Cluj Arena

27 martie, zi istorică la Cluj. România-Spania, meci amical

14
Clujul devine capitala fotbalului Românesc la 27 martie, când România va întâlni Spania într-un meci amical.

CHIȘINĂU, 1 mar — Sputnik. Meciul amical dintre România și Spania, programat pentru 27 martie, se va disputa pe Cluj Arena. Anunțul a fost făcut de Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, scrie portalul informațional NapocaNews.ro.

Această decizie vine după ce Primăria Capitalei a dat un răspuns negativ ferm privind redeschiderea Arenei Naționale. Răzvan Burleanu a declarat că anume din acest motiv s-a luat decizia în favoarea Cluj Arena.

„Am observat și eu că am primit cu foarte mare rapiditate un răspuns. Credeam că noaptea e un sfetnic bun, dar acum vă pot confirma în mod oficial că meciul cu Spania se va juca la Cluj. Am vorbit cu reprezentanții naționalei Spaniei și au spus că nu e nicio problemă. Singura problemă e legată de gazon. Specialiștii vor decide dacă el va putea susține două meciuri și 4 antrenamente într-un timp atât de scurt", titrează Pro Sport, citându-l pe președintele FRF.

Răzvan Burleanu a mai adăugat că nu este trist, ci frustrat de cele întâmplate și așteaptă cu rapiditate un răspuns legat și de cerea făcută celor de la Primărie de a da spre administrare Federației Arena Națională.

14
Mănăstire, poză simbol

Floriile sau Duminica Verde

595
(reînnoit 09:07 23.04.2016)
Duminica Floriilor s-a numit în trecut şi Duminica graţierilor pentru că în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, iar în Germania Duminica Floriilor mai este numită Duminica Verde.

BUCUREŞTI, 23 apr — Sputnik. Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Парк цветов Кекенхоф в Нидерландах
© Sputnik / Алексей Куденко

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.

595
Тема:
Florii 2019: obiceiuri, mesaje şi urări de florii

Загрузка...
Подснежники. Ghiocei

Dragobete sau Sfântul Valentin? Despre istoria şi denumirea sărbătorii

192
(reînnoit 07:39 14.02.2018)
În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.

BUCUREŞTI, 14 feb — Sputnik. Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani încoace extrem de bine cunoscut în toate zonele României şi chiar în Republica Moldova, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor, scrie portalul doxologia.ro.

Denumirea de Dragobete provine de la numele slav al sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Glavo-Obretenie), marcată pe 24 februarie, şi este o zi a dragostei şi a renaşterii naturii care se celebrarea variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea.

„În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru. Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit", spune etnograful Angela Paveliuc Olariu, citată de portalul doxologia.ro.

Sărbătoarea care îngemăna cele două anotimpuri, iarna şi primăvara, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară", „Sântion de primăvară", „Ioan Dragobete", „Drăgostiţele", „Năvalnicul", „Logodna sau însoţitul paserilor".

192
Tagurile:
Ziua îndrăgostiţilor, Valentin şi Valentina, Dragobete

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă: ”Un NU categoric Tratatului militar România-Ucraina! Vom fi carne de tun!”

0
Senatoarea Diana Șoșoacă s-a opus în plenul Senatului Tratatului militar România-Ucraina, scoțând în evidență aspecte care NU se spun românilor

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. Senatoarea independentă Diana Șoșoacă a avut o nouă intervenție fulminantă în plenul Senatului, de data aceasta cu privire la Tratatul militar România-Ucraina!

”Vom fi carne de tun!”, spune senatoarea, declarând că un asemenea demers oficial al României este ”Inacceptabil” și, ca atare, ea spune ”Un NU categoric!”.

Argumentele senatoarei vin dintr-o analiză atentă – atât a Tratatului, cât mai ales a contextului geopolitic. De reținut că datele prezentate de Diana Șoșoacă NU sunt arătate românilor, cărora li se spune doar că înțelegerea cu Ucraina nu are conotații periculoase, că nu ne poate împinge în vreun conflict.

Senatoarea atrage atenția că ”Aparent avem de-a face cu o înțelegere inofensivă între două state vecine - în realitate, acest acord, care se încearcă a se încheia de vreo 20 de ani, nu știu cine apucat acum, are o bătaie mult mai lungă”.

”E clar că România care este stat NATO nu are vreun motiv să încheie cu un acord de non combat cu Ucraina pentru că, nu știu dacă vă aduceți aminte, dar una dintre condițiile pe care a trebuit să le îndeplinim la intrarea noastră în NATO a fost să avem tratate de bună vecinătate cu toate statele vecine, deci cu Ucraina avem tratat de buna vecinătate”, a declarat senatoarea.

În aceste condiții, Diana Șoșoacă subliniază că noul acord pe care îl discutăm acum ”are un alt sens”.

”Ucraina nu ne poate garanta nicio susținere în cazul în care România ar fi atacată de un atacată de un stat inamic – un caz ipotetic, evident”, spune senatoarea, arătând că, în schimb, ”noi garantăm Ucrainei susținerea militară a României în situația în care acest stat ar fi atacat”.

Și acum vine întrebarea cheie: ”Oare cine ar putea ataca Ucraina? În nici un caz un stat NATO. Prin eliminare, cine ar rămâne? Federația Rusă care, întâmplător, are și tratat de susținere cu China - deci, cele pe cele două mari puteri din cele trei din lume!”.

Diana Șoșoacă atrage atenția că România intră prin acest într-o situație deja tensionată, pe care ea o descrie ca fiind un dublu litigiu – după alipirea Crimeii (momentul în care Moscova a decis anexarea Crimeii”, cum spune senatoarea) – ”și mai aducem aminte că în urmă cu o lună a declanșat un a declanșat un conflict cu Federația Rusă”.

Deci, în cazul unui conflict în care România ar interveni ”noi în acest moment suntem carne de tun!”.

”Nici nu vreau să îmi închipui ce se întâmplă în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligați să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici cred că ne spulbera de pe fața pământului”, spune senatoarea, conchizând ferm - ”consider că ar trebui să ne mai gândim la semnarea acestui Tratat, având în vedere situația geopolitică din acest moment”.
0
Tagurile:
militar, tratat, România, Ucraina, Diana Șoșoacă
Tematic
Diana Șoșoacă sparge toate tiparele – o apariție de ”gradul 9”!
Situație scandaloasă în România - Diana Șoșoacă intervine! MECI de MECI!
Diana Șoșoacă, acțiune la nivel internațional – MODEL pentru Europa!
Șoșoacă: ”Servicii secrete EXTERNE îl impun pe Arafat – mâinile lui sunt pline de sânge!”

Загрузка...