Smaraldul de 1,6 kg

Smaraldul enorm, găsit în Rusia, dobândește faimă, deși încă nu are un nume

230
(reînnoit 19:26 29.01.2018)
Pe scara valorică a pietrelor preţioase, smaraldul, alături de safir, vine imediat după diamant

BUCUREȘTI, 29 ian — Sputnik. Mostra rarisimă cu greutate de 1,6 kg provine din regiunea Sverdlovsk. Mina Malâșevsk (Munții Ural), specializată în exploatarea zăcămintelor de smarald, beril și alexandtrit, este unica în Fedrația Rusă și cea mai mare din Europa.

Galerie de mină, Ural
© RIA Novosti / E.Kotlyakov
Galerie de mină, Ural

Piatra nestemată a fost transmisă trezoreriei care estimează valoarea ei de piață la circa 70 mii de dolari.

Cei doi angajați cărora le revine meritul de a fi găsit smaraldul și-au primit premiul bănesc de 5 mii de dolari, transmite RIA Novosti.

Anterior la aceeași mină a fost extras un cristal de 1,2 kg, denumit ”Prezident” în cinstea lui Boris Elțin, liderul rus din acea vreme.

230
Tagurile:
cristal, smarald, record, valoare, Rusia
(13:11 / 103.61Mb / просмотров видео: 294)

Ziua Memoriei și Durerii: Putin a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut

53
(reînnoit 19:54 22.06.2021)
Președintele rus Vladimir Putin a depus flori la Mormântul soldatului necunoscut din grădina Alexandrovsk din Moscova. La ceremonie au participat veterani de război.

Pe 22 iunie, Rusia marchează Ziua Memoriei și Durerii - ziua de începere a Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Anul acesta sunt marcați 80 de ani de la atacul Germaniei naziste asupra URSS. Evenimente comemorative au avut loc în toată Rusia și în afara ei.

În Ziua Memoriei și Durerii, care este marcată pe 22 iunie, președintele rus Vladimir Putin a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului.

De asemenea, liderul rus a mers de-a lungul aleii orașelor erou și orașelor gloriei militară din Grădina Alexandru, unde a depus flori la fiecare stelă.

În discursul său ținut după ceremonia de depunere de florilor, Putin a menționat că istoria nu a cunoscut un genocid atât de brutal înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial.

"Nu a fost suficient ca inamicul cucerească un pământ străin. El a venit să extermine poporul nostru și să-i transforme pe cei care au rămas în sclavi, lipsindu-i de limba maternă, tradițiile strămoșilor, cultura noastră ... Și astăzi îți îngheață sângele în vine de la metodele cu care națiștii și complicii lor își puneau în aplicare planurile lor aducătoare de moarte, de atrocitățile săvârșite de ei asupra populației pașnice - bătrâni, femei, copii", a spus Putin.

Potrivit lui, unitatea spirituală, solidaritatea și eroismul de masă al poporului sovietic au constituit rezistența opusă acestui rău.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

„Credința oamenilor în triumful dreptății, în Victoria noastră avea o putere de neînțeles și, de dragul eliberării Patriei, ei au îndurat totul: au trecut prin durere, suferință, moarte în frontului și pe linia frontului, au atins culmile de curaj și sacrificiu de sine în focul bătăliilor și în schimburile grele din fabrici și uzine și au obținut o victorie cu adevărat mare", a subliniat liderul Rusiei.

El și-a exprimat încrederea că oamenii vor păstra această amintire și adevărul despre război.

„Facem și vom face totul pentru ca țara noastră, Patria noastră să fie întotdeauna o putere mare și puternică și vom fi întotdeauna recunoscători învingătorilor care au pășit în nemurire - cei care ne-au dat nou, generațiilor viitoare, viață și pace. Slavă veșnică celor căzuți pentru libertate și independența Patrie! Veșnică pomenire!", a conchis Putin.

La sfârșitul discursului, președintele rus a anunțat un minut de tăcere.

53
Tagurile:
Vladimir Putin

Загрузка...
Drapelele Rusiei și României

22 iunie: Eveniment istoric realizat de ruși și români la București

274
Personalități române și ruse au participat la un eveniment excepțional, dedicat zilei care a marcat istoria omenirii, 22 iunie 1941, precum și zilei de 23 August 1944, care a dat un alt curs relațiilor ruso-române și chiar existenței României

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. În timp ce lumea este intoxicată cu minciuna ”amenințării ruse”, la București a avut loc a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române”.

A fost un eveniment foarte bine realizat, moderat de veteranul corespondenților ruși în România, Vyaceslav Samoșkin, la care au participat istorici, politologi, jurnaliști,  experți în istorie militară, economie și drept internațional din Federația Rusă, România și Lituania.

