Cercurile olimpice

Simbolurile naționale ale Rusiei, interzise la Jocurile Olimpice din 2018

202
(reînnoit 19:34 18.12.2017)
Sportivii ruși nu vor avea dreptul să utilizeze simbolurile naționale la Jocurile Olimpice din 2018

BUCUREȘTI, 17 dec — Sputnik. Conform cerințelor Comitetului Internațional Olimpic (CIO) legate de echipamentul selecționatei ruse de la Jocurile Olimpice din anul 2018, vor fi interzise simbolurile de identificare națională, se spune într-un document expediat federațiilor naționale pentru sporturile de iarnă, potrivit agenției R-Sport.

Printre principiile elaborării echipamentului sunt: stema țării, emblema Comitetului Național Olimpic al Rusiei trebuie să fie înlocuite cu inelele olimpice; cuvântul „RUS" va fi înlocuit cu „OAR", cuvântul Russia va fi înlocuit cu "Olympic Athlete from Russia"; mărimea caracterelor pentru sintagma "Olympic Athlete from" trebuie să fie egală cu cuvântul "Russia"; nu va fi utilizată marca "Team Russia" pe echipamente și accesorii; caracterele trebuie să fie engleze și cât mai universale, se permite utilizarea doar 1-2 culori a drapelului național, fiind necesar acceptul Comitetului Olimpic Internațional. În plus, părțile separate nu trebuie să se combine în forma steagului național; toate aceste principii sunt aplicabile sportivilor, antrenorilor și persoanelor oficiale; toate modelele de echipament trebuie să fie aprobate de Comitetul Internațional Olimpic.

Pe 5 decembrie, comitetul executiv al COI a anunțat că va accepta participarea unor sportivi ruși, care nu au fost implicați în scandaluri de dopaj cu un statut special de "Sportivi Olimpici din Rusia"  (OAR). Decizia cu privire la acceptarea sportivilor va fi luată de o comisie specială.

202
Tagurile:
Jocurile Olimpice 2018, Comitetul Internațional Olimpic, Rusia
Тема:
Jocurile Olimpice 2018 (29)
Tematic
Garantul Păcii Olimpice: Coreea de Sud îl vrea pe Putin la Pyeongchang
"Pedepsirea" Phenianului şi Olimpiada: Una înaintea (în urma, în locul) alteia?
Rusia a fost eliminată de la Jocurile Olimpice din 2018. Cum pot evolua atleții
Rusia ar putea fi exclusă de la Olimpiada din 2018
200 de elevi vor participa la Olimpiada Națională de Limba Rusă din România
În România va avea loc o olimpiadă națională de limba rusă
Tânăr român, cel mai bun olimpic la chimie din lume
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

19
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Vaccin
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Vaccinul împotriva coronaviruslui
© Photo : РФПИ и Центр имени Гамалеи

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vorba e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

19
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Primele date despre testarea vaccinului rusesc în Belarus
Efecte grave ale vaccinului AstraZeneca din Marea Britanie

Загрузка...
Maria Zaharova

Răspunsul Moscovei la sancțiunile UE dure împotriva Rusiei

51
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat cu privire la apelul Parlamentului European, care a cerut înăsprirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

BUCUREŞTI, 18 sept – Sputnik. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a vorbit despre un posibil răspuns al Rusiei la sancțiunile Uniunii Europene în contextul evenimentelor din Belarus și al situației legate de Alexei Navalny.

Potrivit Mariei Zaharova, rezoluția adoptată de Parlamentul European nu este altceva decât punerea în aplicare a principalului obiectiv urmărit astăzi: de a da o lovitură relaţiilor dintre Rusia și UE. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a subliniat, de asemenea, faptul că Rusia va da un răspuns echivalent.

„Încercăm întotdeauna să nu fim lacomi, ci corecți. Din acest motiv, acțiunile noastre sunt simetrice, punctuale, orientate în aceeași direcție precum cele prin care primim o lovitură. Și, prin urmare, răspundem, pentru că, fără a răspunde, nu se poate face nimic în diplomație”, a spus Maria Zaharova la postul de televiziune Rossiya 1.

„Vom reacționa [la această lovitură], la toate sancțiunile, la toate listele de sancțiuni, precum şi la toate încercările de a elimina presa noastră din spațiul informațional, pentru a nu lăsa jurnaliștii și personalitățile noastre publice să îşi facă auzită vocea. Știți foarte bine că putem şi ştim. Și, din păcate, am şi învățat deja cum să o facem”, a adăugat purtătoarea de cuvânt, citată de Sputnik.

Solicitarea de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei

Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a solicitat UE să sporească presiunea sancțiunilor asupra autorităților ruse și să reconsidere în mod semnificativ relațiile cu Rusia în contextul presupusei otrăviri a adversarului rus Alexei Navalny.

În plus, Parlamentul European a solicitat Bruxellesului și guvernelor statelor membre „să acorde o atenție prioritară aprobării și implementării, în viitorul apropiat, a mecanismului de sancțiuni în domeniul drepturilor omului asemănător legii [americane] Magnitsky, care include persoane fizice și poate prevedea sancțiuni sectoriale”.

Cazul Navalny

Alexei Navalny a fost spitalizat și plasat în comă indusă pe 20 august în Omsk, Siberia, după ce s-a simțit rău într-un avion. Pe 22 august, a fost transferat la un spital din Berlin.

Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că acesta a fost otrăvit cu o substanță aparținând grupului de agenți toxici Novichok. Pe 11 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a explicat că se efectuează verificări în cazul lui Alexei Navalny, în cadrul procedurilor juridice tradiționale din Rusia, subliniind că elementele expuse de Berlin ar trebui să facă obiectul verificărilor în Rusia înainte de deschiderea unei anchete.

51
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, Maria Zaharova, Moscova, Rusia
Tematic
Parlamentul European cere sancțiuni aspre împotriva Rusiei
Scrisă în grabă: Greșeala comisă în rezoluția PE
Reacția Moscovei la ideea UE de a numi sancțiunile “Navalnîi”
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi

Загрузка...