Vîșinski i-a mulțumit reprezentantului OSCE pentru aportul adus la eliberarea lui
BUCUREȘTI, 6 nov – Sputnik. Directorul executive al Agenției Internaționale de Știri Rossiya Segodnya, Kirill Vîșinski, i-a adus mulțumiri reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, Harlem Désir, pentru aportul adus la eliberarea lui.
"Vrea să îi adresez personal mulțumiri domnului Desir. Păstrez și acum o selecție de articole din acest an și aproape în fiecare din intervenții a fost pronunțat numele meu", a spus Vîșinski în cadrul conferinței “Libertatea presei și siguranța jurnaliștilor în Rusia și în spațiul OSCE: provocări și oportunități în epoca digitală”.
Miercuri, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, i-a adus mulțumiri lui Desir pentru implicarea în eliberarea lui Vîșinski.
Kiril Vîșinski, care a condus portalul RIA Novosti Ucraina, a fost reținut la Kiev pe 15 mai 2018, fiind suspectat de susținerea autoproclamatelor republici din Donbas și trădare de patrie. În cazul în care ar fi fost găsit vinovat, el risca să fie condamnat la privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani. Instanța de judecată i-a prelungit de opt ori arestul preventiv.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, calificase această situație drept una fără precedent și a declarat că Vîșinski a fost arestat “pentru activitatea lui profesională, pentru exercitarea atribuțiilor de jurnalist”. Vîșinski a fost eliberat din arest pe 28 august curent, iar pe 7 septembrie a revenit în Rusia.
30
Tagurile:
Biden și Putin se vor întâlni la Viena?
(reînnoit 14:30 14.04.2021)
Austria a dezvăluit intenţia de a găzdui un potențial summit la nivel înalt între președintele rus Vladimir Putin și omologul său american, Joe Biden, după ce liderul american a spus că cei doi preşedinţi ar trebui să se întâlnească într-o „țară terță”.BUCUREŞTI, 14 apr – Sputnik. Potrivit mai multor canale media rusești, cei doi preşedinţi au fost în comunicare directă cu Ministerul de Externe din Viena.
„Dacă Rusia și Statele Unite decid să organizeze un summit la nivel prezidențial, este un lucru lăudabil. Decizia dacă se va desfăşura, precum şi cu privire la când și unde va avea loc un astfel de summit depinde de ambele țări. Desigur, Austria este întotdeauna disponibilă pentru negocieri la nivel înalt de orice fel”, a declarat ministerul pentru agenția de presă din Moscova RIA Novosti.
De asemenea, Finlanda s-a oferit să găzduiască summitul, potrivit agenției de presă din Moscova TASS, care a dezvăluit că Helsinki a făcut propunerea înainte de o convorbire telefonică marți între președintele țării Sauli Niinistö și Putin. În 2018, Finlanda a fost gazda unei întâlniri față în față între liderul rus și președintele american Donald Trump. Întâlnirea a fost considerată neproductivă, nefiind emis nici un comunicat comun după aceasta.
Viena a fost anterior gazda a numeroase întâlniri între Moscova și Washington și este de obicei locul pentru desfășurarea discuțiilor privind controlul armelor, potrivit RT. Ultimul summit care a implicat cele două națiuni, desfăşurat în Austria, a avut loc în iulie și s-a axat pe securitatea spațială și armele nucleare.
Președintele SUA a propus miercuri o posibilă întâlnire față în față între Biden și Putin. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, cei doi lideri au discutat „o serie de probleme regionale și globale”, Biden reafirmându-și „obiectivul de a construi o relație stabilă și previzibilă cu Rusia, în concordanță cu interesele SUA”.
Potrivit Kremlinului, Biden a propus „normalizarea situaţiei pe calea bilaterală” și a sugerat o concentrare pe „aspecte urgente precum asigurarea stabilității strategice și controlul armelor”.
Propunerea vine după luni întregi de relaţii tensionate şi deteriorate între Moscova și Washington. În martie, Biden a fost de acord cu sugestia prezentatorului ABC George Stephanopoulos care a spus că Putin este un „ucigaș”, ceea ce a dus la retragerea ambasadorului rus la Washington, Anatoli Antonov. De asemenea, președintele SUA a mai spus că Rusia va „plăti un preț” pentru presupusul amestec în alegerile prezidențiale din 2020 din America.
Dialogul telefonic vine şi în contextul tensiunilor intensificate în regiunea ucraineană Donbass, existând temeri în creștere că conflictul s-ar putea transforma într-un război de proporţii.
30
VIDEO: Putin și-a administrat a doua componentă a vaccinului rusesc
(reînnoit 14:13 14.04.2021)
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a administrat a doua componentă a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului.BUCUREȘTI, 14 apr – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a făcut rapelul peste trei săptămâni de la administrarea primei componente a vaccinului împotriva coronavirusului.
“Vreau să vă informez că chiar acum, înainte să intru în această sală, am făcut și eu rapelul. Sper că totul va fi bine. Nu doar că sper, sunt convins”, a declarat Putin la ședința prezidiului Societății Geografice Ruse.
În seara de 23 martie, președintele și-a administrat prima doză a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, rapelul urmează să fie făcut peste trei săptămâni.
Putin și-a administrat vaccinul fără prezența camerelor video și a explicat acest gest prin faptul că nu vrea să se “maimuțărească”, iar dacă cineva vrea să falsifice ceva, acest lucru nu este complicat, prezentând în fața camerelor o injecție cu vitamine, în loc de vaccin. Liderul rus a evitat să dezvăluie denumirea vaccinului administrat. Potrivit lui, această informație o cunoaște doar medicul personal.
30
Europa este în stare de șoc: Danemarca renunță definitiv la vaccinul AstraZeneca
BRUXELLES, 14 apr – Sputnik. Spre deosebire de România care încurajează utilizarea vaccinului AstraZeneca, oferindu-l și fără programare în centrele de vaccinare, doar să fie folosit, Danemarca a invocat efectele secundare "rare" dar "grave" pentru a justifica renunțarea definitivă la acest ser.
©
Inquam Photos / OCTAV GANEA
Danemarca devine astfel prima țară din Europa care nu va mai utiliza vaccinul AstraZeneca, dând un semnal foarte puternic și celorlalte țări.
Directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, a anunțat în mod oficial, în cadrul unei conferinţe de presă, decizia care pune Europa pe gânduri: "campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca".
Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, au anunțat autoritățile din Danemarca.
Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.
Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.
Și Africa de Sud a renunţat la AstraZeneca în luna februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.
În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.
30