Klaus Iohannis

Iohannis se grăbește și o nouă dovadă de superficialitate

676
(reînnoit 16:26 03.04.2018)
Luat la rost de nemți și confruntat cu o scădere a popularității, Klaus Iohannis a regizat o nouă scenetă, dar din care nu a ieșit cum dorea.

BUCUREȘTI, 3 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Fără îndoială, avertismentul dat de postul oficial german Deutsche Welle a avut efect asupra președintelui Klaus Iohannis, care a reacționat. Deutsche Welle comentase foarte acid absența lui Iohannis de la manifestarea de la Parlament dedicată Cenetenarului Unirii cu Basarabia; concluzia nemților a fost "președintele a lăsat în ultimele sale apariții publice impresia unei distanțe nefirești, a unei ciudate indiferențe conciliante — problema e că această detașare începe să semene cu o demisie".

În plus, absența de la manifestarea dedicată Cenetenarului Unirii cu Basarabia a avut iun efect direct, o scădere a popularității președintelui.

În consecință, Iohannis a dorit să dea urgent o lovitură de imagine, abordând o temă de actualitate — "efectele aplicării legislației privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor și angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliția PSD-ALDE".

În acest scop, Iohannis s-a întâlnit azi, la solicitarea sa, la Palatul Cotroceni, cu premierul Viorica Dăncilă și cu Lia-Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale.

Administrația Prezidențială a și redactat în mare grabă un Comunicat din care rezultă că Iohannis a atenționat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, "efectele noii legislații privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicție cu principiile egalității și predictibilității de la care a emanat, în condițiile în care s-a intervenit cu excepții punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenției legislative".

Totodată președintele a dezvoltat tema, arătând că suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât și local, consecințe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut.

Iar tema este asemănătoare cu a unor sindicate — creșterile "au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuțiilor sociale în sarcina angajaților".

Iar punctul forte al discursului prezidențial a fost, evident, "predictibilitatea". Situația salarială ar fi "în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile și criteriile de stabilitate asumate inițial, precum și promisiunile electorale ale coaliției PSD-ALDE".

„Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale și al impredictibilității, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanțe care nu doar rezolvă, dar și creează noi probleme", se arată în Cominicat.

Așa cum scriam la început, viteza cu care Comunicatul a fost remis presei duce la concluzia că parte privind "contribuția" președintelui a fost scrisă dinainte, ea constând, de fapt, într-o îmbinare de păsărească legislativă și fraze cheie din propaganda specifică președintelui, vizând asocierea lui Iohannis cu idéea de predicitibilitate, de prudență, iar a guvernului cu opusul acestor idei — nerespectarea angajamanetelor, "caruselul" modificărilor ș.a.

criză
© AFP 2020 / GUILLAUME SOUVANT

Faptul că demersul lui Iohannis a fost unul pripit și populist este chiar absența unei cazuistici clare, concrete, cu exemple punctuale — aici, aici și aici au avut loc aceste încălcări ale promisiunilor, scăderi salariale etc.

Pe scurt, președintele s-a comportat ca sindicatele ce se afișează în fața camerelor TV cu nenumărate pancarde și bannere, dar nu sunt în stare să pună în fața Oanei Vasilescu cazuri concrete.

"Președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului prudență în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetățenilor" — se scrie în finalul Comunicatului, adică o altă frază care sună bine, dar care nu are un sens clar, ci doar unul populist.

Interesant ar fi fost ca, în cadrul acestei întâlniri care viza nivelul de trai al cetățeanului și stabilitatea, președintele să ceară opinia premierului și față de politica BNR și a băncilor; într-o țară în care consumul din import are un rol major, politica băncilor ests o problemă uriașă, fapt care pare să nu-l intereseze pe președinte.

Concluzia noastră este că președintele Iohannis a jucat o nouă scenetă în care a dorit să arăte că are grijă de popor — de fapt, a arătat că știe despre ce este vorba doar de la televizor, cazurile concrete, situația reală, nefiind printre preocupările sale. Și, așa cum spuneam, nici grava problemă a politicii băncilor.

