Akin Ozturk

TURCIA: a fost prins generalul care a organizat lovitura de stat

24
Generalul Akin Ozturk, fost comandant al Forţelor Aeriene turce, a recunoscut marţi, 19 iulie, că a coordonat tentativa de lovitură de stat din Turcia. Anunţul său vine după ce sâmbătă postul de televiziune Fox News a susţinut că regretă eşecul loviturii de stat de la Ankara.

BUCUREŞTI, 19 iulie — Sputnik. Generalul Akin Ozturk a fost citat afirmând în faţa anchetatorilor că a acţionat "cu intenţia de a organiza o lovitură de stat", potrivit Gândul.

Din imagini publicate de agenţia Anadolu se observă că generalul Akin Ozturk are răni în zona feţei şi a pieptului.

Analistul Ralph Peters, fost ofiţer al Pentagonului, a scris într-un editorial pentru Fox News că lovitura de stat eşuată din seara zilei de vineri a fost „ultima speranţă a Turciei" de a pune capăt degradării societăţii.

„Eşecul loviturii de stat de vineri seara a fost ultima speranță a Turciei de a opri islamizarea guvernului și degradarea societății. Timp de aproape un secol, forțele armate turcești au fost paznicii constituției seculare a țării. Cel mai recent, loviturile de stat din 1960, 1971 și 1980 au fost intervenţia militară de prevenire a prăbușirii țării", scrie Ralph Peters.

Totodată, fostul ofiţer al Pentagonului nota că liderii armatei au făcut greşeli dezastruoase în executarea ordinului dat de Washington.

Președintele Erdogan nu trebuia să fie plecat din Ankara în momentul puciului, scrie analistul militar, pentru că, într-o lovitură de stat, cheia este să profiţi de liderii pe care vrei să îi detronezi şi să ai controlul presei. Astfel că, în loc să fugă în exil, Erdogan a fost capabil să se întoarcă în triumf.

24
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

589
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

589
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

187
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

187
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă: ”Români, ieșiți din starea de frică! Timmermans cine ești tu, mă?!”

0
Diana Șoșoacă: ”Luptați, altfel vom muri sclavi într-o colonie! Închideți porcăriile de televizoare! Nu vă mai lăsați manipulați! Vezi un om care luptă toată ziua și tu crezi ce spune un dobitoc?!”

BUCUREȘTI, 27 feb – Sputnik. Cu contul blocat principal de pe rețeaua Facebook blocat, Diana Șoșoacă nu cedează!

Politiciana-fenomen a găsit p metodă de a-și publica textele și excepționalele mesaje video, postând pe pagina soțului său, Silvestru Șoșoacă. Link aici.

Într-un mesaj fulminant filmat în timp ce se îndrepta spre Iași, Diana Șoșoacă a atacat în serie probleme actuale, a răspuns unor mesaje, i-a făcut praf pe cei care o atacă! Un material video care merită urmărit!

Redăm doar câteva fragmente.

Diana Șoșoacă se supără pe cei care îi cer să scoată lumea în stradă sau care o întreabă dacă să se iasă în stradă, de parcă ar cere voie. ”Eu am fost mereu în stradă! Voi unde ați fost, pe Facebook?! Dacă manifestați pașnic, e legal!”, spune senatoarea, ”Treziți-vă, luptați, altfel vom muri sclavi într-o colonie”.

”Unde sunteți acum, când este cel mai mare pericol pentru România!”, spune Diana Șoșoacă, subliniind că ”Nu este nicio conspirație, suntem sub asaltul neomarxiștilor globaliști. Uitați-vă cum au încercat să-l distrugă pe Trump. Apropo… NU au reușit!”

Senatoarea atrage atenția că sunt folosite televiziunile pentru a se crea panică și pentru a denigra pe cei care apără poporul român.

”Aceste televiziuni sunt plătite să inducă panică”, spune Diana Șoșoacă. ”Când se apucă unul să apere poporul român este denigrat imediat - sunt tot felul de nemernici care nu muncesc, nu fac altceva decât să denigreze, nu au meserie, nu au nimic!..”

În aceste condiții, Diana Șoșoacă spune clar: ”Încetați să mai ascultați prostiile lor, de ani de zile este manipulat poporul român”

”Am votat numai trădători la conducere”, spune Șoșoacă, care arată că, în loc să rezolve probleme oamenilor, să se dea bani pentru copii, se cumpără ”armament vechi de la ăștia cu care colaborăm noi”.

Problema minerilor o preocupă și o revoltă pe senatoare – ”Minele se închid, în timp ce Germania, Polonia prelungesc contactele de muncă ale minerilor. Noi de ce nu facem așa ceva? Pentru că apare Timmermans și dă comenzi în România? Timmermans – cine ești, tu, mă?!”.

Și, constată Diana Șoșoacă, ”apare PSD a doua zi și spune ”închidem minele””. Numai trădători, izbucnește Diana Șoșoacă.

Cât despre ”problema” zilei, mărțișoarele, Diana Șoșoacă spune clar: ”Dacă mai văd și prostia asta cu „nu cumpărați mărțișoare, deja e un atac mizerabil la tradițiile românești”.

0
Tagurile:
Frans Timmermans, Diana Șoșoacă

Загрузка...