Întâlnirea șefului MAE al Rusiei , Serghei Lavrov cu mareșalul libian Khalifa

Karabah: Rusia e gata sprijine reglementarea conflictului

180
(reînnoit 16:10 05.10.2020)
Duminică, ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov, a discutat la telefon cu omologul său armean, Zohrab Mnațakanian, despre situația din zona de conflict din Nagorno-Karabah.

CHIȘINĂU, 4 oct - Sputnik. În cadrul discuției dintre Serghei Lavrov și Zohrab Mnațakanian a fost subliniată necesitatea încetării cât mai grabnice a focului, informeză Ministerul rus de Externe, citat de RIA Novosti.

"Accentul a fost pus pe probleme legate de găsirea unei ieșiri din situația din zona conflictului din Nagorno-Karabah", a precizat Ministerul.

"Partea rusă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de victime în rândul civililor. A fost observată necesitatea încetări cât mai grabnice a focului. S-a confirmat disponibilitatea de a asista părțile la reluare a procesului de soluționare a conflictului din Nagorno-Karabah prin canale politice și diplomatice sub auspiciile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE în conformitate cu declarația comună a președinților Rusiei, SUA și Franței”, precizează instituția.

Pe 27 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că Forțele Armate Armene au tras asupra așezărilor de pe linia de contact din Karabah, potrivit acestor date, au fost înregistrate victime în rândul civililor și militarilor. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, Karabah-ul „a fost supus atacurilor aeriene și cu rachete”. Erevanul a declarat că Baku „a lansat o ofensivă” în direcția Karabah-ului. În nerecunoscuta republică Nagorno-Karabah, s-a raportat că așezările pașnice din Karabah, inclusiv capitala Stepanakert, au fost supuse bombardamentelor de artilerie, autoritățile au chemat populația să se ascundă și au instituit ulterior stare de război și mobilizarea în Karabah.

De asemenea, și Armenia a instituit stare de război și mobilizarea generală. Fostul ministru adjunct al justiției din Armenia, fostul Ombudsman al Karabahului, Ruben Melikian, a declarat pentru RIA Novosti că mobilizarea generală este anunțată în Armenia pentru prima dată. Președintele Azerbaidjanului a aprobat introducerea strii de război în mai multe orașe și regiuni ale republicii și stare de asediu în țară și a anunțat, de asemenea, o mobilizare parțială.

Un număr de state, inclusiv Federația Rusă și Franța, au solicitat părților să manifeste reținere. Turcia a declarat că va oferi Azerbaidjanului orice sprijin pe care îl solicită pe fondul unei alte agravări a situației din Nagorno-Karabah.

Conflictul din Karabah a început în februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat ieșirea din din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabakh și șapte regiuni adiacente. Din 1992, negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului au fost purtate în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, în timp ce Armenia protejează interesele republicii nerecunoscute, deoarece NKR nu este parte la negocieri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

180
Tagurile:
Rusia, Karabah
Тема:
Conflictul azero-armean în Karabah (37)
Le Lun, le «destructeur de porte-avions», vu du ciel par un drone

VIDEO: „Distrugătorul de portavioane” Lun - filmat de dronă

231
(reînnoit 18:29 19.10.2020)
Această „mașină” zburătoare este singurul ecranoplan al proiectului 903 Lun construit în URSS. Rapid și invizibil la radar, putea să se apropie de inamic la o distanță precisă de lansare a rachetelor, motiv pentru care a primit porecla de „distrugător de portavioane”.

Această viitoare piesă de muzeu, acest avion cu efect la sol, se află în prezent la țărmul Mării Caspice, lângă orașul Derbent din Dagestan.

Ecranoplanul din clasa Lun este un vehicul cu efect la sol (GEV) proiectat de Rostislav Evgenievich Alexeyev în 1975 și folosit de marinele sovietică și rusă din 1987 până la sfârșitul anilor '90.

El zbura folosind ascensorul generat de efectul la sol al aripilor sale mari, la aproximativ patru metri (13 ft) deasupra suprafeței apei. Deși s-ar putea să arate asemănător cu aeronavele obișnuite și să aibă caracteristici tehnice conexe, ecranoplanurile precum Lun nu sunt aeronave, hidroavioane, hovercraft și nici hidrofoiluri. Mai degrabă, „efectul solului” este o tehnologie distinctă. Organizația Maritimă Internațională clasifică aceste vehicule drept nave maritime.

Lun a fost alimentat cu opt turboventilatoare Kuznetsov NK-87, montate pe canarde în față, fiecare producând o forță d eîmpingere de 127,4 kN (28.600 lbf). Are un corp de barcă zburătoare cu o placă mare de deviere în partea de jos pentru a oferi un „pas” pentru decolare. [4] Avea o viteză maximă de croazieră de 550 de kilometri pe oră (340 mph).

Echipat pentru războiul anti-suprafață, transporta racheta ghidată P-270 Moskit (Mosquito). Șase lansatoare de rachete au fost montate în perechi pe suprafața dorsală a fuselajului cu sisteme avansate de urmărire montate în față și coadă.

Singurul model din această clasă construit vreodată, MD-160, a intrat în funcțiune în Flota Mării Negre în 1987. A fost retras la sfârșitul anilor 1990 și a stat neutilizat la o stație navală din Kaspiysk până în 2020.

O altă versiune a Lun a fost planificată pentru a fi utilizată ca spital mobil de câmp pentru desfășurarea rapidă în orice locație oceanică sau de coastă. A fost numit Spasatel („Salvatorul”). Lucrările au fost finalizate în proporție de aproximativ 90%, când s-au încheiat finanțările militare și nu au fost niciodată finalizate.

