Rachetă

România ar putea fi victima unui război nuclear, titrează New York Times

298
(reînnoit 18:04 13.05.2016)
Scutul antirachetă din România ar putea duce la un război nuclear, iar ţara lui Dracula ar putea fi una dintre victimele ce va ajunge în ruine, avertizează analistul rus Konstantin Bogdanov într-un comentariu publicat joi, în ziua în care sistemul de la Deveselu a devenit operațional, preluat de New York Times.

BUCUREŞTI, 13 mai — Sputnik. România este țintă inevitabilă în cazul unui război NATO — Rusia, întrucât scutul antirachetă din România este o amenințare directă la adresa securității Federației Ruse, a avertizat expertul rus Konstantin Bogdanov, citat ne New York Times.

Prin instalarea scutului antirachetă de la Deveselu, România şi-a asigurat statutul de țintă principală a Rusiei în caz de război. Iar un eventual război NATO-Rusia nu va fi decât unul nuclear, a mai spus el.

Țări eșuate precum România, care găzduiesc sisteme antirachetă americane, ar putea fi singurele victime, iar Statele Unite se vor împăca apoi cu Rusia "deasupra ruinelor fumegânde ale elementelor est-europene ale scutului antirachetă", a adăugat analistul.

"Elementele antirachetă din Europa de Est ar putea duce la o accelerare pe panta alunecoasă a războiului nuclear într-o criză", a scris Bogdanov, informează NYT.

Şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că România este principala amenințare la adresa securității naționale a Federației Ruse din acest moment.

"Am spus de când a început această poveste că experții noștri sunt convinși că dezvoltarea sistemului anti-rachete balistice ridică o anumită amenințare la adresa Federației Ruse", a declarat Peskov.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat la București că scutul nu este o amenințare la adresa Rusiei. Însă explicațiile sale nu sunt reale de vreme ce Iranul nu mai reprezintă un pericol de proliferare a armamentului nuclear, iar în urmă cu mai bine de 5 ani, pe vremea administrației Bush, justificarea scutului antirachetă de la Deveselu era pericolul nuclear venit dinspre Iran.

Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că acest sistem va face atât Europa, cât şi România mai sigure și are caracter defensiv.

Proiectul scutului antirachetă de la Deveselu a început în 2013 şi finalizat anul trecut. Investițiile au fost de aproximativ 800 de milioane de dolari.

298
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

568
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

568
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

173
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

173
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Test

Lovitură: Unul dintre cei mai puternici baroni PSD confirmat cu COVID!

0
(reînnoit 17:23 15.08.2020)
“În funcție de ce vor spune medicii, fie va intra în carantină la domiciliu, fie va rămâne în spital până la negativare, urmând să facă și o radiografie pulmonară”

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Cunoscut ca unul dintre cei mai puternici baroni PSD încă de pe vremea lui Adrian Năstase și Mircea Geoană, Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost confirmat cu COVID-19, transmite Gazeta de Sud.

Prioteasa este asimptomatic - nu a avut febră şi are şi gust, şi miros, el făcând testul după ce directoarea de imagine a Consiliului Județean a fost depistată pozitiv la testul COVID-19.

”Am făcut şi eu testul şi mi s-a confirmat că sunt pozitiv, dar chiar mi s-a spus că aş fi pe la jumătatea bolii”, a declarat Ion Prioteasa pentru Gazeta de Sud. ”Nu am simţit nimic, sunt asimptomatic, nu am avut febră şi, am şi gust şi miros”.

Prioteasa a declarat că va rămâne internat în spital 48 de ore, conform prevederilor legale, ”după aceea, în funcție de ce vor spune medicii, fie va intra în carantină la domiciliu, fie va rămâne în spital până la negativare, urmând să facă și o radiografie pulmonară”, transmite ”Gazeta de sud”. 

0
Tagurile:
coronavirus, PSD
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Ultima oră: PSD a luat decizia finală privind moțiunea, contrazicând-o din nou pe Firea!
Acum: Răspuns incendiar la moțiunea PSD: PNL accelerează revocarea Avocatului Poporului!
Iohannis n-a avut încotro: a promulgat o lege importantă susținută de PSD

Загрузка...