Vladimir Putin

Extinderea NATO în UE, reminiscenţă a Războiului Rece. Putin - Rusia nu vrea cursa armelor

238
Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat miercuri, într-un interviu acordat presei sârbe, că Rusia nu dorește o nouă cursă a înarmărilor.

BUCUREŞTI, 16 ian – Sputnik, Doina Crainic. Potrivit președintelui rus, Moscova a trimis în decembrie Washingtonului anumite propuneri privind menținerea Tratatului INF. Mai mult, Putin a declarat miercuri că Rusia este pregătită pentru un dialog serios cu Statele Unite cu privire la întreaga agendă strategică.

„Nu vom închide ochii la desfășurarea rachetelor de croazieră americane [în Europa] și la amenințarea directă reprezentată de acestea la adresa securității noastre. Va trebui să luăm măsuri eficiente ca răspuns. Dar, ca țară responsabilă și prudentă, Rusia nu este interesată de o nouă cursă a înarmărilor”, a declarat Vladimir Putin, citat de Sputnik Internaţional

Totuşi, Statele Unite par a avea politică „distructivă” în ceea ce privește controlul global al armelor, a adăugat președintele.

„În ciuda faptului că SUA spun că vor să iasă din INF, suntem deschişi la dialog cu privire la modul în care le putem menţine în Tratat. În decembrie, am trimis o serie de propuneri concrete în această privință către SUA. Suntem deschisi către discuţii serioase privind întreaga agendă strategică a celor două țări”, a declarat Putin pentru două ziare sârbe.

El a mai spus că Statele Unite încearcă „să desființeze sistemul de acorduri internaționale privind controlul armelor (...) sau să adere la acele clauze care le servesc interesele. Anunțul că vor ieşi din INF constituie o altă verigă în acest lanț de evenimente”, a adăugat Putin.

De asemenea, în cadrul interviului, Putin a solicitat partenerilor occidentali să stabilească un dialog bazat pe principiile dreptului internațional. Potrivit preşedintelui rus, aceasta este cheia pentru menținerea păcii globale și a stabilității regionale.

„Această situație este rezultatul acțiunilor unilaterale continue ale Statelor Unite și ale altor țări occidentale, inclusiv al utilizării forței. Acest lucru a creat o atmosferă de conflict și neîncredere”, a subliniat Putin.

„Facem apel către colegii occidentali să se abțină de la șantaj, amenințări și provocări, să respecte legile internaționale și să intre în dialog cu ţara noastră, bazat pe Carta ONU. Este singura modalitate de a menţine pacea”, a conchis Vladimir Putin.

Putin a subliniat, de asemenea, că extinderea NATO în Europa constituie o strategie distructivă, adăugând că o astfel de politică reprezintă o „reminiscenţă a Războiului Rece”. Potrivit președintelui, NATO încearcă în prezent să-și consolideze poziția în Balcani.

„Am spus în repetate rânduri că vedem expansiunea NATO ca o reminiscenţă a Războiului Rece, o strategie militară și politică distructivă”, a afirmat Putin.

„Politica SUA și a altor țări occidentale în Balcani, care încearcă să-și afirme poziția dominantă în regiune, constituie un factor destabilizator serios. Aceasta creează diviziuni pe continentul european și încalcă flagrant principiul indivizibilității securității. Acest lucru va spori, în cele din urmă, neîncrederea și tensiunile în Europa, în loc să favorizeze stabilitatea”, a avertizat Putin.

Putin a acordat interviuri unor ziare sârbe înainte de călătoria sa în țara balcanică. Preşedintele a spus că decizia Serbiei de a se apropia de Uniunea Europeană nu va îngrădi „cooperarea multilaterală” dintre Moscova și Belgrad.

„Respectăm decizia guvernului sârb de a adera la UE și, spre deosebire de partenerii occidentali, nu forţăm Belgradul să aleagă între Rusia și UE. Furnizam [Serbiei] echipamente militare și armament și oferim asistenţă privind mentenanţa lor. (...) Vom continua să dezvoltăm această cooperare militar-tehnică”, a promis președintele rus.

Totuşi, președintele rus a criticat Uniunea Europeană pentru că nu a reacţionat după votul parlamentar al Kosovo pentru transformarea forțele de securitate într-o armată regulată.

„Am fost surprinși de pasivitatea manifestată de UE după ce «parlamentul» din Kosovo a decis transformarea Forţelor de Securitate ale Kosovo într-o armată deplină. Evident, sârbii care trăiesc în această provincie [Kosovo] văd această decizie ca pe o amenințare directă la adresa securității lor, ceea ce constituie, de asemenea, un risc serios de escaladare a conflictelor în regiune”, a declarat Putin pentru două ziare sârbe.

El a avertizat Bruxelles-ul că „nu este în interesul UE să închidă ochii la astfel de acțiuni unilaterale, care reprezintă o încălcare flagrantă a legilor internaționale, mai ales dacă Bruxelles-ul intenționează să medieze în continuare dialogul dintre Belgrad și Pristina”.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru Norwegian News Agency că Alianța este pregătită să folosească forța dacă Rusia nu va respecta termenul de 2 februarie până la care să remedieze presupusele încălcări ale Tratatului INF.

