țărilor noastre, din 2005”.

În acest sens, ambasadorul a subliniat că ediția din acest an a Conferinței științifice internaționale ”își propune să extragă experiența pozitivă din evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, pentru edificarea pe viitor a relațiilor ruso-române”.

”O temelie politică solidă a fost pusă, în acest scop, în 2003, prin Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre țările noastre, semnat chiar atunci când a fost luată decizia de aderare a României la NATO și la Uniunea Europeană”, spune Kuzmin, menționând însă că ”din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost realizate nici până în ziua de astăzi”.

În fine, în privința adevăratei istorii și importanțe a celor petrecute după 22 iunie 1941 și până la marea Victorie, ”în țara noastră, la nivel de stat, se depun eforturi consecvente pentru păstrarea adevăratei memorii istorice despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, despre eroii și victimele lui”, subliniază Valery Kuzmin.

”Recidivele ideologiei neonaziste sunt suprimate în conformitate cu legislația în vigoare; nu veți întâlni străzi cu numele unor criminali de război și ale complicilor lor, condamnați la Nürnberg sau pe parcursul altor procese ținute în perioada postbelică; și cu atât mai mult, nu veți vedea statuile sau busturile lor”, atrage atenția ambasadorul rus.

De asemenea, el a subliniat că în Rusia ”sunt excluse, practic, manifestările de antisemitism și, în general, de discriminare sau ură interetnică, iar cei care se fac vinovați de un asemenea comportament sunt deferiți justiției”.

”Încercările de reabilitare a naziștilor și a complicilor lor sunt supuse unei ample condamnări publice, iar instanțele de judecată apără onoarea și demnitatea veteranilor”, spune Kuzmin.

În acest sens, mișcarea de masă ”Regimentul Nemuritor” a devenit ”un monument popular unic al comemorării eroilor de război” – și la care participă și personalități din alte state, care au luptat alături de Armata Roșie.

Reamintim că președintele sârb Aleksandar Vucic și fostul premier izraelian Benjamin Netanyahu au participat alături de președintele Vladimir Putin la marșul ”Regimentului Nemuritor”, purtând fotografii ale rudelor lor care au luptat împotriva naziștilor.

În încheierea alocuțiunii sale, ambasadorul Valery Kuzmin și-a exprimat convingerea că, prin comunicările prezentate la Conferință, se vor expune și transmite ”idei și propuneri constructive, care vor permite însănătoșirea semnificativă a relațiilor ruso-române interstatale cu ajutorul eliminării tuturor formelor de fobii și prejudecăți istorice”.

466
Tagurile:
Valeri Kuzmin, Valery Kuzmin
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Valery Kuzmin, lecție de comportament corect dată ambasadorilor occidentali
Iulian Chifu, făcut praf după obrăznicia față de ambasadorul Kuzmin
Dezbatere excepțională despre România și Rusia: Mădălin Ionescu în dialog cu Valery Kuzmin
Valery Kuzmin, despre deosebirile dintre Sputnik V și alte vaccinuri – cifre concrete
VIDEO: Conferință de presă a ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin

Загрузка...
Pfizer-BioNTech și Moderna

SUA publică un avertisment privind vaccinurile Pfizer și Moderna