Spital

TEHNOLOGIE: în România a apărut spitalul care se dezinfectează singur

6
(reînnoit 15:59 13.07.2016)
Tehnologia revoluţionară a ajuns în premieră din Franţa în România şi este testată la Spitalul Judeţean Bistriţa pentru ca să nu se mai îmbolnăvească oamenii în saloane din cauza bacteriilor.

BUCUREŞTI, 13 iulie — Sputnik. Sistemul este format din componente din plastic pentru uşi, pereţi, mânere şi balustrade care se dezinfectează singure pentru că omoară bacteriile datorită unor substanţe cu care sunt impregnate, potrivit Digi24

Fondurile cu care va fi achiziţionată noua tehnologie din Franţa provin din fonduri europene, statul român neavând bani.

„Sunt niște materiale care au o proprietate permanent bactericidă, adică în compoziția lor au o substanță activă care permanent se elimină și neutralizează bacteriile", a spus Gabriel Lazany, directorul administrativ al spitalului.

Pacienţii spitalului au declarat că acum se simt mai în siguranţă dacă autorităţile fac această investiţie. În afară de componentele din plastic, pe piaţă mai există o răşină specială pentru pardoseli, cu acelaşi efect. Managerii Spitalului Judeţean Bistriţa au în vedere să achiziţioneze şi această substanţă.

6
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

554
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

554
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

154
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

154
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Raed Arafat

Ne paște starea de urgență? Raed Arafat, explicații de ultim moment

0
(reînnoit 08:08 06.07.2020)
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a vorbit despre situația în care ne aflăm la momentul de față din punct de vedere epidemiologic și s-a arătat îngrijorat. Ce a declarat.

BUCUREȘTI, 6 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Numărul mare de persoane infectate cu noul coronavirus din ultima perioadă stârnește îngrijorarea autorităților din România. De altfel, la cel mai înalt nivel, se vehiculează deja ideea reintrării în starea de urgență.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, spune că, la un moment dat, este posibil să se suplimenteze locurile la terapie intensivă, mai ales că semnale de alarmă există.

Oficialul a reluat rugămintea adresată populației de a respecta regulile de protecție. Mai exact, trebuie să purtăm mască, să folosim dezinfectant și să ne spălăm pe mâini.

”Vedem o creștere foarte serioasă și avem niște indicatori pe care îi analizăm. Durata de infectare a scăzut. Creșterea cazurilor active începe să pună presiune pe secțiile de terapie intensivă. Avem și alte probleme”, a spus Arafat.

Acesta a subliniat că medicii nu pot fi detașați așa ușor și că nu se poate pronunța dacă se va ajunge sau nu la starea de urgență. Mai mult, Arafat a subliniat că încearcă să facă să nu se ajungă în situația de a alege dintre doi pacienți pe care din ei să îi pună la ventilator.

Reamintim că, în data de 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență. Aceasta a fost prelungită cu încă o lună.

În perioada stării de urgență au fost date 12 ordonanțe militare care au restricționat dreptul la libera circulație, la educație și la sănătate.

Peste două luni, Guvernul a înlocuit starea de urgență cu starea de alertă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Stare de urgență, Raed Arafat
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...