Europa Liberă

Rusia a inclus “Europa Liberă” în lista agenților străini

226
Autoritățile ruse au inclus radio Europa Libera, finanțate de guvernul SUA, în lista agenților străini.

BUCUREȘTI, 12 feb – Sputnik. Radio Svoboda (Europa Liberă) a fost inclusă în lista instituțiilor de presă străine, care îndeplinesc funcția de agenți străini.

Societatea cu răspunderea limitată “Radio Europa Liberă/Radio Svoboda” a fost inclusă în Registru mijloacelor de comunicare în masa care îndeplinesc funcția de agenți străini, de pe site-ul Ministerului Justiției.

În noiembrie 2017, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea cu privire la statutul agentului străin al instituției de presă. Potrivit documentului, agenți străini pot fi calificate publicațiile care sunt finanțate de alte state sau organizații străine. Aceste modificări ale legislației reprezintă un răspuns la persecuțiile la care este supusă mass-media rusească în SUA.

226
Tagurile:
Propaganda, Europa Liberă, Rusia, SUA
Tematic
ONU a criticat restricțiile SUA privind RT și Sputnik
Raport al serviciilor secrete din SUA despre Sputnik, demontat
Departamentul de Stat al SUA trimite jurnaliștii americani la Sputnik și RT
Previziunile Sputnik despre conflictul SUA-UE s-au adeverit. România, total nepregătită
Panică la Europa Liberă: Naționalismul, cotă de 50%! Sub 50% români mai cred în UE și NATO
Democrații din SUA avertizează: nu citiți Sputnik!
(13:11 / 103.61Mb / просмотров видео: 19)

Ziua Memoriei și Durerii: Putin a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut

48
(reînnoit 19:54 22.06.2021)
Președintele rus Vladimir Putin a depus flori la Mormântul soldatului necunoscut din grădina Alexandrovsk din Moscova. La ceremonie au participat veterani de război.

Pe 22 iunie, Rusia marchează Ziua Memoriei și Durerii - ziua de începere a Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Anul acesta sunt marcați 80 de ani de la atacul Germaniei naziste asupra URSS. Evenimente comemorative au avut loc în toată Rusia și în afara ei.

În Ziua Memoriei și Durerii, care este marcată pe 22 iunie, președintele rus Vladimir Putin a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului.

De asemenea, liderul rus a mers de-a lungul aleii orașelor erou și orașelor gloriei militară din Grădina Alexandru, unde a depus flori la fiecare stelă.

În discursul său ținut după ceremonia de depunere de florilor, Putin a menționat că istoria nu a cunoscut un genocid atât de brutal înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial.

"Nu a fost suficient ca inamicul cucerească un pământ străin. El a venit să extermine poporul nostru și să-i transforme pe cei care au rămas în sclavi, lipsindu-i de limba maternă, tradițiile strămoșilor, cultura noastră ... Și astăzi îți îngheață sângele în vine de la metodele cu care națiștii și complicii lor își puneau în aplicare planurile lor aducătoare de moarte, de atrocitățile săvârșite de ei asupra populației pașnice - bătrâni, femei, copii", a spus Putin.

Potrivit lui, unitatea spirituală, solidaritatea și eroismul de masă al poporului sovietic au constituit rezistența opusă acestui rău.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

„Credința oamenilor în triumful dreptății, în Victoria noastră avea o putere de neînțeles și, de dragul eliberării Patriei, ei au îndurat totul: au trecut prin durere, suferință, moarte în frontului și pe linia frontului, au atins culmile de curaj și sacrificiu de sine în focul bătăliilor și în schimburile grele din fabrici și uzine și au obținut o victorie cu adevărat mare", a subliniat liderul Rusiei.

El și-a exprimat încrederea că oamenii vor păstra această amintire și adevărul despre război.

„Facem și vom face totul pentru ca țara noastră, Patria noastră să fie întotdeauna o putere mare și puternică și vom fi întotdeauna recunoscători învingătorilor care au pășit în nemurire - cei care ne-au dat nou, generațiilor viitoare, viață și pace. Slavă veșnică celor căzuți pentru libertate și independența Patrie! Veșnică pomenire!", a conchis Putin.

La sfârșitul discursului, președintele rus a anunțat un minut de tăcere.

48
Tagurile:
Vladimir Putin

Загрузка...
Drapelele Rusiei și României

22 iunie: Eveniment istoric realizat de ruși și români la București

247
Personalități române și ruse au participat la un eveniment excepțional, dedicat zilei care a marcat istoria omenirii, 22 iunie 1941, precum și zilei de 23 August 1944, care a dat un alt curs relațiilor ruso-române și chiar existenței României

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. În timp ce lumea este intoxicată cu minciuna ”amenințării ruse”, la București a avut loc a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române”.

