Tom & Jerry

Desenele animate „Tom şi Jerry", cauza violențelor din Orientul Mijlociu

25
(reînnoit 12:24 06.05.2016)
Un înalt oficial din Egipt susține că desenele cu Tom și Jerry încurajează copiii să pună în practică „proiecte malefice", transmite B1TV.

CHIȘINĂU, 6 mai — Sputnik. Directorul Serviciului de Informații din Egipt a declarat, în timpul unei conferințe de presă organizate la Cairo, că desenele animate "Tom si Jerry" sunt parțial responsabile pentru violențele comise în Orientul Mijlociu, transmite B1TV.

Oficialul egiptean a afirmat că desenele cu Tom şi Jerry nu fac altceva decât să îi încurajeze pe copii sa comploteze" pentru a pune în practică "proiecte malefice" și să folosească revolvere, cuțite și drujbe.

„Tom și Jerry prezintă violența într-o manieră amuzantă și transmite mesaje precum „da, poți să îl bați" și „poți să îl arunci în aer cu explozibili". Astfel de mesaje creează impresia că ele prezintă fapte naturale", a declarat Salah Abdel Salek, directorul Serviciului de Informații din Egipt, citat de B1TV.

Ca reacție la declarațiile oficialului egiptean, corespondentul din Egipt al publicației americane Washington Post le-a calificat complet absurde.

25
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

568
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

568
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

173
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

173
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Proteste în Belarus

Proteste în Belarus: Jurnaliști, atacați de "oameni în negru"

0
(reînnoit 23:20 11.08.2020)
Oameni în negru, fără însemne oficiale atacă jurnaliștii, le extrag cardurile de memorie și distrug aparatele foto și video.

CHIȘINĂU, 11 aug – Sputnik. Persoane în uniformă neagră și căști bruschează jurnaliștii, le confiscă cardurile de memorie, distrug aparatele și le smulg ecusoanele de jurnaliști, a relatat agenției Sputnik Belarus reporterul foto al Associated Press, Serghei Grits.

Potrivit lui, pe la orele nouă seara, spre angajații instituțiilor de presă, care activau în apropierea hotelului Orbita, s-au apropiat câteva persoane cu caschete, fără semne distinctive.

“Cu trei lovituri cu pumnul mi-au distrus ecranul camerei. De la alți șase colegi le-au extras cardurile de memorie”, a menționat Grits.

Reporterul foto a specificat că inițial acești “oameni în negru” au dispersat demonstranții, iar apoi au revenit pentru “a rezolva” jurnaliștii.

Potrivit Sputnik, pe bulevardul Dzerjinski a fost distrus aparatul foto al reporterului portalului TUT.BY, Vadim Zamirovski. Jurnalistul consideră că miliția a primit indicații să distrugă camerele.

0
Tagurile:
Minsk, Belarus
Tematic
Ultima oră: Tihanovskaia îndeamnă belarușii să renunțe la proteste
Proteste în Belarus: Ciocniri violente între demonstranți și OMON în Brest - Video
Belarus: Trupele OMON trag în protestatari cu gloanțe de cauciuc

Загрузка...