Tunel

Am putea ajunge în doar 30 de minute de la Braşov la Bucureşti dacă...

3
Un savant român a inventat primul tren aerian din lume care ar fi mers cu 600 km/h, statul francez nu a avut fonduri pentru materializarea proiectului, iar politicienii au considerat că nu e atât de important să ai o magistrală supersonică Bucureşti - Braşov şi alta Bucureşti - Marea Neagră.

BUCUREŞTI, 11 apr — Sputnik. De-a lungul activității sale științifice, Henri Coandă a șocat lumea savanților cu sute de invenții ce ar fi putut să transforme România în central global al dezvoltării, informează Monitorul Expres.

La 7 iunie 1886 se năştea, în Bucureşti, Henri Marie Coandă. Tatăl său, generalul Constantin Coandă, era profesor de matematică, iar Aida Danet, mama lui, era fiica unui medic francez. Înainte să studieze aeronautica, Henri Coandă a studiat sculptura şi a luat şi lecţii de violoncel.

În 1909, Coandă a absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la universităţile din Charlottenburg, Torino şi Liege. Celebrul inginer Gustave Eiffel a spus la vremea respectivă despre el că s-a născut cu 30 sau 50 de ani prea devreme. Pe 16 decembrie 1910, la cel de-al Doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacție din lume. Pe eticheta exponatului stătea scris: „Singurele aeroplane fără elice. Aeroplanele Coandă". Prin această invenție, românul a intrat în istoria aviaţiei mondiale.

În 1920 — 1921, Coandă a inventat primul tren aerian din lume care atingea o viteză de 600 km/oră, la acea vreme de domeniul fanteziei. Proiectul a fost propus statului francez, însă acesta nu a avut banii necesari finanţării. Trenul era proiectat să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer. Coandă nu s-a lăsat şi a reluat ideea în România.

"Proiectul „Aerotubexpres" era o instalaţie de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenţia a fost brevetată în România la 21 mai 1970, cu titlul „Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic în interiorul unei canalizaţii tubulare". Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie compatrioţii săi, iar inaugurarea staţiei-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova. Românii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 600 km/oră. Iniţial, tubul avea un metru şi era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina frecarea, a prevăzut nişte fante pe traseul tuburilor. Obiectul se învelea cu o pernă de aer şi plutea pur şi simplu", precizează sursa citată.

Savantul român dorea din toată inima să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute în România. Bucureşti-Braşov era una dintre ele. Traseul era conceput pentru două conducte-magistrale: una pentru trenurile marfare, deplasate prin propulsie pneumatică în „zbor ghidat" la viteze supersonice, a doua pentru transportul de persoane.

Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Mării Negre, iar al treilea — de Oraşul Viitorului, Delta, un fel de Sillicon Valley mult mai avansat decât cel american.

"Oraşul Delta conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un computer central ultraperformant şi laboratoare, dar şi locuri de recreere, unele subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării şi litoral, cu 10 km lungime şi 2 km lăţime", precizează Monitorul Expres.

Savantul şi-a testat tuburile transportoare la Măneciu Ungureni, în zona muntelui Ciucaş, pe cursul râului Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate atât la suprafaţă cât şi în subteran. Rezultatul experimentului a fost excelent. Dar, din păcate, nimeni de atunci nu a mai auzit de Aerotubexpres. Coandă, cel mai prolific savant al lumii aeronautice, a murit la Bucureşti pe 25 noiembrie 1972. Avea 86 de ani.

Inventator de geniu, Henri Coandă a avut peste 250 de brevete şi 700 de invenţii. A conceput aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare. Pentru experimente aerodinamice a creat o platformă mobilă montată pe un tren, iar experimentele se desfăşurau la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris — Saint Quentin. În 1926, în România, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol, folosit și azi în prospectarea petroliferă. Inventatorul român a construit în Golful Persic un echipament oceanic de depozitare a petrolului. Cu ajutorul lui, petrolul este extras departe de malul mării.

Dacă cineva s-ar fi obosit puțin să-i urmeze gândul, azi am fi scăpat pentru totdeauna de marele chin al construirii autostrăzilor. Mai mult decât atât: România ar fi fost centrul global al dezvoltării. 

3

Загрузка...