BRUXELLES, 14 ian - Sputnik. În ciuda criticilor aduse vaccinului Sputnik V, corespondenții de la Moscova ai acelorași publicații care criticau vaccinul rusesc, s-au aliniat să primească mult blamatul Sputnik V. Trăind în Rusia, nu e de mirare că acești corespondenți au o vedere mai realistă asupra țării decât șefii lor de la New York sau de la Londra, arată RT. 

© Sputnik / Илья Питалев

Bloomberg, despre avantajele vaccinului rusesc Sputnik V

Vineri, corespondentul New York Times Andrew Kramer a arătat că a primit prima sa doză de Sputnik V, lăudând ”realizarea oamenilor de știință ruși care continuă o lungă practică a dezvoltării de vaccinuri”, și notând chiar că Moscova a evitat unele din probleme logistice întâlnite în Vest.

Totuși, Kramer pare să fi utat cum chiar ziarul său s-a grăbit să murdărească formula rusească, publicând un titlu în care a numit dezvoltarea acestuia mai rapidă decât cea normală ca fiind ”dincolo de prostie”. Desigur, viteza datorată urgenței se aplică tuturor vaccinurilor anti-Covid 19, care altfel ar dura ani de zile până să fie aprobate.

”Experții din Vest s-au aplecat mai mult asupra aprobării timpurii îndoielnice, nu asupra design-ului care este similar celui produs de Oxford University și AstraZeneca”, a observat jurnalistul.

Șeful biroului din Moscova al publicației, Anton Troianovski, a admis la rândul său că a primit vaccinul.

© Sputnik / Aleskey Maichev

Un jurnalist de la New York Times s-a vaccinat cu Sputnik V - iată experiența lui

Ultima săptămână a fost martora unui alt articol pozitiv despre vaccin în Bloomberg, scris de analistul în farmacologie Sam Fazeli, care a observat că ”vaccinul Sputnik V poate fi un candidat la fel de puternic ca și cele create în laboratoarele vestice”, cu o eficacitate de peste 90 de procente.

Vaccinul russc a fost administrat de asemenea lui Oliver Carroll de la The Independent și lui Nataliya Vasilyeva de la The Telegraph. De când a primit prima doză, Carroll a fost relativ laudativ cu privire la întregul proces, arătând mai târziu că are anticorpi. Pe partea negativă, el a amintit efectele secundare ca de mahmureală, care au trecut însă repede. Săptămâna aceasta, el a primit vaccinul numărul doi.

Întoarcerea mass media din Vest cu 180 de grade față de Sputnik V nu se întâmplă doar în zona anglofonă. Și Deutsche Welle, organizație media susținută de statul german, și-a schimbat melodia, cu jurnalistul Sergey Satanovski lăudând logistica administrării vaccinului. În particular, el a observat că doctorul i-a înmânat un fluturaș de 16 pagini cu informații despre injecție.

© Photo : Russian Direct Investment Fund

Adina Alberts: Vaccinul rusesc Sputnik, o opțiune mai bună

Totuși, cel mai curios articol dintr-o publicație vestică a fost cel de pe platforma Meduza din Letonia. Svetlana Reiter, jurnalist care activează din Moscova, a scris două articole despre experiența ei de a participa la procesul de vaccinare. Ea a scris despre efectele secundare ale ambelor vaccinări, descriind în detaliu cum a suferit de dureri de cap și dureri musculare. Articolele, scrise în rusă, au fost traduse pentru versiunea în engleză a site-ului amintit și distribuite pe internet pentru a insista asupra pericolelor Sputnik V.

Două luni mai târziu, Reiter a scris o continuare a subiectului: ea a avut simptome, dar nu erau din cauza vaccinului. Ca parte din testare. Ei i s-a administrat un placebo. Meduza a ales însă să nu traducă rectificarea, lăsând chiar articolul anterior în engleză necorectat.

Renumitul Deal al Romilor din orașu Soroca, care a devenit atracție turistică pentru străini, este cel mai luxos cartier din municipiu. Aici găsești imitațiile unor monumente de arhitectură internaționale, cum ar fi Teatrul "Bolșoi" din Moscova, Bazilica "Sfântului Petru" din Vatican și Capitoliul din Washington. Paradoxul este că palatele romilor din Soroca sunt cu lacăt la ușă. Proprietarii sunt plecați peste hotare ca să câștige bani pentru a putea finisa construcțiile impunătoare.

Baronul romilor din Republica Moldova, Artur Cerari, ne-a povestit că cea mai mare parte din casele impunătoare ale romilor din Soroca sunt nefinisate și, 90 la sută, nepopulate. 

"Toate aceste case frumoase, pompoase au fost construite pe vremea Uniunii Sovietice. Cum s-a destrămat, lumea a început să plece de aici. Cei mai mulți au plecat în Rusia, Kazahstan, unde și-au procurat sau ridicat alte case”, ne-a spus Artur Cerari. 

© Sputnik / Mihai Caraus

Necazul baronului Cerari: Romii pleacă din Moldova

Cei plecați au lăsat adevărate palate - edificii de peste 700 de metri pătrați. Cu pereți, garduri, acoperișuri din piatră scumpă și materiale prețioase. Pompoase, ornamentate cu sculpturi, care uneori alunecă în kitsch. Construcția acestor case, de mari dimensiuni a început prin anii 1980 și a cunoscut o evoluție în 1990. De atunci, puține din ele sunt construite în proporție de sută la sută. În majoritatea, proprietarii investesc bani grei pentru a duce construcția la bun sfârșit. 

Cum spuneam, palatele din Dealul Romilor sunt cu lacăte la ușă și obloanele trase. Romii rămași acasă locuiesc în șoproane pentru că nu au cu ce plăti întreținerea palatelor. Mai mult, cei rămași acasă se plâng de lipsă de bani și sărăcie mare. 

„Vă uitați la casele noastre și vă gândiți că suntem bogați. Totul este o amăgeală. Noi suntem cu buzunarele goale", ne-a spus unul din romi, proprietar al unei case pe care o construiește de prin 1990. 

Case în care s-au investit milioane acum sunt lăsate să se ruineze. În tot Dealul Romilor nu dai de niciun anunț că se vinde o casă, pentru că, ne spune baronul Artur Cerari, „să vinzi casa este o rușine”. În Dealul Romilor sunt aproximativ 500 de case. Dealul Romilor a devenit un obiectiv în traseele companiilor turistice.