Populaţie

Moldova rămâne fără populaţie

3
(reînnoit 13:56 07.04.2016)
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul populaţiei Republicii Moldova a scăzut anul trecut cu peste 2 mii de persoane.

CHIŞINĂU, 7 apr – Sputnik. Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova a scăzut într-un an cu peste 2 mii de persoane. Potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică, la începutul acestui an Moldova avea o populaţie de 3,553 milioane, în scădere cu 2013 persoane în comparaţie cu anul 2014.  

Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii din mediul rural. Aici locuiesc peste 2 milioane de persoane. În mediul urban locuiesc 1,5 milioane de oameni.

Cea mai mare concentrare demografică este în municipiul Chişinău, unde locuiesc peste 814 mii de persoane. Raionul cu cei mai puţin locuitori este Basarabeasca. Aici sunt înregistraţi doar 28 de mii de locuitori.

În Moldova sunt mai multe femei decât bărbaţi. Din numărul total al populaţiei, femeile alcătuiesc 52%, iar bărbaţii – 48%.

Peste 34 de mii de persoane din ţara noastră au vârsta de 85 de ani şi peste.

3
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

567
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

567
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

173
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

173
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Supermarket

Ce băutură alcoolică ne ajută depășim COVID-19

0
(reînnoit 19:01 07.08.2020)
Cercetătorii din Canada au aflat ce băutură alcoolică poate ajuta la depășirea efectelor negative ale COVID-19.

CHIȘINĂU, 7 aug – Sputnik. Savanții din Canada au ajuns la concluzia că un consum moderat al vinului roșu și alb poate contribui la diminuarea impactului negativ al coronavirusului asupra organismului.

Vinul conține antioxidantul resveratrol, care poate atenua cursul COVID-19, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Laval (Quebec, Canada).

Coronavirusul perturbă funcționarea proteinei ACE2, prezentă în țesuturile plămânilor, inimii, rinichilor, creierului și care este una vitală. Resveratrol contribuie la sporirea concentrației de ACE2 și în acest fel reduce severitatea sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS) care însoțește COVID-19.

În plus, antioxidantul poate suprima celulele sistemului imunitar prin reducerea cantității de citokine. Odată ce ARDS este provocat inclusiv de o reacție imună excesivă, resveratrolul ar putea să aibă o influență benefică suplimentară în cazul unor astfel de complicații.

Resveratrolul se conține nu doar în vin, dar și în struguri de viță de vie, coacăză și arahide, fistic, cacao, zmeură.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
vin, alcool, coronavirus
Tematic
Coronavirus România, 4 august: 55.241 (+1.232) de persoane infectate, 2.480 (+48) decese
Coronavirus în România: 1 309 noi cazuri de infectare
Coronavirus în România, 6 august: + 1345 cazuri de infectare, + 45 decese
S-a descoperit punctul slab al coronavirusului - detalii
Coronavirus în România, 7 august: 59.273 (+1378) persoane infectate, 2616 (+50) decese

Загрузка...