Iată câteva dintre subiectele abordate în alocuțiuni ale conferinței:

-Evoluția planurilor militare și strategice ale conducerii celui de-al Treilea Reich după Trădarea de la München

-Relațiile internaționale în ajunul și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

-Motivele și obiectivele reale ale dezlănțuirii celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă și ale atacului asupra URSS: fapte și ficțiuni

-Încercări de reabilitare a crimelor de război comise de regimul lui Ion Antonescu pe teritoriul URSS sub masca miturilor despre caracterul național-eliberator și anticomunist al războiului pentru români

-Caracterul ostilităților din etapa inițială a Marelui Război pentru Apărarea Patriei ca dovadă a inconsistenței tezei promovate de falsificatorii istoriei privind „un război preventiv” al Germaniei naziste împotriva URSS

-22 iunie - Atacul asupra URSS - greșeala fatală a lui Hitler

-Misiunea eliberatoare a Armatei Roșii și datoria URSS față de aliați - sau o nouă ocupație a Europei?

-Decizia crucială a regelui Mihai I al României de a se alătura coaliției antihitleriste și consecințele acesteia.

De asemenea, s-au discutat și teze promovate actual de unele cercuri, cum ar fi încercările de revizuirea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial sau falsificare a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ca mediu nutritiv ideologic pentru renașterea sentimentelor revanșarde și a pretențiilor geopolitice de dominație mondială.

Pe această temă a vorbit dr. Alla Yastrebova (Rusia), doctor în ştiinţe juridice, profesor, șef al catedrei de teoria şi istoria statului şi dreptului la Academia Diplomatică a MAE al Rusiei, care a prezentat lucrarea ”Procesele de la Nürnberg şi rolul acestora în contracararea încercărilor de falsificare a istoriei”.

În plus, un subiect demn de fi dezbătut cu mai mare atenție - rolul decisiv al URSS în restituirea Transilvaniei de Nord României și asistența sovietică în restaurarea postbelică a economiei naționale.

Desigur, o temă cât se poate de actuală s-a referit la depășirea fobiilor istorice și a stereotipurilor antiștiințifice, ca o modalitate de a îmbunătăți relațiile internaționale moderne, inclusiv cele ruso-române. Tema a fost prezentată de Mihail Deliaghin, doctor în științe economice, directorul Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova.  

În plus, a fost lansată ”Cartea memoriei. România” – proiect realizat de către Fundația Veteranilor Serviciului Diplomatic împreună cu Institutul pentru patrimoniu militar din Lituania.

Dintre alocuțiuni amintim

-”România între Acordul de la München și declanșarea operațiunii ,,Barbarossa” – susținută de Constantin Corneanu, doctor în ştiinţe istorice, Asociația Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice “Gh.I.Brătianu”.

-”Argumentele naziste pentru învadarea URSS în actualitate” – temă susținută de Nicolae Iuga, dr. în ştiinţe istorice, Institutul de filosofie al Academiei Române.

-”Reflectarea obiectivă a evenimentelor istorice - calea spre întărirea încrederii reciproce” – tema susținută de dr. Vasile Buga, doctor in științe istorice, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice ”Gh. I. Brătianu”.

-”Factorul român la teatrul de război din Marea Neagră în perioada 1941- 1944”, temă prezentată de dr. Miroslav Morozov (Rusia), doctor în științe istorice, Institutul de Istoria Rusiei al Academiei de Științe din Rusia.

-”Efectele economice ale Celui de-al Doilea Război Mondial. Romania postbelică” – lucrarea prezentată de dr. Petrişor Peiu, analist economic.

-”Crimeea în perioada ocupației germano-române, între 1941 şi 1944” – temă susținută de dr. Tatiana Malyutina (Rusia), doctor în științe istorice, profesor al Universității de Științele Educației din Voronej.

-”Opțiunea adevărului necesar, din toate perspectivele, un deziderat obiectiv pentru viitorul unor relații pragmatice” – lucrare prezentată de jurnalistul independent Sergiu Mihalcea, preşedintele ”Evo România”.

-”1941: bisericile în război. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă în al Doilea Război Mondial”, lucrarea prezentată de dr. Bogdan Alexandru Duca, preşedintele Centrului Issachar.

-”Lecțiile de actualitate ale Victoriei şi păcii care a urmat” – tema scriitorului și publicistului Corneliu Vlad

- ”Erorile conducerii Germaniei in politica internațională între anii 1918-1941”, lucrarea susținută de Radu Ştefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţa din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesionişti din România, director onorific al Centrului de Cercetări ştiinţifice și Interdisciplinare ”Dumitru Stăniloae”.

-”Actul din 23 august 1944 și importanța acestuia în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial”, temă prezentată de Ştefan Rădulescu, student doctorand al Facultății de Istorie al Universității din Bucureşti.

-”22 iunie 1941: eroii Frontului de Nord-Vest în monumente și memoriale din Statele Baltice de astăzi” – lucrarea prezentată de Jurijus Trakšelis (Lituania), Institutul de patrimoniu militar (Lituania).

Lucrările prezentat au fost de mare valoare – și o parte dintre ele le vom publica în zilele viitoare în Sputnik.

Acum să mai reținem doar ideea transmisă de Mihail Deliaghin, directorul Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova, invitat special al manifestării.

