Liviu Pleșoianu

Liviu Pleșoianu îi aruncă în față lui Iohannis: "Fii bărbat, te bagi?"

1714
(reînnoit 18:12 23.02.2018)
"Facem noi cinste cu banii pentru investigația DNA, Anticorupta din Sufragerie stă cu posteriorul pe dosarul tău".

BUCUREȘTI, 23 feb — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Deputatul Liviu Pleșoianu nu îl slăbește pe Klaus Iohannis, mai ales după reacția controversată a președintelui. Pleșoianu a taxat imediat caracterizarea "prezentare lipsită de claritate" pe care Iohannis a făcut-o raportului Toader.

"Prezentarea a fost cât se poate de clară, sub rezerva îndeplinirii condiției prealabile de minimă inteligență a receptorului…", comentează acid deputatul.

Acum puțin timp, Pleșoianu vine cu o provocare la adresa lui Iohannis, mai ales în sensil "adevăratei luptei anticorupție".

"Ești "bărbat de stat", Iohannis? Fii atunci bărbat și cere DNA să investigheze situația ta — cum ai făcut tu #MORMAN dintr-o casă obținută prin FALS și UZ DE FALS!", scrie Liviu Pleșoianu.

Deputatul PSD se referă și la un aspect denunțat în raportul lui Toader — costurile ridicate ale anchetelor DNA, în raport cu cele ale PG și DIICOT.

"Facem noi cinste cu banii pentru investigația DNA", scrie Pleșoianu. "Hai, IMACULATULE, ce zici, te bagi? Hai, fii căpitanul nostru și "dovedește-ți nevinovăția"…", îl provoacă pe președinte, folosind chiar retorica susținătorilor săi.

Liviu Pleșoianu conchide ironic, dar folosindu-se de sentința contra deciziilor primarului Iohannis — "Ești fals — FALS și UZ DE FALS!".

"Dacă am avea cu adevărat "luptă anticorupție" în România, ai fi și tu "PENAL"", spune deputatul. "Dar nu ești și știi exact de ce nu ești. Nu ești, doar pentru că Anticorupta din Sufragerie stă cu posteriorul pe dosarul tău".

Bineînțeles că aruncă în final o ironie și la adresa Laurei Kovesi: "Nu o pot cita exact, am alte standarde față de această pseudo-procuroare rudimentară".

Liviu Pleșoianu anexează un mms care circulă în aceste zile, un așa-zis ”autodenunț” al ”penalului Klaus Werner Iohannis”.

  

1714
Tagurile:
raport, provocare, DNA, Liviu Pleșoianu, Klaus Iohannis, România
Тема:
Klaus Iohannis (199)
Tematic
Mircea Badea, mesaj radical pentru Iohannis: "O votez pe Kovesi!"
Ultima oră: Manda și Comisia SRI - cutremur la SRI și DNA, vizat și Iohannis
Acuzație șoc: relație intimă Iohannis - Kovesi, chiar din sursă pro-președinte!
„Iohannis, terminat de frica puşcăriei care e foarte aproape"
Mihai Eminescu

Eminescu, despre starea economică a ţării. Unde a ajuns o ţară care nu a „ascultat” de el

424
Iată idei din gândirea economică a lui Eminescu, idei care parcă reflectă cu fidelitate situaţia vremurilor noastre şi care sugerează soluţii la fel de valabile astăzi ca atunci. Oare cât va mai trece până când vom lua aminte, măcar în al 12-lea ceas, la avertismentele lui Eminescu? Cât timp le vom mai acoperi cu indiferenţă şi uitare?

Editorial de Irina Bazon

Prin scrisul său ca „expresie a demnităţii naţionale” (Dimitrie Vatamaniuc), Eminescu denunţă formele şi tendinţele „liberalismului cosmopolit” pe care „pătura superpusă” (clasa de politicieni corupţi slujind interese străine, „uzurarii”, „clasele improductive” orientate spre „avere fără muncă”) le importa şi promova în ţara noastră. Pe de altă parte, el a dat voce, prin scrierile sale, sufletului românesc, anticipându-i pe cercetătorii de mai târziu, din perioada interbelică, interesaţi de identitatea şi spiritul românesc, de ceea ce constituie identitatea noastră.

Teoriile lui Eminescu sunt atat de valabile astăzi tocmai pentru că sunt ancorate profund în realităţile româneşti, afirmându-se prin ele „adevărul naţiei româneşti pentru care a trăit şi pentru care a fost sacrificat” (Zoe Dumitrescu Buşulenga). Prin ele, a anticipat evoluţii ulterioare ale societăţii româneşti şi putem spune cu îndreptăţire că marele jurnalist a fost şi un mare vizionar. El a afirmat acest „adevăr al naţiei” până la capăt, intransigent, fără să se lase în vreun fel influenţat de interese politice, personale sau de diverse ideologii la modă care aveau un efect dizolvant asupra fiinţei naţionale şi a unităţii românilor. Eminescu nu a fost tributar vreunei ideologii, fie că vorbim de socialism, de „liberalismul cosmopolit” sau chiar de ideologia Partidului Conservator, care, nu de puţine ori, nu a scăpat nici el de condeiul său nemilos.