676
Tagurile:
intenții, teme, dedesubturi, întâlnire, Lia-Olguța Vasilescu, Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis, România
Tematic
Mircea Badea: Cum l-au pus americanii pe Iohannis, rolul decisiv al Elenei Udrea
Analist de top, ipoteză șoc: “Iohannis nu intră în turul 2, candidat surpriză anti-PSD”
Iohannis, în cădere - lovitură electorală grea, l-ar putea costa viitorul politic!
Savaliuc, fără milă cu Iohannis: "E un om rupt de realitate, nu el joacă"
Mihai Eminescu

Eminescu, despre starea economică a ţării. Unde a ajuns o ţară care nu a „ascultat” de el

451
Iată idei din gândirea economică a lui Eminescu, idei care parcă reflectă cu fidelitate situaţia vremurilor noastre şi care sugerează soluţii la fel de valabile astăzi ca atunci. Oare cât va mai trece până când vom lua aminte, măcar în al 12-lea ceas, la avertismentele lui Eminescu? Cât timp le vom mai acoperi cu indiferenţă şi uitare?

Editorial de Irina Bazon

Prin scrisul său ca „expresie a demnităţii naţionale” (Dimitrie Vatamaniuc), Eminescu denunţă formele şi tendinţele „liberalismului cosmopolit” pe care „pătura superpusă” (clasa de politicieni corupţi slujind interese străine, „uzurarii”, „clasele improductive” orientate spre „avere fără muncă”) le importa şi promova în ţara noastră. Pe de altă parte, el a dat voce, prin scrierile sale, sufletului românesc, anticipându-i pe cercetătorii de mai târziu, din perioada interbelică, interesaţi de identitatea şi spiritul românesc, de ceea ce constituie identitatea noastră.

Teoriile lui Eminescu sunt atat de valabile astăzi tocmai pentru că sunt ancorate profund în realităţile româneşti, afirmându-se prin ele „adevărul naţiei româneşti pentru care a trăit şi pentru care a fost sacrificat” (Zoe Dumitrescu Buşulenga). Prin ele, a anticipat evoluţii ulterioare ale societăţii româneşti şi putem spune cu îndreptăţire că marele jurnalist a fost şi un mare vizionar. El a afirmat acest „adevăr al naţiei” până la capăt, intransigent, fără să se lase în vreun fel influenţat de interese politice, personale sau de diverse ideologii la modă care aveau un efect dizolvant asupra fiinţei naţionale şi a unităţii românilor. Eminescu nu a fost tributar vreunei ideologii, fie că vorbim de socialism, de „liberalismul cosmopolit” sau chiar de ideologia Partidului Conservator, care, nu de puţine ori, nu a scăpat nici el de condeiul său nemilos.

Eminescu s-a situat mereu de partea „poporului istoric”, cum însuşi mărturiseşte: „...era o datorie de-a fi şi de-a rămânea în partea poporului istoric, din care însumi fac parte, şi în contra păturii superpuse de venetici”. Un jurnalist integru, o conştiinţă, un analist lucid, riguros, extrem de bine documentat, plin de forţă şi imbatabil în argumentele sale!

Dacă ar fi să ne oprim asupra unor probleme grave abordate de Eminescu, probleme cu care se confrunta România vremii sale, dar care nici astăzi nu şi-au găsit rezolvarea şi au rămas la fel de presante, conducând la o situaţie chiar mai gravă decât cea din timpul marelui gazetar, credem că problema cea mai stringentă şi apăsătoare este cea economică. Teoriile economice ale lui Eminescu anticipă scrieri ale unor economişti, sociologi şi politicieni din perioada interbelică, de exemplu, Virgil Madgearu, Mircea Vulcănescu, Dimitrie Gusti. Aceştia au înţeles că situaţia economică a ţării nu se va putea ameliora fără susţinerea ţăranilor, a micilor gospodării rurale, fără măsuri pentru ridicarea materială şi culturală a ţăranilor, „clasa productivă a ţării”, „temelia casei” (Eminescu).