”Conferința este dedicată evenimentului tragic al împlinirii a 80 de ani de la atacul perfid al Germaniei hitleriste asupra țării noastre – începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, a declarat Deliaghin.

Reputatul om de știință rus a subliniat că actualmente ”asistăm la rescrierea și falsificarea monstruoasă a istoriei, care duce nu numai la o creștere a tensiunii internaționale, la distrugerea înțelegerii reciproce, ci și la o scădere a viabilității unui număr de societăți care le permit politicienilor lor să rescrie istoria”.

”Se depun eforturi pentru a diminua rolul Uniunii Sovietice în Victoria asupra nazismului și, prin urmare, a umili importanța Rusiei de astăzi ca moștenitor al URSS, dar acest lucru nu se va reuși”, a declarat Deliaghin pentru ”Vești din Rusia”. 

 Este de luat în seamă un avertisment al directorului Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova: ”Rescrierea istoriei câștigă amploare și este stimulată de multe forțe din afara continentului european, care se străduiesc că țările europene să-și piardă capacitatea de a se înțelege, să piardă posibilitatea de a interacționa și, prin urmare, să se transforme din subiecții procesului istoric în obiectul lui”.

***

Menționăm că mâine, pe site-ul nostru, veți putea citi integral excepționala lucrarea a teologului și politologului Bogdan Duca - ”1941: bisericile în război. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă în al Doilea Război Mondial”.

274
Tagurile:
București, Ruși

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă: ”Un NU categoric Tratatului militar România-Ucraina! Vom fi carne de tun!”

0
Senatoarea Diana Șoșoacă s-a opus în plenul Senatului Tratatului militar România-Ucraina, scoțând în evidență aspecte care NU se spun românilor

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. Senatoarea independentă Diana Șoșoacă a avut o nouă intervenție fulminantă în plenul Senatului, de data aceasta cu privire la Tratatul militar România-Ucraina!

”Vom fi carne de tun!”, spune senatoarea, declarând că un asemenea demers oficial al României este ”Inacceptabil” și, ca atare, ea spune ”Un NU categoric!”.

Argumentele senatoarei vin dintr-o analiză atentă – atât a Tratatului, cât mai ales a contextului geopolitic. De reținut că datele prezentate de Diana Șoșoacă NU sunt arătate românilor, cărora li se spune doar că înțelegerea cu Ucraina nu are conotații periculoase, că nu ne poate împinge în vreun conflict.

Senatoarea atrage atenția că ”Aparent avem de-a face cu o înțelegere inofensivă între două state vecine - în realitate, acest acord, care se încearcă a se încheia de vreo 20 de ani, nu știu cine apucat acum, are o bătaie mult mai lungă”.

”E clar că România care este stat NATO nu are vreun motiv să încheie cu un acord de non combat cu Ucraina pentru că, nu știu dacă vă aduceți aminte, dar una dintre condițiile pe care a trebuit să le îndeplinim la intrarea noastră în NATO a fost să avem tratate de bună vecinătate cu toate statele vecine, deci cu Ucraina avem tratat de buna vecinătate”, a declarat senatoarea.

În aceste condiții, Diana Șoșoacă subliniază că noul acord pe care îl discutăm acum ”are un alt sens”.

”Ucraina nu ne poate garanta nicio susținere în cazul în care România ar fi atacată de un atacată de un stat inamic – un caz ipotetic, evident”, spune senatoarea, arătând că, în schimb, ”noi garantăm Ucrainei susținerea militară a României în situația în care acest stat ar fi atacat”.

Și acum vine întrebarea cheie: ”Oare cine ar putea ataca Ucraina? În nici un caz un stat NATO. Prin eliminare, cine ar rămâne? Federația Rusă care, întâmplător, are și tratat de susținere cu China - deci, cele pe cele două mari puteri din cele trei din lume!”.

Diana Șoșoacă atrage atenția că România intră prin acest într-o situație deja tensionată, pe care ea o descrie ca fiind un dublu litigiu – după alipirea Crimeii (momentul în care Moscova a decis anexarea Crimeii”, cum spune senatoarea) – ”și mai aducem aminte că în urmă cu o lună a declanșat un a declanșat un conflict cu Federația Rusă”.

Deci, în cazul unui conflict în care România ar interveni ”noi în acest moment suntem carne de tun!”.

”Nici nu vreau să îmi închipui ce se întâmplă în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligați să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici cred că ne spulbera de pe fața pământului”, spune senatoarea, conchizând ferm - ”consider că ar trebui să ne mai gândim la semnarea acestui Tratat, având în vedere situația geopolitică din acest moment”.
0
Tagurile:
militar, tratat, România, Ucraina, Diana Șoșoacă
Tematic
Diana Șoșoacă sparge toate tiparele – o apariție de ”gradul 9”!
Situație scandaloasă în România - Diana Șoșoacă intervine! MECI de MECI!
Diana Șoșoacă, acțiune la nivel internațional – MODEL pentru Europa!
Șoșoacă: ”Servicii secrete EXTERNE îl impun pe Arafat – mâinile lui sunt pline de sânge!”

Загрузка...