Rachetă hipersonică de croazieră Tsirkon

O nouă revoluție științifică și tehnică în Armata Rusă

1446
(reînnoit 16:19 25.01.2017)
Forțele Armate ale Federației Ruse se dotează cu arme hipersonice sofisticate care vor funcționa într-un mediu complet diferit.

BUCUREŞTI, 25 ian — Sputnik. Armata rusă este în prezent în pragul unei "noi revoluţii ştiinţifice şi tehnice", a declarat pentru RIA Novosti ministrul adjunct al Apărării, Iuri Borisov, informează Sputnik International.

Iuri Borisov a precizat că armata rusă va fi în curând echipată cu arme hipersonice avansate, care vor funcționa într-un mediu complet diferit. Arsenalul hipersonic va include dezvoltarea unor noi sisteme de armament bazate pe principii fizice care nu au mai fost utilizate până acum în acest domeniu.

Noua generație de arme hipersonice va folosi "în principal materiale noi" și operează în plasmă.

Topol-M
© RIA Novosti / Ilia Pytalev

O armă hipersonică are de obicei o viteză între 3.840 mile pe oră (Mach 5) și 7.680 de mile pe oră (Mach 10).

Mai mult decât atât, aceste sisteme folosesc tehnologii sofisticate pentru a manevra și permite livrarea rapidă a focoaselor, direcționarea precisă și capacitatea de a nu fi atinse de sistemele de apărare anti-rachetă.

Dezvoltându-se concomitent cu Statele Unite și China, Rusia şi-a creat propriile arme hipersonice în ultimii ani. În 2015, Rusia a efectuat o serie de teste ale aeronavei de atac hipersonic Yu-71, care face parte din programul de rachete secrete cu nume de cod "Proiectul 4202". Planorul a atins viteza de 7000 de mile pe oră.

În 2016, Rusia a testat cu succes aparatul hipersonic Yu-74. Planorul a fost lansat de la baza de rachete Dombarovsky din Regiunea Orenburg și a lovit o țintă situată în nordul regiunii Kamceatka.

Planoarele sunt dezvoltate pentru a fi încărcate pe rachetele Sarmat RS-28, rachete balistice intercontinentale propulsate cu lichid, care sunt în prezent în curs de dezvoltate pentru armata rusă.

Fiecare planor Yu-74 poate fi echipat cu un focos nuclear, război electronic (EW), aplicații şi simulatoare de țintă. Noile rachete de croazieră hipersonice vor fi în multe privințe similare cu Yu-74, care s-ar putea să nu se sustragă sistemului de apărare antirachetă al NATO, dar vor fi capabile să penetreze scutul Terminalului Zonei de Apărare de Mare Altitudine al SUA (THAAD).

În martie 2016 au fost testate primele rachete hipersonice Zircon, care sunt de așteptat să ajungă la o viteză de Mach 5-6. Acestea vor fi montate pe cele mai noi submarine nucleare, cele din generaţia a V-a, clasa Husky, care sunt în prezent în curs de dezvoltare.

În august 2016, directorul general al Tactical Missile Systems Corporation, Boris Obnosov, a declarat că astfel de arme ar slăbi în mod semnificativ potențialul de apărare inamic anti-rachetă.

"Este evident că, cu astfel de viteze, când rachetele vor fi capabile să zboare prin atmosferă cu o viteză de 7-12 ori mai mare decât viteza sunetului, toate sistemele de apărare vor fi slăbite în mod considerabil", a precizat Boris Obnosov.

Acesta a mai precizat presei ruse că este încrezător că Rusia va produce rachete hipersonice capabile să atingă viteza Mach 6 și Mach 7 până în 2020.

1446
Tagurile:
Armata rusă, Arma hipersonică, Rusia
Tematic
Rusia testează arma hipersonică, călcând pe nervii SUA
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

59
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Vaccin
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Vaccinul împotriva coronaviruslui
© Photo : РФПИ и Центр имени Гамалеи

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vorba e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

59
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Primele date despre testarea vaccinului rusesc în Belarus
Efecte grave ale vaccinului AstraZeneca din Marea Britanie

Загрузка...
Maria Zaharova

Răspunsul Moscovei la sancțiunile UE dure împotriva Rusiei

79
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat cu privire la apelul Parlamentului European, care a cerut înăsprirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

BUCUREŞTI, 18 sept – Sputnik. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a vorbit despre un posibil răspuns al Rusiei la sancțiunile Uniunii Europene în contextul evenimentelor din Belarus și al situației legate de Alexei Navalny.

Potrivit Mariei Zaharova, rezoluția adoptată de Parlamentul European nu este altceva decât punerea în aplicare a principalului obiectiv urmărit astăzi: de a da o lovitură relaţiilor dintre Rusia și UE. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a subliniat, de asemenea, faptul că Rusia va da un răspuns echivalent.

„Încercăm întotdeauna să nu fim lacomi, ci corecți. Din acest motiv, acțiunile noastre sunt simetrice, punctuale, orientate în aceeași direcție precum cele prin care primim o lovitură. Și, prin urmare, răspundem, pentru că, fără a răspunde, nu se poate face nimic în diplomație”, a spus Maria Zaharova la postul de televiziune Rossiya 1.

„Vom reacționa [la această lovitură], la toate sancțiunile, la toate listele de sancțiuni, precum şi la toate încercările de a elimina presa noastră din spațiul informațional, pentru a nu lăsa jurnaliștii și personalitățile noastre publice să îşi facă auzită vocea. Știți foarte bine că putem şi ştim. Și, din păcate, am şi învățat deja cum să o facem”, a adăugat purtătoarea de cuvânt, citată de Sputnik.

Solicitarea de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei

Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a solicitat UE să sporească presiunea sancțiunilor asupra autorităților ruse și să reconsidere în mod semnificativ relațiile cu Rusia în contextul presupusei otrăviri a adversarului rus Alexei Navalny.

În plus, Parlamentul European a solicitat Bruxellesului și guvernelor statelor membre „să acorde o atenție prioritară aprobării și implementării, în viitorul apropiat, a mecanismului de sancțiuni în domeniul drepturilor omului asemănător legii [americane] Magnitsky, care include persoane fizice și poate prevedea sancțiuni sectoriale”.

Cazul Navalny

Alexei Navalny a fost spitalizat și plasat în comă indusă pe 20 august în Omsk, Siberia, după ce s-a simțit rău într-un avion. Pe 22 august, a fost transferat la un spital din Berlin.

Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că acesta a fost otrăvit cu o substanță aparținând grupului de agenți toxici Novichok. Pe 11 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a explicat că se efectuează verificări în cazul lui Alexei Navalny, în cadrul procedurilor juridice tradiționale din Rusia, subliniind că elementele expuse de Berlin ar trebui să facă obiectul verificărilor în Rusia înainte de deschiderea unei anchete.

79
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, Maria Zaharova, Moscova, Rusia
Tematic
Parlamentul European cere sancțiuni aspre împotriva Rusiei
Scrisă în grabă: Greșeala comisă în rezoluția PE
Reacția Moscovei la ideea UE de a numi sancțiunile “Navalnîi”
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi

Загрузка...