În scrierile sale economice, Eminescu atrage atenţia asupra unor probleme grave precum vinderea pământurilor, împilarea, şi „proletarizarea” ţăranilor (care, din cauza sărăciei şi a lipsei de instruire, cădeau uşor în capcana „uzurarilor” şi a speculatorilor de tot felul), „înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive”, „importarea mărfurilor străine de tot soiul”, ruinarea proprietarului (în special a micului proprietar), „ale cărui interese sunt identice cu ale ţăranului”, negoţul „încăput pe mâini străine”, înmulţirea „claselor improductive” (funcţionari, negustori, samsari), a „claselor parazite”, de „mijlocitori”, care fac „avere fără muncă” pe spezele ţăranilor şi a producătorilor autohtoni, care munceau din greu şi abia supravieţuiau, simplificarea muncii, ceea ce nu mai permite ca „totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte”, crearea unor condiţii favorabile străinilor, dar care nu permit existenţa unei pieţe interne diversificare pentru produse româneşti, devalorizarea muncii, „singura creatoare a tuturor drepturilor”, emigrarea românilor etc.

„Au sustras muncii naţionale pieţele noastre”/ „În oraş plăteşti pânea cu preţul cu care se vinde la Viena sau la Paris”

„Factorii de căpetenie ai tranzacţiunii economice sunt atât de despărţiţi printr-o lume întreagă de intermediatori încât nu se simt reciproc; producţiunea se-aruncă în rangul al doilea, şi, în rangul întâi intră mijlocirea şi clasele mijlocitoare” (Timpul, 15 iulie 1882); „(...) siguranţa că România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului” (Timpul, 1 decembrie 1882), „Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părţi ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înţelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea” (Timpul, 3 decembrie 1882); „populaţiile noastre orăşeneşti au pierdut — prin importarea mărfurilor străine de tot soiul — pânea zilnic[ă] şi sânt reduse parte la proletariat”; „de la ţăran începând, pentru care toţi pretextează a se interesa şi care cu tot interesul platonic a ajuns ilot şi la sapă de lemn, şi sfârşind cu proprietarii mari, cu negoţul, cu meseriile, toată ţara, şi anume elementele româneşti dintr-însa au apucat pe clina unei continue şi repezi înapoieri”; „au sustras muncii naţionale pieţele noastre, încât astăzi am ajuns ca până şi obiecte de primă necesitate, precum făina, să se importe din străinătate”; „La ţară putrezesc grânele omului nevândute, în oraş plăteşti pânea cu preţul cu care se vinde la Viena sau la Paris”;

„Dominaţia banului internaţional, impusă de străini”
Bustul lui Mhai Eminescu în Aleea clasicilor literaturii române din Chișinău
© Sputnik / Miroslav Rotari

„E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte, nu să degenereze toate şi să se condamne poporul întreg la un singur soi de muncă care să-l facă unilateral, inept pe toate terenele afară de unul singur. … Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimuţărie. Îi vezi creând drumuri nouă de fier, tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei şi prisosului de populaţie din străinătate, pe când adevărate măsuri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt în germene în chiar poporul romanesc”; „Mania de a trata pe om ca simplă maşină, ca unealtă pentru producere, este, întâi, tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasă prin urmările ei”; „În loc ca munca să se diversifice, să se împartă din ce în ce mai mult, subvenind o ramură celeilalte, ea din contra se simplifică din ce în ce, din ce în ce s -a redus la cea mai simplă”; „Clase numeroase cari aveau un drept la muncă şi cari azi sunt lipsite de ea, fiindcă, fideli teoriei «om şi om», le-am pus să concureze cu universul întreg, persistă şi azi în aceeaşi veche orbire, ameţite de fraze liberale cosmopolite, ca şi când fraza ar fi fost cândva un ecuivalent al muncii reale şi al câştigului real”;

„Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii”; „românii, din contră, părăsesc ţara lor, ca şoarecii o corabie care arde (...).”