Eminescu s-a situat mereu de partea „poporului istoric”, cum însuşi mărturiseşte: „...era o datorie de-a fi şi de-a rămânea în partea poporului istoric, din care însumi fac parte, şi în contra păturii superpuse de venetici”. Un jurnalist integru, o conştiinţă, un analist lucid, riguros, extrem de bine documentat, plin de forţă şi imbatabil în argumentele sale!

Dacă ar fi să ne oprim asupra unor probleme grave abordate de Eminescu, probleme cu care se confrunta România vremii sale, dar care nici astăzi nu şi-au găsit rezolvarea şi au rămas la fel de presante, conducând la o situaţie chiar mai gravă decât cea din timpul marelui gazetar, credem că problema cea mai stringentă şi apăsătoare este cea economică. Teoriile economice ale lui Eminescu anticipă scrieri ale unor economişti, sociologi şi politicieni din perioada interbelică, de exemplu, Virgil Madgearu, Mircea Vulcănescu, Dimitrie Gusti. Aceştia au înţeles că situaţia economică a ţării nu se va putea ameliora fără susţinerea ţăranilor, a micilor gospodării rurale, fără măsuri pentru ridicarea materială şi culturală a ţăranilor, „clasa productivă a ţării”, „temelia casei” (Eminescu).

În scrierile sale economice, Eminescu atrage atenţia asupra unor probleme grave precum vinderea pământurilor, împilarea, şi „proletarizarea” ţăranilor (care, din cauza sărăciei şi a lipsei de instruire, cădeau uşor în capcana „uzurarilor” şi a speculatorilor de tot felul), „înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive”, „importarea mărfurilor străine de tot soiul”, ruinarea proprietarului (în special a micului proprietar), „ale cărui interese sunt identice cu ale ţăranului”, negoţul „încăput pe mâini străine”, înmulţirea „claselor improductive” (funcţionari, negustori, samsari), a „claselor parazite”, de „mijlocitori”, care fac „avere fără muncă” pe spezele ţăranilor şi a producătorilor autohtoni, care munceau din greu şi abia supravieţuiau, simplificarea muncii, ceea ce nu mai permite ca „totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte”, crearea unor condiţii favorabile străinilor, dar care nu permit existenţa unei pieţe interne diversificare pentru produse româneşti, devalorizarea muncii, „singura creatoare a tuturor drepturilor”, emigrarea românilor etc.

„Au sustras muncii naţionale pieţele noastre”/ „În oraş plăteşti pânea cu preţul cu care se vinde la Viena sau la Paris”

„Factorii de căpetenie ai tranzacţiunii economice sunt atât de despărţiţi printr-o lume întreagă de intermediatori încât nu se simt reciproc; producţiunea se-aruncă în rangul al doilea, şi, în rangul întâi intră mijlocirea şi clasele mijlocitoare” (Timpul, 15 iulie 1882); „(...) siguranţa că România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului” (Timpul, 1 decembrie 1882), „Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părţi ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înţelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea” (Timpul, 3 decembrie 1882); „populaţiile noastre orăşeneşti au pierdut — prin importarea mărfurilor străine de tot soiul — pânea zilnic[ă] şi sânt reduse parte la proletariat”; „de la ţăran începând, pentru care toţi pretextează a se interesa şi care cu tot interesul platonic a ajuns ilot şi la sapă de lemn, şi sfârşind cu proprietarii mari, cu negoţul, cu meseriile, toată ţara, şi anume elementele româneşti dintr-însa au apucat pe clina unei continue şi repezi înapoieri”; „au sustras muncii naţionale pieţele noastre, încât astăzi am ajuns ca până şi obiecte de primă necesitate, precum făina, să se importe din străinătate”; „La ţară putrezesc grânele omului nevândute, în oraş plăteşti pânea cu preţul cu care se vinde la Viena sau la Paris”;

„Dominaţia banului internaţional, impusă de străini”
Bustul lui Mhai Eminescu în Aleea clasicilor literaturii române din Chișinău
© Sputnik / Miroslav Rotari