Ministerul rus de Externe a declarat vineri că „încercarea de a purta un dialog sub formă de ultimatumuri, făcând referire la o «ultimă șansă» a Rusiei, așa cum a spus Stoltenberg, vine în contradicţie cu afirmaţiile potrivit cărora salvarea tratatului constituie prioritatea Alianței. Dimpotrivă, astfel de declaraţii împiedică abordarea situaţiei printr-un dialog profesionist.”

Moscova și Washingtonul s-au învinuit reciproc în mod repetat pentru încălcarea pactului nuclear din 1987, care interzice rachetele balistice și de croazieră lansate la sol cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Președintele american Donald Trump a declarat în octombrie că a intenţionat să scoată țara din acord, dar a fost convins în decembrie de aliații europeni să acorde Rusiei o „perioadă de grație” de 60 de zile, până la jumătatea lunii februarie, pentru a se conforma.

Rusia a respins acuzațiile. A denunţat existenţa armelor americane în Europa care pot lansa rachete de croazieră cu raze de acţiune care încalcă termenii INF. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite că refuză să abordeze împreună chestiunile care trezesc îngrijorări de ambele părţi.

238
Tagurile:
cursa înarmărilor, NATO, Rusia, Vladimir Putin
Vladimir Putin

Putin: Rusia a depășit vârful pandemiei

7
(reînnoit 19:06 26.05.2020)
Rusia a depășit vârful extinderii infecției de coronavirus, a declarat președintele rus, Vladimir Putin.

BUCUREȘTI, 26 mai – Sputnik. Vârful extinderii coronavirusului în Rusia, potrivit specialiștilor, a fost depășit, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, la o ședință cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Liderul rus a adus mulțumiri specialiștilor din unitățile Ministerului Apărării, care au acordat un sprijin Italiei, Serbiei, Bosniei și Herțegovinei, precum și alte state în combaterea pandemiei COVID-19.

“Trebuie să spunem că acum am primit din partea lor, de la unii, propuneri de ajutor. E adevărat, vârful pandemiei, în opinia specialiștilor, este considerat depășit. Însă, cu toate acestea, ceea ce ați făcut merge într-o pușculița comună a cooperării cu partenerii din toată lumea”, a declarat Putin în cadrul ședinței de lucru care a avut loc marți într-un regim de videoconferință.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

7
Tagurile:
Vladimir Putin, coronavirus, Rusia
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, testat pozitiv pentru COVID-19
Putin: cum a creat Moscova arme unice de înaltă tehnologie
Putin a cerut sprijinirea comerțului cu produse agricole

Загрузка...
Medic, laborator

Când va începe testarea clinică a vaccinului împotriva COVID-19 în Rusia

38
Centrul de virusologie a anunțat că este gata deja să înceapă testarea unui vaccin împotriva coronavirusului de tip nou.

CHIȘINĂU, 26 mai – Sputnik. Centrul științific de virusologie ”Vector” al ”Rospotrebnadzor” planifică să înceapă testările clinice ale vaccinului împotriva coronavirusului la sfârșitul lunii iunie, a comunicat pentru ”Izvestia” directorul general al Centrului, Rinat Maksiutov, potrivit RIA Novosti.

Până atunci, urmează să fie obținute rezultatele testelor efectuate la animale, dar și permisiunea Ministerului Sănătății pentru testări clinice.

După cum a comunicat Maksiutov, înainte de utilizarea în masă, vaccinul trebuie să treacă cu succes testările de laborator, să ajungă în producție și să ia forma de preparat medical.

După aceasta va urma întregul spectru de studii preclinice și clinice, dar și înregistrarea.

Anterior, directorul Centrului de Epidemiologie și Microbiologie ”Gamalei”, Aleksandr Ghințburg, a comunicat că angajații instituției care se ocupă nemijlocit de dezvoltarea vaccinului, dar și el însuși, și-au făcut deja vaccinul și au format anticorpi.

La crearea vaccinului în Rusia mai lucrează de asemenea savanții de la Institutul de cercetări științifice în domeniul vaccinurilor și serurilor din Sankt Petersburg.  Dezvoltarea preparatului are loc și în multe alte țări.

Vaccinarea în masă, potrivit lui Ghințburg, ar putea lua start în Rusia la începutul acestei toamne și ar putea să dureze de la șase la nouă luni.

Noul coronavirus (care provoacă boala COVID-19) a fost detectat pentru prima dată la sfârșitul lunii decembrie în provincia chineză Wuhan. La începutul lunii martie, OMS a declarat epidemie de coronavirus. Potrivit organizației, în lume au fost infectate deja 5,3 milioane de persoane, peste 343 de mii au murit.

În Rusia au fost confirmate 353 427 de cazuri de COVID-19, dintre care 118 798 de pacienți s-au vindecat, iar 3633 au murit.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

38
Tagurile:
Rusia, COVID-19
Tematic
Compania Novavax testează un vaccin pe oameni după ce a primit fonduri de la Bill Gates
China testează un medicament care ar putea stopa pandemia „fără vaccin”
Avertismentul lansat de doi premieri: nu se știe când și dacă va exista un vaccin

Загрузка...