„Libertatea adevărată şi neatârnarea economică sunt două noţiuni identice”

„Pentru încurcarea judecăţii profanilor se clădeşte un labirint de cifre şi fraze pseudoştiinţifice, fără cap şi fără coadă, în care nu se vede esprimată clar nici o idee cumsecade, dar din al căror întreg reiese intenţia guvernului vătămătoare intereselor Statului”; „producţiunea numeroasă, bănoasă, ieftenă, iată singura țintă ce-o urmărim. De aci apoi o împărțeală a muncii după națiuni; una să producă numai un lucru și să fie absolut ineptă și incapabilă de-a produce altceva; altă, alt lucru. În adevăr imens, ieften, bănos. Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină, e un produs admirabil al liberalismului în materie de economie politică”; „Să nu ne facem iluzii. Prin atârnarea noastră economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai puţin de înrâuriri străine”; „Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mişcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială şi morală. Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână”;

„... ţăranul este temelia casei. Ori, slăbindu-se necontenit această temelie, edificiul întreg al statului român poate să se prăvălească. Dacă aceia cari au în mână soarta şi viitorul ţării nu văd primejdia, atât rău pentru ei, atât mai rău mai cu seamă pentru cetăţenii cari-i sufăr încă în fruntea afacerilor publice”; „libertatea adevărată şi neatârnarea economică sunt două noţiuni identice. Şi când vorbim de neatârnarea economică înţelegem eliberarea continuă, prin cultură şi prin împroprietărire, a clasei celei mai numeroase şi esclusiv productive, a clasei ţăranilor”; „Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă şi meseriile, şi unde creşte necesitatea de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie”; „Toate ţările cari n-au comerţ înăuntru şi cari sunt avizate la esport la pieţe depărtate decad intelectual, economic, moraliceşte chiar”.

„Conservarea proprietăţii mici în mâna proprietarului român”

Un „român care vrea să aibă o ţară românească” urmăreşte „conservarea mai cu seamă a proprietăţii mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseriaşilor români”; „Cu invidia, cu veninul dizolvant al scepticismului şi al calomniei, cu egalitarismul celor ce n-au nimic de pierdut ei au târât în mlaştina lor morală poporul crescut puternic în umbra Basarabilor şi a neamului Muşatin, i-au împestriţat limba, i-au sustras istoria şi datinile, i-au escamotat şira spinării, comoara de idei şi înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoşii lui.”

Iată idei din gândirea economică a lui Eminescu, idei care parcă reflectă cu fidelitate situaţia vremurilor noastre şi care sugerează soluţii la fel de valabile astăzi ca atunci. Însă mai uşor este să ne pierdem într-un „labirint de cifre şi fraze pseudoştiinţifice”, decât să privim la situaţia reală în care a ajuns ţara noastră şi să ne gândim la un set de măsuri simple şi concrete. „Dintr-o ţară înzestrată cu atât de multe condiţii de dezvoltare sănătoasă”, ţara noastră a ajuns într-o stare gravă de degradare economică şi morală descrisă cu atâta luciditate de Eminescu. Oare cât va mai trece până când vom lua aminte, măcar în al 12-lea ceas, la avertismentele lui Eminescu? Cât timp le vom mai acoperi cu indiferenţă şi uitare?

451
Tagurile:
România, Economie, Mihai Eminescu

Загрузка...
British Parliament

Acordul Brexit a fost respins - parlamentarii britanici au votat împotrivă (VIDEO)

9068
(reînnoit 21:44 15.01.2019)
Votul istoric din Camera Comunelor a Marii Britanii privind acordul Brexit s-a încheiat cu respingerea acestui document negociat de prim-ministrul Theresa May.

BUCUREŞTI, 15 ian - Sputnik. Camera Comunelor a respins marți acordul Brexit negociat de Theresa May cu Bruxelles.

Împotrivă au votat 432 de deputați, iar pentru acordul Brexit au votat 202 legislatori.