„E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte, nu să degenereze toate şi să se condamne poporul întreg la un singur soi de muncă care să-l facă unilateral, inept pe toate terenele afară de unul singur. … Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimuţărie. Îi vezi creând drumuri nouă de fier, tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei şi prisosului de populaţie din străinătate, pe când adevărate măsuri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt în germene în chiar poporul romanesc”; „Mania de a trata pe om ca simplă maşină, ca unealtă pentru producere, este, întâi, tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasă prin urmările ei”; „În loc ca munca să se diversifice, să se împartă din ce în ce mai mult, subvenind o ramură celeilalte, ea din contra se simplifică din ce în ce, din ce în ce s -a redus la cea mai simplă”; „Clase numeroase cari aveau un drept la muncă şi cari azi sunt lipsite de ea, fiindcă, fideli teoriei «om şi om», le-am pus să concureze cu universul întreg, persistă şi azi în aceeaşi veche orbire, ameţite de fraze liberale cosmopolite, ca şi când fraza ar fi fost cândva un ecuivalent al muncii reale şi al câştigului real”;

„Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii”; „românii, din contră, părăsesc ţara lor, ca şoarecii o corabie care arde (...).”

„Libertatea adevărată şi neatârnarea economică sunt două noţiuni identice”

„Pentru încurcarea judecăţii profanilor se clădeşte un labirint de cifre şi fraze pseudoştiinţifice, fără cap şi fără coadă, în care nu se vede esprimată clar nici o idee cumsecade, dar din al căror întreg reiese intenţia guvernului vătămătoare intereselor Statului”; „producţiunea numeroasă, bănoasă, ieftenă, iată singura țintă ce-o urmărim. De aci apoi o împărțeală a muncii după națiuni; una să producă numai un lucru și să fie absolut ineptă și incapabilă de-a produce altceva; altă, alt lucru. În adevăr imens, ieften, bănos. Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină, e un produs admirabil al liberalismului în materie de economie politică”; „Să nu ne facem iluzii. Prin atârnarea noastră economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai puţin de înrâuriri străine”; „Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mişcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială şi morală. Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână”;

„... ţăranul este temelia casei. Ori, slăbindu-se necontenit această temelie, edificiul întreg al statului român poate să se prăvălească. Dacă aceia cari au în mână soarta şi viitorul ţării nu văd primejdia, atât rău pentru ei, atât mai rău mai cu seamă pentru cetăţenii cari-i sufăr încă în fruntea afacerilor publice”; „libertatea adevărată şi neatârnarea economică sunt două noţiuni identice. Şi când vorbim de neatârnarea economică înţelegem eliberarea continuă, prin cultură şi prin împroprietărire, a clasei celei mai numeroase şi esclusiv productive, a clasei ţăranilor”; „Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă şi meseriile, şi unde creşte necesitatea de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie”; „Toate ţările cari n-au comerţ înăuntru şi cari sunt avizate la esport la pieţe depărtate decad intelectual, economic, moraliceşte chiar”.

„Conservarea proprietăţii mici în mâna proprietarului român”

Un „român care vrea să aibă o ţară românească” urmăreşte „conservarea mai cu seamă a proprietăţii mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseriaşilor români”; „Cu invidia, cu veninul dizolvant al scepticismului şi al calomniei, cu egalitarismul celor ce n-au nimic de pierdut ei au târât în mlaştina lor morală poporul crescut puternic în umbra Basarabilor şi a neamului Muşatin, i-au împestriţat limba, i-au sustras istoria şi datinile, i-au escamotat şira spinării, comoara de idei şi înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoşii lui.”

Iată idei din gândirea economică a lui Eminescu, idei care parcă reflectă cu fidelitate situaţia vremurilor noastre şi care sugerează soluţii la fel de valabile astăzi ca atunci. Însă mai uşor este să ne pierdem într-un „labirint de cifre şi fraze pseudoştiinţifice”, decât să privim la situaţia reală în care a ajuns ţara noastră şi să ne gândim la un set de măsuri simple şi concrete. „Dintr-o ţară înzestrată cu atât de multe condiţii de dezvoltare sănătoasă”, ţara noastră a ajuns într-o stare gravă de degradare economică şi morală descrisă cu atâta luciditate de Eminescu. Oare cât va mai trece până când vom lua aminte, măcar în al 12-lea ceas, la avertismentele lui Eminescu? Cât timp le vom mai acoperi cu indiferenţă şi uitare?

424
Tagurile:
România, Economie, Mihai Eminescu

Загрузка...
British Parliament

Acordul Brexit a fost respins - parlamentarii britanici au votat împotrivă (VIDEO)

9065
(reînnoit 21:44 15.01.2019)
Votul istoric din Camera Comunelor a Marii Britanii privind acordul Brexit s-a încheiat cu respingerea acestui document negociat de prim-ministrul Theresa May.

BUCUREŞTI, 15 ian - Sputnik. Camera Comunelor a respins marți acordul Brexit negociat de Theresa May cu Bruxelles.

