Vladimir Putin

Putin și Erdogan au discutat despre vaccinul Sputnik V

179
Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre livrarea în Turcia a vaccinului Sputnik V și despre o eventuală producție în comun a preparatului.

BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik. Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan, au discutat despre problema livrării și a unei posibile producții în comun a vaccinului rusesc Sputnik V, a anunțat vineri serviciul de presă al Kremlinului, după conversația telefonică între cei doi lideri.

“Părțile și-au exprimat disponibilitatea de a intensifica cooperarea în domeniu (combaterii coronavirusului n.r.), inclusiv în contextul livrării și unei eventuale producții comune a vaccinului rusesc Sputnik V”, se menționează în comunicatul administrației prezidențiale ruse.

179
Tagurile:
Sputnik V, Recep Tayyip Erdogan, Vladimir Putin
Тема:
Vaccinul Sputnik V (198)
Tematic
Bavaria are un contract preliminar pentru procurarea Sputnik V
„Sputnik V” protejează împotriva tulpinii sud-africane COVID mai bine decât Pfizer - sursă
Gintsburg: Iată de ce Uniunea Europeană nu lasă vaccinul „Sputnik V” pe piața sa
Un politician italian s-a vaccinat cu Sputnik V
Rusia a convenit asupra producției Sputnik V în China
Oraș francez popular comandă vaccinurile ruseşti Sputnik V
Dezvoltătorul vaccinului Sputnik V dă asigurări că poate livra doze în întreaga lume
Sputnik UK își mută oficiile în SUA și Rusia
Austria vrea un milion de doze Sputnik V
În Iordania a început campania de vaccinare cu Sputnik V
Libia: Primele doze de vaccin rusesc "Sputnik V" au ajuns la Tripoli
Germania este aproape de a începe negocierile cu Rusia pentru vaccinul Sputnik V
Autoritățile de la Madrid cer presiuni asupra EMA pentru aprobarea Sputnik V
Нефть

Pentru câți ani va mai avea Rusia petrol și gaze?

131
(reînnoit 17:44 11.05.2021)
Într-un interviu publicat marți, 11 mai, în ziarul RBC, Ministrul rus al Resurselor naturale, Alexander Kozlov, a prezentat o evaluare cu privire la rezervele rusești de petrol și gaze naturale.

BUCUREŞTI, 11 mai – Sputnik. Dacă rata de producție rămâne aceeași ca acum, rezervele de petrol ale Rusiei se vor epuiza în 59 de ani, comparativ cu 103 ani în cazul gazelor naturale, potrivit Ministrului rus al Resurselor naturale, Alexander Kozlov, care a prezentat o evaluare într-un interviu publicat marți, 11 mai, în ziarul RBC.

„Dacă rata de producție rămâne la nivelul actual, avem petrol pentru încă 59 de ani și gaze naturale pentru 103 ani. Totuşi, acestea sunt cifre aproximative. Există depozite care se epuizează, dar există și unele care nu funcționează încă la capacitate maximă. În orice caz, prospecţiunile geologice [este o ramură care] trebuie dezvoltată, inclusiv în zone greu accesibile. Trebuie să avem suficient pentru transportul pe ruta maritimă nordică, iar marfa majoră va fi constituită de hidrocarburi”, a explicat ministrul, care s-a referit şi la chestiunea menținerii unui nivel adecvat al costului petrolului care este dificil de recuperat, mai ales în absența tehnologiilor esențiale.

„Suntem îngrijorați de prețul de cost al produsului finit. Partenerii noștri străini nu ne permit să folosim anumite tehnologii”, a precizat acesta.

Ministrul rus al Resurselor naturale a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor în Rusia contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

„Mulți oameni lucrează nu numai în minerit și prelucrare, dar și în industrii conexe, inclusiv în servicii petroliere. Statul sprijină companiile noastre acoperind anumite costuri, în special cele legate de lucrările de prospecțiuni, ceea ce permite mai multe investiții în producție, crescând astfel veniturile bugetare”, a mai explicat Kozlov.

Directorul Agenției ruse de resurse minerale Yevgeni Kisselev a declarat anterior cotidianului Rossiïskaïa gazeta că, potrivit rezultatelor ultimului inventar și ţinând seama de tehnologiile actuale, Rusia dispune de rezerve de petrol recuperabile pentru 58 de ani, inclusiv rezerve profitabile pentru 19 ani, potrivit Sputnik France.

131
Tagurile:
gaze, Rusia, Petrol

Загрузка...
здание Министерства иностранных дел (МИД)

Ultima oră: Rusia expulzează un diplomat român

378
(reînnoit 17:15 11.05.2021)
MAE rus a anunțat astăzi o măsură de răspuns la declararea persona non grata a unui diplomat rus de la București.

Astăzi, ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, după expulzarea de la București a unui diplomat rus.

Acesta a primit o notă din partea MAE rus prin care este informat despre declararea persona non grata a adjunctului atașatului militar la Ambasada României din Federația Rusă.

„La 11 mai, ambasadorul român Cristian Istrate a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, unde i s-a înmânat o notă din partea Ministerului prin care e declarat „persona non grata” căpitanului G. Iliescu, adjunct al atașatului militar la Ambasada României. Angajatul menționat trebuie să părăsească teritoriul Federației Ruse în termen de 72 de ore”, se menționează în comunicatul MAE rus.

© Sputnik / Natalia Seliverstova
Diplomația rusă precizează că această decizie este o măsură de răspuns la „anunțarea nefondată de către partea română, în 26 aprilie a acestui an, drept "persona non grata" a adjunctului atașatului militar la Ambasada Rusiei de la București”.

Moscova a calificat atunci decizia României drept un act neprietenesc, partea rusă are dreptul la măsuri de răspuns.

Anterior, expertul militar rus Aleksandr Hrolenko a opinat că acest pas se înscrie în șirul acțiunilor care au loc acum în Europa de Est, acestea fiind dictate de Washington.

”Desigur, astfel de demersuri sunt dictate de Washington. România este o țară NATO și asta explică multe. În numele solidarității inventate sau a „securității euro-atlantice colective” inexistente, Bucureștiul trebuie să-și încalce interesele naționale, pentru că Moscova va răspunde simetric (cel puțin). Și, cel mai important, politica externă suverană a Rusiei nu se va schimba de la aceasta”, a declarat expertul militar Aleksandr Hrolenko.
378

Загрузка...
Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

258
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

258
Tagurile:
Rusia, Afganistan

Загрузка...