Votul istoric a fost amânat de două ori.

Camera Comunelor s-a întrunit marți pentru a vota asupra a patru amendamente care ar putea schimba "tratatul de retragere" din Uniunea Europeană și apoi asupra acordul Brexit în ansambl. Trei amendamente au fost retrase de la vot în Camera Comunelor, al patrulea fiind respins cu 600 de voturi. Doar 24 de deputați au susținut acest text.

Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a calificat votul "o înfrângere catastrofică pentru acest guvern".

"Varianta lipsei unui acord nu trebuie luată în calcul, trebuie asigurată o uniune vamală permanentă, iar drepturile și protecția cetățenilor trebuie garantate", a spus Corbyn, referindu-se la premierul May. "Principiul ei de guvernare a întârzierii și negării a ajuns la sfârșitul liniei, nu poate crede în mod serios că, după doi ani de eșec, este capabilă să negocieze un acord bun pentru această țară".

Corbyn a numit ulterior guvernul May "incompetent", şi a cerut un vot de neîncredere în acest guvern.

Răspunzând la înfrângerea răsunătoare, Theresa May a promis că guvernul său "respectă voința Camerei", dar a spus că este "datoria" ei de a finaliza "Brexit" pentru cetățenii britanici care au votat să părăsească UE în 2016.

În fiecare zi care se încheie fără un acord, a spus may, înseamnă "mai multă incertitudine, mai multă amărăciune și mai multă ranchiună". Ea a spus că nu este strategia guvernului său de a "rula în jos ceasul" până la 29 martie, când Marea Britanie este programată să părăsească UE, adăugând că ea crede că cea mai bună cale de a avansa este într-un mod "ordonat".

May a avertizat mai devreme că un scenariu fără acord a făcut posibilă perspectiva unei Irlande unite, a unei Scoţii independente și a unei desființări finale a Regatului Unit, cel mai probabil. Ea a numit un scenariu fără acord " o adevărată amenințare la adresa uniunii noastre".

9068
Тема:
Brexit. Marea Britanie a ieșit din UE

Загрузка...
В России сегодня презентовали международный проект Бессмертная память

“Memoria nemuritoare”: În Rusia a fost prezentat un nou proiect

89
(reînnoit 19:50 25.02.2021)
În centrul de presă al grupului media „Rossiya Segodnya” de la Moscova s-a desfășurat o masă rotundă în format de videoconferință, dedicată prezentării unui nou proiect.

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik. Conferința video “Genocidul nazist: noi documente și materiale” a reunit participanți din Rusia, Letonia, Kazahstan și Tadjikistan, raportori ai Adunării popoarelor din Eurasia și experți ai proiectului multimedia al agenției RIA Novosti “Nürnberg. Începutul păcii”.

Subiectul central al discuțiilor a constituit prezentarea proiectului internațional al adunării – “Memoria nemuritoare”, sarcina căreia este identificarea și digitalizarea unei cantități mari de date din arhivele străine, care arată proporțiile crimelor naziștilor împotriva cetățenilor sovietici. De asemenea, proiectul va include și materialele făcute publice după încheierea Tribunalului de la Nürnberg, primul din istorie care a recunoscut agresiunea drept cea mai gravă crimă și a prezentat opiniei publice crimele naziștilor împotriva păcii și umanității, transmite RIA Novosti.

