Portul Anapa

Navă ce ar fi avut soarta Titanicului: Salvare miraculoasă în ultimul moment. VIDEO

126
(reînnoit 21:32 05.05.2018)
O corabie nou-nouţă care a fost lansată în sud-vestul Rusiei a fost pe punctul de a avea soarta Titanicului, însă, în ultimul moment, a fost salvată.

BUCUREŞTI, 5 mai — Sputnik, Doina Crainic. Coborâtă fiind de pe rampă, o navă nou-nouţă aproape s-a răsturnat înainte de a ajunge pe mare, dar operatorul macaralei a intervenit în ultimul moment pentru a evita situaţia.

Ar fi fost un „dezastru" dacă noua corabia ar fi fost scoasă din funcţiune chiar înainte de a-şi începe cariera. Accidentul a avut loc în portul Anapa, în ţinutul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei.

O defecțiune a determinat coborârea bruscă a corpului uriaș, făcându-l să se răstoarne pe o parte. Căderea părea iminentă, dar, în ultimul moment, operatorul macaralei a redobândit controlul. Din fericire, în momentul accidentului, nu se afla nimeni la bordul navei, numite Gorgippia.

„Din cauza unei defecțiuni a echipamentului, nava Gorgippia nu a fost lansată în mod corespunzător", a declarat purtătorul de cuvânt al portului, într-un comunicat de presă.

El a explicat că este verificat motorul macaralei, care a cauzat defecţiunea.

126
Tagurile:
lansare, evitare, navă, video, accident, Rusia
Tematic
O nouă versiune a cauzei scufundării „Titanicului”
Dezvăluiri: Ce șanse de supraviețuire avea eroul central al filmului Titanic
O navă rusească a naufragiat în Marea Neagră
Turcia

Rusia suspendă cursele charter spre Turcia

550
Autoritățile ruse intenționează să suspende cursele charter spre Turcia, unde se înregistrează o creștere a cazurilor de COVID-19.

BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik. Rusia va suspenda cursele charter spre Turcia din cauza creșterii numărului de coronavirus în această țară, informează RBK, cu trimitere la surse.

Măsura va fi în vigoare timp de o lună și jumătate. Sursele publicației nu au specificat dacă noile restricții vor viza și cursele regulate.

Potrivit unei surse citate, deocamdată nu se planifică evacuarea turiștilor din această țară, e vorba doar de preluarea ordinară a cetățenilor ruși.

În decursul a câtorva săptămâni, în Turcia crește continuu numărul cazurilor de COVID-19. Dacă la mijlocul lunii martie autoritățile turce au înregistrat de la șase la opt mii de cazuri, atunci de la începutul lui aprilie acest număr a ajuns la 56 de mii. Potrivit șefului Rospotrebnadzor, Anna Popova, anume din această țară în Rusia au fost aduse cele mai multe tulpine ale SARS-CoV-2.

Mai devreme, RIA Novosti a informat că în prezent în această țară se află aproximativ 25-30 mii de ruși.

Anul trecut Turcia a fost vizitată de 2,1 milioane de cetățeni ruși, un număr de două ori mai mic decât în 2019.

550
Tagurile:
Curse, Avion, Rusia, Turcia
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Turcia condamnă tentativa de lovitură de stat din Armenia
Portal american: Apariția Su-57 în Turcia, „un coșmar” pentru NATO
Turcia s-a retras din Convenția de la Istanbul: Iată de ce
Turcia a arestat 10 amirali în retragere care s-au opus proiectului „Canal Istanbul”

Загрузка...
Serghei Lavrov

Lavrov: Moscova a prevenit Ankara nu alimenteze militarismul Kievului

384
Moscova previne toate capitalele, inclusiv Ankara, cu privire la alimentarea sentimentelor militariste ale Kievului, a declarat Serghei Lavrov.

BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik. Moscova previne Ankara și alte capital cu privire la alimentarea sentimentelor militariste ale Kievului, a declarat luni ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

“Tuturor state responsabile, cu care comunicăm, Turcia fiind una din ele, le recomandăm insistent să analizeze situația, declarațiile războinice permanente ale regimului de la Kiev și îi avertizăm de la alimentările a unor sentimente militariste”, a declarat Lavrov după negocierile cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

În acest fel, în lumina vizitei recente a președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, în Turcia pe 10 aprilie, în contextul discuțiilor cu privire la achiziția de către partea ucraineană a armelor, ministrul a comentat dacă Rusia este deranjată de vânzare armelor Kievului.

După negocierilor cu Zelenski, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că cooperarea dintre Turcia și Ucraina în domeniul industriei militare nu este îndreptată împotriva altor state.

Mai devreme, serviciul de presă al producătorului turc de drone, compania Baykar, a declarat agenției RIA Novosti că Ucraina a achiziționat drone turcești de atac Bayraktar.

384
Tagurile:
Rusia, Turcia, Ucraina, Serghei Lavrov
Tematic
Expert: Zelenski transformă Ucraina într-o dictatură
Kremlinul a explicat prezența armatei ruse în preajma frontierei cu Ucraina
Gabriel Leș respinge curajos aberații SUA în cazul Ucraina: ”Pozițiile unor aventurieri”
Putin i-a explicat lui Erdogan poziția Rusiei față de criza din Ucraina
Rusia cere SUA o abordare mai responsabilă privind Ucraina, în locul tensionării situației
National Interest: Cât de probabil este un război între Ucraina și Rusia

Загрузка...
Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

0
(reînnoit 07:45 13.04.2021)
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Analiză de Serghei Markedonov

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

0
Tagurile:
Azerbaidjan, Ucraina, CSI, Turcia

Загрузка...