La 31 iulie 2020, singurul ecranoplan de clasă Lun MD-160 finalizat a fost remorcat de la baza navală Kaspiysk la Derbent, Dagestan. Acesta va fi expus la Parcul Patriot planificat.

231
Tagurile:
dronă

Загрузка...
Microcip

Şi-a implantat sub piele cardul bancar - VIDEO

160
O tânără din Sankt Petersburg, pasionată de tehnologie, a decis să-şi implanteze un microcip în fiecare mână. Pe Twitter, şi-a povestit experiența, vorbind despre obstacolele pe care le-a întâmpinat.

BUCUREŞTI, 18 oct – Sputnik. Tânăra se prezintă ca Hallu, preferând să nu-și dezvăluie numele real. La 22 de ani, această rezidentă din Sankt Petersburg a decis să-şi implanteze sub piele cheia interfonului și cardul bancar. Ea a explicat pe Twitter de ce a ales să facă acest lucru, spunând că a dorit să-şi „îmbunătățească” viaţa.

„Toată viața mea am fost atrasă de tehnologie. Corpul uman este foarte limitat. Am găsit comunitatea transumanistă, formată din oameni care cred că tehnologia ne poate ușura viața. Sunt atrasă de tehnologie și tot felul de automatizări”, a scris Hallu pe Twitter.

​„Nicio bancă din lume nu oferă încă un astfel de serviciu”

Detaliind procesul de implantare, această tânără dependentă de tehnologie a vorbit despre dificultățile pe care le-a întâmpinat. În absența unei bănci pregătite să ofere un astfel de serviciu, a trebuit să caute oameni care să o ajute să-şi împlinească planul.

Procesul nu a fost ușor. Potrivit acesteia, cardul ei a fost dizolvat în acid, lipit pe o antenă, încorporat în silicon și introdus în soluții speciale pentru a-l face sigur. În timpul operației, i s-au făcut aproximativ 20 de injecții cu analgezice, iar procesul de vindecare a durat aproximativ o lună.

Potrivit acesteia, „aceste implanturi nu sunt periculoase pentru sănătate, deoarece cantitatea de metal este mică”.

Scepticii şi oamenii de știință, la rândul lor, atrag atenţia cu privire la pericolele unui astfel de experiment, îndemnându-i pe toți cei care doresc să aibă implanturi să meargă la medic. Potrivit acestora, coroziunea biometrică poate duce la un proces inflamator.

160
Tematic
Primul cyborg vine în România. Are cip şi o antenă implantate în craniu (VIDEO)
Modificări importante la cărţile de identitate. Amprente digitale şi date stocate pe cip
Noile cărţi de identitate: informaţii importante – documentele cu cip vor fi obligatorii?
Elon Musk anunţă crearea unui cip care va transmite muzică direct în creier
Masca anti-Covid cu CIP, o realitate recunoscută oficial! Ce se urmărește

Загрузка...
Ambulanță, Urgență, Medici, Spital, România

Coșmarul medicilor, real: ce se întâmplă cu bolnavii

0
(reînnoit 11:01 20.10.2020)
La Spitalul Județean Ploiești, medicii aleg între pacienți și decid pe cine salvează, pentru că nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă. Mărturia unui medic e cutremurătoare.

BUCUREȘTI, 20 oct – Sputnik. Coșmarul medicilor din România devine realitate, ei fiind deja puși în situația de a decide cine să fie salvat și cine nu, potrivit mărturiei unui medic.

La Spitalul Județean Ploiești, la o aruncătură de băț de București, problema este gravă.

Medicul Violeta Tănase, șefa Unității Primiri Urgențe, spune că, de câteva săptămâni, doctorii aleg între pacienți și decid pe cine salvează. S-a ajuns în această situație pentru că nu mai sunt locuri la terapie intensivă.

Cei care primesc o șansă în plus sunt pacienții cu mai multe șanse de supraviețuire. Ei sunt cei care primesc locul de la Terapie Intensivă atunci când se eliberează unul.

În rest, cei care au nevoie de Terapie Intensivă așteaptă, uneori, și trei zile în Unitatea de Primiri Urgențe fiindcă nu au loc.

Șefa UPU Ploiești recunoaște că a fost nevoită să aleagă între pacienți.

”Practic, trebuie să alegem dintre ei, în momentul în care se creează un loc sau două în Terapie Intensivă, trebuie să alegem dintre cei șase, de exemplu, care ar necesita îngrijire pe cel care pare cel mai indicat să intre pe un loc eliberat”, spune Tănase.

Sursa citată spune că s-a ajuns în această situație pentru că de câteva zile pur și simplu nu mai au unde interna pacienți pe Terapie Intensivă, iar Centrul Național de Coordonare nu i-a mai ajutat cu nici un transfer– ”probabil că nu a mai avut cum să ne ajute”.

Astfel, toți pacienții gravi, care nu sunt puțini, au rămas în UPU și câte 72 de ore, fie până când au putut fi preluați de Terapia Intensivă, fie până când li s-a ameliorat starea, ei primind îngrijiri în UPU.

Vorbim despre pacienți neinternați, rămași în Urgență, consultați de specialistul de boli infecțioase al spitalului și de medicii de terapie intensivă.

Din nefericire, criza nu se oprește la locurile de la Terapie Intensivă. Și aceasta fiindcă există și o nevoie acută de medici, iar rezidenții, la rândul lor, au nevoie de un medic coordonator.

0
Tagurile:
Spitale, România, Pacienți, medici
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...