Împotrivă au votat 432 de deputați, iar pentru acordul Brexit au votat 202 legislatori.

Votul istoric a fost amânat de două ori.

Camera Comunelor s-a întrunit marți pentru a vota asupra a patru amendamente care ar putea schimba "tratatul de retragere" din Uniunea Europeană și apoi asupra acordul Brexit în ansambl. Trei amendamente au fost retrase de la vot în Camera Comunelor, al patrulea fiind respins cu 600 de voturi. Doar 24 de deputați au susținut acest text.

Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a calificat votul "o înfrângere catastrofică pentru acest guvern".

"Varianta lipsei unui acord nu trebuie luată în calcul, trebuie asigurată o uniune vamală permanentă, iar drepturile și protecția cetățenilor trebuie garantate", a spus Corbyn, referindu-se la premierul May. "Principiul ei de guvernare a întârzierii și negării a ajuns la sfârșitul liniei, nu poate crede în mod serios că, după doi ani de eșec, este capabilă să negocieze un acord bun pentru această țară".

Corbyn a numit ulterior guvernul May "incompetent", şi a cerut un vot de neîncredere în acest guvern.

Răspunzând la înfrângerea răsunătoare, Theresa May a promis că guvernul său "respectă voința Camerei", dar a spus că este "datoria" ei de a finaliza "Brexit" pentru cetățenii britanici care au votat să părăsească UE în 2016.

În fiecare zi care se încheie fără un acord, a spus may, înseamnă "mai multă incertitudine, mai multă amărăciune și mai multă ranchiună". Ea a spus că nu este strategia guvernului său de a "rula în jos ceasul" până la 29 martie, când Marea Britanie este programată să părăsească UE, adăugând că ea crede că cea mai bună cale de a avansa este într-un mod "ordonat".

May a avertizat mai devreme că un scenariu fără acord a făcut posibilă perspectiva unei Irlande unite, a unei Scoţii independente și a unei desființări finale a Regatului Unit, cel mai probabil. Ea a numit un scenariu fără acord " o adevărată amenințare la adresa uniunii noastre".

9065
Тема:
Brexit. Marea Britanie a ieșit din UE

Загрузка...
Строительство моста через Керченский пролив. Șantier, pod masiv, construcție metalică

Codul Muncii se schimbă. Care sunt noile prevederi

0
(reînnoit 17:15 11.07.2020)
În scopul adaptării mai precise la cerințele situației impuse de pandemia de coronavirus, Guvernul a decis să modifice Codul Muncii. Cum vor fi afectați salariații.

BUCUREȘTI, 11 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Pe masa Guvernului se află două proiecte de Ordonanță de Urgență. Prima dintre acestea vizează programul flexibil de muncă, iar cealaltă, sprijin pentru muncitorii zilieri și sezonieri.

O modificare importantă vizează angajații al căror timp de lucru se poate reduce cu până la jumătate pe toată perioada stării de urgență, de alertă ori a altei situații excepționale stabilite în condițiile legii, dar și pentru o perioadă de până la 6 luni de la încetarea acesteia. Timpul de lucru se va reduce în cazul în care activitatea se va diminua ca urmare a efectelor produse de existența uneia dintre aceste situații excepționale.

Hotărârea îi va aparține angajatorului. De asemenea, va fi redus și salariul.

Decizia de modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile și a salariului se comunica salariatului cu cel puțin trei zile lucrătoare  anterioare producerii modificării și se transmite în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia, informează dcbusiness.ro.

Reducerea unilaterală a timpului de muncă, anterior comunicării deciziei salariatului va fi informată sindicatului sau reprezentanților salariaților cu care se vor purta consultări.
Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă în condițiile alin. (1) salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de baza brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de baza brut aferent orelor de muncă efectiv prestate că urmare a reducerii timpului de muncă.

Măsura va fi dispusă pentru o perioadă de cel puțin cinci zile lucrătoare,  cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive având cel puțin aceeași durata dacă cauzele care au determinat luarea acestei măsuri se mențin.

 Indemnizația este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj în condițiile, termenele și procedura de decontare stabilite  prin hotărâre a Guvernului și după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plata aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.
Pe perioada de aplicabilitate a măsurii menționate este interzisă angajarea de personal pentru prestarea unor activități similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

 În același interval de timp, adică pe perioada de aplicabilitate a măsurii stabilite la alin. (1), salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă potrivit alin (1). 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Codul muncii
Tematic
ATENŢIE: se modifică Codul Muncii. Surprize pentru angajaţi
Schimbare în Codul Muncii: angajaţii pot fi concediaţi mai uşor
Modificări în Codul Muncii pentru angajaţii care lucrează peste 6 ore pe zi

Загрузка...