Andrei Beliyaninov, secretarul general al Adunării popoarelor Eurasiei: “Societatea civilă din Rusia și restul lumii se alătură tot mai activ păstrării memoriei istorice. Activitatea Comitetului organizatoric internațional a proiectului “Memoria nemuritoare” de păstrare a patrimoniului istoric al Marelui Război pentru Apărarea Patriei și al Celui De-Al Doilea Război Mondial răspunde în același timp intereselor Rusiei și tuturor statelor – învingătoare și aliate. Existența unei cereri pentru o astfel de structură civică devine tot mai evidentă, dacă luăm în considerație campania propagandistică antirusă fără precedent, declanșată în ultimii ani. În toată lumea devine tot mai dificilă să organizăm și să desfășurăm evenimente legate de comemorarea chiar și a unor evenimente care sunt lipsite de orice ambiguitate în conținutul lor ideologic, cum ar fi înfrângerea fascismului de către Uniunea Sovietică și țările din coaliția antihitleristă. O sarcină importantă a comitetului internațional organizator al proiectului “Memoria nemuritoare” este crearea unei bănci digitale comune a documentelor cu privire la crimele naziste, precum și crearea unor dosare ale naziștilor și complicilor lor, care au comis crime împotriva păcii și umanității. Această sarcină științifică și organizatorică onorabilă cade pe umerii generației actuale. Îndeplinirea ei va contribui la restabilirea dreptății istorice și va deveni o barieră sigură în fața celor care încearcă să rescrie istoria, să reabiliteze nazismul și să ponegrească marea victorie a poporului sovietic și a tuturor țărilor și popoarelor, a învingătorilor nazismului”.

De asemenea, în cadrul mesei rotunde au fost prezentat și proiectul transmedia istoric al RIA Novosti – “Nürnberg. Începutul păcii”, lansat în anul aniversării a 75-a de la principalul proces de judecată al secolului XX. În cadrul acestui proiect, pe portalul nuremberg.media și în rețele de socializare sunt publicate materiale dedicate Tribunalului de la Nürnberg, în limba rusă, germană, franceză și engleză.

Proiectul oferă cititorilor mărturii de arhivă și muzeistice unice, fotografii, desene, cronici video, care oferă un prilej de a simți acest proiect zi de zi. La baza proiectului se află mărturiile de la persoana întâi, obținute de autori din arhivele rusești și străine. Acestea vor fi suplimentate e expoziții, podcasturi, discuții publice, spectacole. O parte indispensabilă a proiectului va deveni și o reconstrucție VR unică a istoriilor principalilor inculpați ai tribunalului.

“Problema documentelor care dezvăluie crimele nazismului este una centrală în cadrul proiectului. Petrecem mult timp în arhive, lucrăm cu materialele publicate – foto, video, sunet, manuscrise dactilografiate. În centrul materialelor noastre se află întotdeauna un document. Sunt niște mărturii atât de puternice, încât uneori chiar și cei mai căliți colegi simt niște dificultăți emoționale în timp ce lucrează cu tema dată. Iată de ce acordăm o mare atenție acestei activități importante de căutare și digitalizare a documentelor, legate de crimele împotriva populației civile a URSS, - abia urmează să studiem acest strat al memoriei istorice”, a menționat coordonatorul proiectului, jurnalistul și scriitorul Natalia Osipova.

Participanții la masa rotunda au convenit asupra publicării unei selecții de material a proiectului “Memoria nemuritoare” despre crimele naziștilor împotriva cetățenilor sovietici pe portalul nuremberg.media.

Adunarea popoarelor Eurasiai este o organizație neguvernamentală internațională, ai cărui scop este formarea unui model civic integrationist în numele consolidării păcii și armoniei prin dezvoltarea cooperării multilaterale și a diplomației civice (populare) în spațiul eurasiatic. În prezent, aceasta cuprinde reprezentanți ai peste 43 de state. Adunarea a încheiat 107 de acorduri de parteneriat în domeniul culturii, antreprenoriatului, dezvoltării relațiilor integraționiste între popoarelor Eurasiei și a diplomației populare.

Proiectul “Nürnberg. Începutul păcii” se desfășoară cu sprijinul partenerilor generali media: posturile de televiziune Rossiya 24 și Moskva 24, portalul de știri Vesti.ru, postul de radio Vesti FM, site-ul Komsomolskaia Pravda. Parteneri media a proiectului sunt postul de radio Mayak, postul de radio Radio Rossiya, cinematograful online tvzavr, Muzeul de Stat de Istorie, Muzeul Evreiesc și centrul de toleranță.

89
Tagurile:
Rossiya Segodnya

Загрузка...