A fost un eveniment foarte bine realizat, moderat de veteranul corespondenților ruși în România, Vyaceslav Samoșkin, la care au participat istorici, politologi, jurnaliști,  experți în istorie militară, economie și drept internațional din Federația Rusă, România și Lituania.

Iată câteva dintre subiectele abordate în alocuțiuni ale conferinței:

-Evoluția planurilor militare și strategice ale conducerii celui de-al Treilea Reich după Trădarea de la München

-Relațiile internaționale în ajunul și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

-Motivele și obiectivele reale ale dezlănțuirii celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă și ale atacului asupra URSS: fapte și ficțiuni

-Încercări de reabilitare a crimelor de război comise de regimul lui Ion Antonescu pe teritoriul URSS sub masca miturilor despre caracterul național-eliberator și anticomunist al războiului pentru români

-Caracterul ostilităților din etapa inițială a Marelui Război pentru Apărarea Patriei ca dovadă a inconsistenței tezei promovate de falsificatorii istoriei privind „un război preventiv” al Germaniei naziste împotriva URSS

-22 iunie - Atacul asupra URSS - greșeala fatală a lui Hitler

-Misiunea eliberatoare a Armatei Roșii și datoria URSS față de aliați - sau o nouă ocupație a Europei?

-Decizia crucială a regelui Mihai I al României de a se alătura coaliției antihitleriste și consecințele acesteia.

De asemenea, s-au discutat și teze promovate actual de unele cercuri, cum ar fi încercările de revizuirea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial sau falsificare a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ca mediu nutritiv ideologic pentru renașterea sentimentelor revanșarde și a pretențiilor geopolitice de dominație mondială.

Pe această temă a vorbit dr. Alla Yastrebova (Rusia), doctor în ştiinţe juridice, profesor, șef al catedrei de teoria şi istoria statului şi dreptului la Academia Diplomatică a MAE al Rusiei, care a prezentat lucrarea ”Procesele de la Nürnberg şi rolul acestora în contracararea încercărilor de falsificare a istoriei”.

În plus, un subiect demn de fi dezbătut cu mai mare atenție - rolul decisiv al URSS în restituirea Transilvaniei de Nord României și asistența sovietică în restaurarea postbelică a economiei naționale.

Desigur, o temă cât se poate de actuală s-a referit la depășirea fobiilor istorice și a stereotipurilor antiștiințifice, ca o modalitate de a îmbunătăți relațiile internaționale moderne, inclusiv cele ruso-române. Tema a fost prezentată de Mihail Deliaghin, doctor în științe economice, directorul Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova.  

În plus, a fost lansată ”Cartea memoriei. România” – proiect realizat de către Fundația Veteranilor Serviciului Diplomatic împreună cu Institutul pentru patrimoniu militar din Lituania.

Dintre alocuțiuni amintim

-”România între Acordul de la München și declanșarea operațiunii ,,Barbarossa” – susținută de Constantin Corneanu, doctor în ştiinţe istorice, Asociația Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice “Gh.I.Brătianu”.

-”Argumentele naziste pentru învadarea URSS în actualitate” – temă susținută de Nicolae Iuga, dr. în ştiinţe istorice, Institutul de filosofie al Academiei Române.

-”Reflectarea obiectivă a evenimentelor istorice - calea spre întărirea încrederii reciproce” – tema susținută de dr. Vasile Buga, doctor in științe istorice, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice ”Gh. I. Brătianu”.

-”Factorul român la teatrul de război din Marea Neagră în perioada 1941- 1944”, temă prezentată de dr. Miroslav Morozov (Rusia), doctor în științe istorice, Institutul de Istoria Rusiei al Academiei de Științe din Rusia.

-”Efectele economice ale Celui de-al Doilea Război Mondial. Romania postbelică” – lucrarea prezentată de dr. Petrişor Peiu, analist economic.

-”Crimeea în perioada ocupației germano-române, între 1941 şi 1944” – temă susținută de dr. Tatiana Malyutina (Rusia), doctor în științe istorice, profesor al Universității de Științele Educației din Voronej.

-”Opțiunea adevărului necesar, din toate perspectivele, un deziderat obiectiv pentru viitorul unor relații pragmatice” – lucrare prezentată de jurnalistul independent Sergiu Mihalcea, preşedintele ”Evo România”.

