Împușcături la o școală din Kazan

Detalii privind atacul armat asupra școlii din Kazan

237
(reînnoit 13:09 11.05.2021)
"Se auzeau împușcături în toată școala. Au împușcat de multe ori. Există victime, există zvonuri că profesorii de clase primare au fost împușcați în fața elevilor de clasa întâi", a spus ea.

Împușcăturile de la școala din Kazan au fost organizate de mai multe persoane. Acestea din urmă au atacat în timpul desfășurării lecțiilor, a informat postul de televiziune "360", cu referire la o sursă.

Potrivit interlocutorului agenției, copiii, care se aflau în interiorul clădirii, au primit un semnal pentru a se ascunde și s-au întins jos, pe podea. Cu toate acestea, se auzeau împușcături și strigăte. Copii au fost evacuați de către angajații OMON și salvatori.

Sursa, citată de RIA Novosti, a menționat că printre morți se numără o profesoară de clasele primare. "Se auzeau împușcături în toată școala. Au împușcat de multe ori. Există victime, există zvonuri că profesorii de clase primare au fost împușcați în fața elevilor de clasa întâi", a spus ea.

Anterior a devenit cunoscut faptul că la școala № 175 de pe str. Jaudat Faizi, 8, au avut loc împușcături. Ulterior, a avut loc și o explozie. Unul dintre atacatori a fost reținut, al doilea, potrivit datelor preliminare, s-a refugiat în clădirea școlii, unde a fost lichidat. Potrivit informațiilor, 11 persoane au murit, 16 sunt la spital.

La fața locului se află medici, polițiști, psihologi, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov, ministrul Sănătății al republicii Marat Sadîkov și procurorul regiunii Ildus Nafikov.

La toate instituțiile de învățământ din oraș au fost consolidate măsurile de securitate. A fost deschis dosar penal.

237
Tagurile:
Împușcat, Școală, Rusia
Serghei Narîșkin, șeful SVR

Șeful SVR: Experții din SUA vor creeze un “minister al adevărului”

21
Experții din SUA propun crearea unui minister al adevărului pentru a forma un tablou asupra lumii, convenabil autorilor lui.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Experții din SUA propun formarea unui “minister al adăvărului”, care va forma o tabloul al lumii convenabil creatorilor lui, a declarat directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin.

Într-un discurs rostit la Conferința Internațională de Securitate de la Moscova, acesta a indicat asupra faptului că “departamentul de stat al SUA vorbește peste tot despre libera circulație ainformației, iat giganții IT americane, care controlează rețelele de socializare și hosting video, pur și simplu, blochează conturile, pozițiile cărora nu se incadrează în discursul liberal”.

“Chiar și Trump nu a fost cruțat, iar pentru el, apropo, la ultimele alegeri prezidenațiale au votat aproximativ 75 de milioane de americani”, a adăugat Narîșkin.

În ultimele luni Facebook a lichidat sute de profiluri din Rusia, cu un public de sute de mii de utilizatori, a adăugat Narîșkin. “O politică agresivă similară promovează Youtube și Twitter”, a menționat directorul SVR.

“Dar toate acestea sunt floare la urcehe comparative cu propunerile experților Universității din Stanford, de a crea un grup operativ cu participarea politicienilor, jurnaliștilor și reprezentanților companiilor IT, care se va ocupa cu combaterea dezinformării și de formării unui așa-numit discurs corect. Șeful acestui grup trebuie să devină, în esență “regele realității”, a subliniat Narîșkin. “E un minister al adevăr în sensul deplin al cuvântului, descris cândvs de Orwell”.
21
Tematic
Narîșkin: Terorismul servește drept instrument în lupta pentru dominare
Șeful SVR, despre cazul Navalnîi: Germania tace, are ce ascunde
Narîșkin a comentat cazul reținerii cetățenilor ruși în Belarus
Șeful SVR: De ce UE și SUA vorbesc despre o Rusie “malițioasă”
Șeful SVR: Experții din SUA vor să creeze un “minister al adevărului”

Загрузка...
Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin

Șeful SVR: De ce UE și SUA vorbesc despre o Rusie “malițioasă”

93
Problemele dialogului dintre Rusia și Occident sunt cauzate de o diferența a abordărilor valorice, consideră șeful SVR, Serghei Narîșkin.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a declarat că o cauză a problemelor în dialogul cu Occidentul este diferența în abordările valorice, iar discuțiile despre o pretinsă activitate distructivă a Rusiei sunt necesare pentru a-și justifica incapacitatea de a-și rezolva problemele, transmite RIA Novosti.

“La o astfel de diferență fundamentală în abordările valorice, oare ar trebui să ne surprindă existența unor probleme în dialogul între Rusia și Occident, precum și tentativele permanente ale SUA și statelor UE de a explica toate problemele interne prin așa-numita activitate malițioasă a Moscovei”, a menționat Narîșkin la Conferința Internațională de Securitate de la Moscova.

Potrivit șefului SVR, spre deosebire de Occident, Rusia susține invariabil valorile generale umane.

“În contrapondere cu pseudovalorile liberale occidentale, Rusia și majoritatea statelor lumii apără adevăratele valori generale umane: respectul față de părinți, grija pentru copii, relația istorică, culturală și spirituală cu locul unde omul s-a născut și trăiește, susținerea virtuților și, în cele din urmă, dreptul popoarelor la o dezvoltare particulară”, a conchis Serghei Narîșkin.

93
Tagurile:
Serghei Narîșkin
Tematic
Șeful SVR: Ce informații culege spionajul rusesc
Șeful SVR, despre cazul Navalnîi: Germania tace, are ce ascunde
Șeful SVR: Cine este principalul oponent al spionajului rusesc

Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

0
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

0
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...