„Este important să îmbunătățim infrastructura de frontieră, să dotăm polițiștii de frontieră cu tehnologie modernă, în primul rând în acele zone în care există amenințarea cu pătrunderea teroriștilor și a migranților ilegali, unde infractorii pot încerca să construiască canale transfrontaliere pentru traficul și contrabanda cu droguri, " a spus Putin.
BUCUREŞTI, 14 apr – Sputnik. Joe Biden a propus, pe 13 aprilie, omologului său rus Vladimir Putin organizarea unei reuniuni la nivel înalt „într-o țară terță” în „următoarele luni” pentru a „construi o relație stabilă și previzibilă cu Rusia”, au anunțat serviciile de presă ale celor doi lideri de stat.
„Vor trebui dezvoltate proiecte. Scopul este, desigur, să fim oneşti acolo unde există domenii în care nu suntem de acord și avem îngrijorări, dar și să lucrăm împreună în domenii în care există interes reciproc”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, referindu-se la Iran și la controlul armelor ca exemple.
Ca răspuns la declarații, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a spus că Rusia dorește să construiască relații cu Statele Unite pe o bază reciproc avantajoasă, dar a cerut Washingtonului să nu pretindă predictibilitate „nici din partea Rusiei, nici din partea oricărui altcineva”.
„Ne-au cerut să fim previzibili. Esenţa a ceea ce s-a spus ieri la ședința de la Casa Albă este că ei doresc ca Rusia să devină un stat previzibil, cu politici previzibile. De la cine auzim aceasta? În ultimii 10 ani, Statele Unite au devenit cel mai imprevizibil stat și singurul lucru care poate fi prezis este faptul că e [un stat] absolut imprevizibil”, a spus Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, la emisiunea YouTube Soloviev Live.
„Nu cerem ca Statele Unite să devină complet previzibile, dar măcar puțin previzibile”, a subliniat Zaharova, citată de Sputnik France.
Aceasta a atras atenția asupra modului în care Washingtonul urmează o politică contradictorie în domenii precum clima, programul nuclear al Iranului, stabilitatea strategică sau organizațiile internaționale.
Invitația lui Joe Biden către Vladimir Putin de a participa la o reuniune la nivel înalt vine la o lună după ce președintele rus l-a invitat pe omologul său american la o discuție deschisă în public. Reacționând la invitația din acel moment, purtătoarea de cuvânt Jen Psaki a răspuns negativ, spunând că programul președintelui este încărcat.
Donald Trump a retras Statele Unite din acordul climatic de la Paris, care a fost semnat sub Barack Obama în 2015 de 195 de țări și care își propune să menţină creșterea temperaturilor sub două grade. Încă din prima zi la Casa Albă, Joe Biden a semnalat revenirea Statelor Unite în acordul climatic de la Paris. În plus, președintele democrat a invitat alţi 40 de lideri mondiali, inclusiv pe Vladimir Putin, să discute despre provocările cu care se confruntă planeta în cadrul unui summit internațional (virtual) despre schimbările climatice, în perioada 22-23 aprilie.
De asemenea, Statele Unite s-au retras, pe 8 mai 2020, din acordul privind programul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de Barack Obama, după 21 de luni de negocieri. În timp ce predecesorul său a reușit să calmeze relațiile cu Iranul prin semnarea acestui acord, Donald Trump a restabilit sancțiuni economice grele împotriva Teheranului. Asasinarea generalului Soleimani în urma unui atac aerian al SUA în afara Aeroportului Internațional Bagdad, moartea unui fizician specializat în domeniul nuclear, Mohsen Fakhrizadeh, lângă Teheran într-un atac asupra convoiului său, precum și atacurile asupra Ambasadei Statelor Unite în Irak au făcut ca relațiile dintre cele două puteri să fie foarte tensionate.
În ciuda anunțului din partea Teheranului cu privire la planul său de a-și îmbogăți uraniul la 60%, un nivel care îl va apropia de capacitatea de utilizare militară, președinția Biden a anunțat, pe 13 aprilie, că rămâne pregătită să continue negocierile cu Iranul.
„Suntem convinși că mijlocul diplomatic este singura modalitate de a avansa în acest caz și că purtarea de discuţii, chiar indirecte, este cea mai bună modalitate de a ajunge la o soluție”, a spus președinția Biden.
BUCUREȘTI, 14 apr – Sputnik. Centre de instruire a unor formațiuni diversioniste și de spionaj, care ar putea fi pregătite pentru comiterea unor atentate în Rusia și altor state, sunt desfășurate în Ucraina cu susținerea Occidentului, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev.
“Cu susținerea sponsorilor din Occident, pe teritoriul Ucrainei sunt create centre de pregătire a unor formațiuni diversioniste și de spionaj. Nu este exclus că absolvenții acestor centre vor fi direcționați spre comiterea unor atentate, nu doar în Rusia, dar și pe teritoriul altor state”, a declarat Patrușev în cadrul unei ședințe la Sevastopol, dedicate problemelor de asigurare a securității naționale în Crimeea.
Potrivit lui, serviciile de securitate ale Ucrainei încearcă să organizeze acțiuni diversioniste și atentate teroriste în Crimeea, în primul rând, pe obiecte de infrastructură.
“Ascensiunea amenințărilor teroriste sunt determinate de politica agresivă și antirusă a Ucrainei, de tentativele de formare în peninsulă a unor celule ilegaliste ale unor organizații interzise și teroriste internaționale, precum Hizb ut-Tahrir al-Islami și Martorii lui Iehova”, a declarat Patrușev.
“Serviciile speciale și organizațiile extremiste desfășoară continuu acțiuni provocatoare la frontiera de stat, se întreprind tentative de a comite acțiuni diversionist-teroriste pe teritoriul Crimeei, în primul rând, pe obiecte de infrastructură”, a adăugat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.
BUCUREȘTI, 15 apr – Sputnik. Românii nu își mai pot plăti ratele. Iată un semnal tras de reprezentanții Asociației Române a Băncilor care informează că instituțiile bancare au primit peste 21.000 de solicitări de la clienți – persoane fizice și juridice – pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor.
Majoritatea solicitărilor – peste 90% - au fost depuse de persoane fizice, iar restul de companii. Numărul cererilor depuse de companii a fost de 800.
Clienții ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemie, care se calificau în condițiile prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 227/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2020, au transmis solicitările către creditori, până pe 15 martie 2021, inclusiv, informează capital.ro.
În 2021, instituțiile bancare au continuat să absoarbă problemele de lichiditate pe care populația și companiile debitoare le-au întâmpinat și ale căror venituri au fost afectet direct sau indirect de situația gravă generată de pandemia COVID-19.
Băncile au soluționat, în 2020, într-un efort conjugat și cu autoritățile statului, prin efectul moratoriului legislativ, precum și prin măsuri individuale, 686.500 de cereri provenite de la clienți. În această măsură au fost incluse și măsurile de amânare la plată a dobânzilor pentru cardurile de credit.
Aproximativ 67% din toate soluționările din 2020 s-au făcut pe baza măsurilor individuale adoptate de bănci pentru sprijinul clienților, iar restul de 33% în baza moratoriului legislativ.
Potrivit sursei citate, sectorul bancar din România a intrat pregătit în această criză de sănătate, indicatorii de solvabilitate și lichiditate înregistrând valori superioare mediilor europene.