-”1941: bisericile în război. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă în al Doilea Război Mondial”, lucrarea prezentată de dr. Bogdan Alexandru Duca, preşedintele Centrului Issachar.

-”Lecțiile de actualitate ale Victoriei şi păcii care a urmat” – tema scriitorului și publicistului Corneliu Vlad

- ”Erorile conducerii Germaniei in politica internațională între anii 1918-1941”, lucrarea susținută de Radu Ştefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţa din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesionişti din România, director onorific al Centrului de Cercetări ştiinţifice și Interdisciplinare ”Dumitru Stăniloae”.

-”Actul din 23 august 1944 și importanța acestuia în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial”, temă prezentată de Ştefan Rădulescu, student doctorand al Facultății de Istorie al Universității din Bucureşti.

-”22 iunie 1941: eroii Frontului de Nord-Vest în monumente și memoriale din Statele Baltice de astăzi” – lucrarea prezentată de Jurijus Trakšelis (Lituania), Institutul de patrimoniu militar (Lituania).

Lucrările prezentat au fost de mare valoare – și o parte dintre ele le vom publica în zilele viitoare în Sputnik.

Acum să mai reținem doar ideea transmisă de Mihail Deliaghin, directorul Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova, invitat special al manifestării.

”Conferința este dedicată evenimentului tragic al împlinirii a 80 de ani de la atacul perfid al Germaniei hitleriste asupra țării noastre – începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, a declarat Deliaghin.

Reputatul om de știință rus a subliniat că actualmente ”asistăm la rescrierea și falsificarea monstruoasă a istoriei, care duce nu numai la o creștere a tensiunii internaționale, la distrugerea înțelegerii reciproce, ci și la o scădere a viabilității unui număr de societăți care le permit politicienilor lor să rescrie istoria”.

”Se depun eforturi pentru a diminua rolul Uniunii Sovietice în Victoria asupra nazismului și, prin urmare, a umili importanța Rusiei de astăzi ca moștenitor al URSS, dar acest lucru nu se va reuși”, a declarat Deliaghin pentru ”Vești din Rusia”. 

 Este de luat în seamă un avertisment al directorului Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova: ”Rescrierea istoriei câștigă amploare și este stimulată de multe forțe din afara continentului european, care se străduiesc că țările europene să-și piardă capacitatea de a se înțelege, să piardă posibilitatea de a interacționa și, prin urmare, să se transforme din subiecții procesului istoric în obiectul lui”.

***

Menționăm că mâine, pe site-ul nostru, veți putea citi integral excepționala lucrarea a teologului și politologului Bogdan Duca - ”1941: bisericile în război. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă în al Doilea Război Mondial”.

247
Tagurile:
București, Ruși

Загрузка...
Drapelul Iranului

Iranul nu se teme de SUA refuză o întâlnire cu Biden!

0
(reînnoit 07:43 23.06.2021)
Alegerile din Iran au fost criticate de SUA – iar Teheranul răspunde dur acuzațiilor Washingtonului, acuzând imixtiunile americane! Noul președinte e intransigent!

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. După cum s-a anunțat, în urma alegerilor prezidențiale din Iran, șeful autorităţii judiciare, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, a obţinut 61,95% din voturi și a fost declarat câștigător.

Prezența la vot a fost relativ redusă - 48,8% dintre alegători, potrivit datelor oficiale, în condițiile în care unii competitori au fost descalificați.

Imediat după anunţarea rezultatelor, Departamentul de Stat al SUA a făcut o declarație prin care își exprimă regretul că ”iranienii au fost privaţi de dreptul lor de a-şi alege proprii lideri prin intermediul unui proces electoral liber şi echitabil”.

La rândul său, Teheranul nu a rămas dator, ci a acuzat SUA de ”ingerinţă în afacerile interne ale Iranului”, declarația Departamentului de Stat fiind un exemplu în acest sens.

”Condamnăm această declarație, Guvernul american nu este bine plasat pentru a comenta procesul electoral din Iran sau din orice altă ţară”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ali Rabii.

La rândul său, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, considerat un ”ultraconservator” a declarat că ”NU va permite negocieri pentru distracţie privind dosarul nuclear”.

De asemenea, Ebrahim Rais, care va prelua funcția prezidențială în luna august, a refuzat o eventuală întâlnire cu preşedintele american Joe Biden – semn că Iranul nu se teme de SUA, dar și că în Orient nu va fi liniște în condițiile în care democrații americani sunt partizanii implicării externe.

0
Tagurile:
Joe Biden, SUA, Iran

Загрузка...