Biblioteca din Iași

Un oraș din România are cea mai frumoasă bibliotecă din lume

35
În cadrul unui sondaj realizat de site-ul boredpanda.com a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume și ea se află într-un oraș din România.

BUCUREȘTI, 18 mar — Sputnik. Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași, România, a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume, în cadrul unui sondaj realizat de site-ul boredpanda.com, scrie portalul iasicasa.ro.

Peste 400 de mii de utilizatori au contribuit la realizarea acestui clasament, în topul căruia se mai află Biblioteca Națională din Praga (Cehia), Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin (Irlanda), Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro (Brazilia), Biblioteca Admont (Austria).

Biblioteca centrală a Institutului Politehnic "Gh. Asachi", a fost înființată în anul 1948, în sala bibliotecii din Palatul Universității, prin unirea bibliotecilor catedrelor de chimie organica, fizica, a laboratoarelor de specialitate cu Biblioteca Seminarului matematic, reunind un fond modest de 12.000 unități de bibliotecă, cărți și reviste, cu o singură sală de studiu cu 10 locuri existente în sala Seminarului matematic, potrivit tuiasi.ro.

În prezent, Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași deține un fond total de documente de 962.528 volume.

35
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

570
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

570
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

173
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

173
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Laborator, imagine de arhivă

Numărul mutațiilor coronavirusului: Rospotrebnadzor - detalii

0
(reînnoit 14:46 19.09.2020)
Rospotrebnadzor anunță de câte ori a suferit mutații coronavirusul și care sunt cele mai stabile mutații care au cunoscut o largă răspândire în lume.

CHIȘINĂU, 19 sept - Sputnik. Potrivir Rospotrebnadzor, astăzi, există câteva mii de mutații ale coronavirusului în lume, informează RIA Novosti.

În același timp, 22 de mutații sunt fixate și sunt moștenite stabil, a explicat autoritatea de reglementare.

”În prezent există aproximativ 22 de astfel de mutații unice. Trebuie remarcat faptul că aceste mutații au avut loc în ianuarie - martie 2020 și, ulterior, alte mutații în genomul virusului nu au fost detectate, care ar fi căpătat o largă răspândire”, a declarat instituția într-un comunicat.

Serviciul de presă a explicat că cea mai stabilă schimbare este apariția a două mutații unice; la 93 la sută din probele studiate se găsește această pereche. Primele variante ale virusului cu aceste segmente au fost detectate la sfârșitul lunii ianuarie în China, apoi în Australia, iar la sfârșitul lunii februarie au fost găsite deja în majoritatea țărilor din Europa de Vest, Arabia Saudită, SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Maroc și Senegal.

Pe teritoriul Rusiei, această pereche de mutații este detectată în 99% din probele studiate, menționează Rospotrebnadzor. În același timp, după compararea cu genomurile străine, experții au ajuns la concluzia că variantele de tulpini cu mutații P314L (gena ORF1b) și D614G (gena S) comune în Europa de Vest au fost importate masiv în Rusia în martie și aprilie.

Cele mai recente date despre situația cu COVID-19 în Rusia și în lume sunt prezentate pe portalul stopkoronavirus.ru.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
coronavirus
Tematic
Cântăreața Delia are coronavirus? Ce spune vedeta
Austria a anunțat al doilea val de coronavirus
Coronavirus în UK: noi măsuri restrictive anunţate astăzi

Загрузка...