The flag on the premises of the Embassy of Israel in Moscow which has suspended its operations as the diplomats go on strike.

Prieten și fiabil, dar angajat în securitatea Israelului: Cine este noul șef al Mossadului

201
David sau Dadi Barnea a devenit al 13-lea șef al celebrei agenții de spionaj Mossad, după ce predecesorul său Yossi Cohen și-a încheiat mandatul la sfârșitul lunii mai.

BRUXELLES, 8 iun – Sputnik. Noul spion șef va servi țara timp de cinci ani și va trebui să se ocupe de o serie de probleme de securitate, inclusiv Hamas în sud și Hezbollah în nord, arată Sputnik

A trecut o săptămână de când Yossi Cohen, fostul șef al Mossadului israelian, și-a părăsit postul de spion șef al țării. Zvonurile spun că el va căuta acum o carieră politică, posibil în rândurile Likud-ului lui Netanyahu sau va înființa propriul partid, după ce a trecut prin așa-numita perioadă de trei ani de răcorire.

Cohen va fi probabil amintit ca unul dintre cei mai buni șefi ai Mossad. Sub conducerea sa, agenția de spionaj a pătruns într-o instalație iraniană în 2018 și a sustras o jumătate de tonă de fișiere nucleare.

Cu Cohen la conducere, Israelul a reușit să obțină milioane de măști de față, truse de testare și alte echipamente necesare pentru a face față coronavirusului furibund, într-un moment în care alte țări se luptau să rămână pe linia de plutire. În plus, el a jucat un rol esențial în conturarea acordurilor de normalizare dintre statul evreu și o serie de națiuni musulmane în 2020.

Acum, grija securității Israelului va fi pusă pe umerii unei alte persoane. David 'Dadi' Barnea, un tată în vârstă de 56 de ani, este adjunct al lui Cohen din 2019 și a fost firesc să-și asume postul de spion șef.

La fel ca în cazul șefilor anteriori ai Mossadului, nu se știu prea multe despre persoana celui care va conduce una dintre cele mai renumite organizații clandestine din lume.

El a lucrat în trecut și în unitatea de elită Sayeret Matkal din cadrul IDF, dedicată misiunilor speciale de recunoaștere. La acea vreme, a fost lăudat pentru capacitatea sa de a acționa rapid și de a gândi independent.

După serviciul militar, el a studiat și a lucrat ca senior business manager la una dintre băncile de investiții din Israel. Abia în 1996 s-a înscris în Mossad, unde a fost inițial responsabil pentru colectarea informațiilor.

De acolo, drumul spre vârf era garantat. Potrivit rapoartelor, Barnea a fost remarcat de regretatul șef al Mossad Meir Dagan, care s-a asigurat că îl promovează în cadrul organizației. El a fost cel care l-a mutat pe Barnea în „Tsomet”, o ramură dedicată recrutărilor și operațiunilor organizației.

Succesorul lui Dagan, Tamir Pardo, a fost, de asemenea, impresionat de Barnea și l-a transformat rapid în șeful departamentului respectiv, care sub conducerea sa a fost recompensat cu patru premii din partea statului, o realizare pe care nimeni nu o obținuse până atunci.

Barnea este caracterizat ca un individ cald și prietenos, care dă dovadă de respect față de toți cei din jur. Este inovator, deschis schimbărilor și un om de acțiune.

Dar când vine vorba de slujba lui și de securitatea lui Israel, el este cunoscut ca fiind feroce, fără compromisuri și purtând „un cuțit între dinți”.

Noul șef al Mossad va avea o mulțime de provocări de securitate pentru care să-și facă griji. În sud se află Hamas, un grup islamic care controlează Fâșia Gaza.

În timpul celei mai recente operațiuni militare a țării, Gardianul Zidurilor, care a izbucnit în urma unui atac cu rachetă al Hamas asupra Israelului, forța militară a Hamasului a suferit o lovitură severă, Israelul distrugând kilometri din infrastructura sa de tuneluri, precum și un număr impresionant de locații militare și birouri.

Mossadul, împreună cu alte agenții de securitate, va trebui să se asigure că Hamas nu își va reface arsenalul, care ajunge de obicei în Fâșia Gaza prin peninsula Sinai din Egipt.

În nord, Mossad va trebui să facă față amenințării tot mai mari a Hezbollah, o miliție șiită legată de Iran.

De asemenea, Republica Islamică provoacă motive de îngrijorare Israelului, în special după asasinarea lui Mohsen Fakhrizadeh, un om de știință iranian de top, ucis la sfârșitul anului 2020 într-un atac atribuit Mossadului.

Barnea este conștient de aceste provocări și de altele similare cu care se confruntă țara sa. Potrivit legislației israeliene, el nu poate da interviuri și nici nu își poate exprima opiniile cu privire la modul în care intenționează să abordeze aceste probleme, însă atunci când Benjamin Netanyahu a decis să-l numească pentru această funcție, premierul a știut că Barnea va fi la înălțimea locului său de muncă.

201
Tagurile:
Mossad, Israel
Participare la Summitul NATO de la Bruxelles (Regatul Belgiei)

Iohannis participă la Summitul NATO de la Bruxelles

22
Președintele României va participa astăzi, 14 iunie 2021, la Bruxelles, la Summitul NATO, informează Administrația Prezidențială. Instituția precizează că șeful statului va susține, în cadrul evenimentului, procesul de adaptare a NATO la actualul context de securitate.

BUCUREȘTI, 14 iun – Sputnik. Zi importantă pentru România: președintele Klaus Iohannis participă astăzi, la Bruxelles, la Summitul NATO.

În cadrul reuniunii la nivel înalt, organizată la Cartierul General al NATO din Bruxelles, liderii aliaţi vor decide asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al Alianţei, precum şi de actor cu proiecţie la nivel global, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030, a informat Administraţia Prezidenţială.

Pe agenda summit-ului se află şi decizia de declanşare a negocierilor privind un nou Concept Strategic al Alianţei, în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării, în 2010, a celui actual, informează Administrația Prezidențială.

Reuniunea va prilejui, totodată, reafirmarea valorii esenţiale a relaţiei transatlantice pentru securitatea euroatlantică, inclusiv în contextul primei participări a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la un summit NATO, mai precizează sursa citată.

Alte teme actuale abordate vor fi cele privind provocările de securitate din spaţiul euroatlantic, terorismul, ameninţările cibernetice şi cele generate de tehnologiile disruptive şi se vor stabili acţiunile pe care NATO trebuie să le întreprindă în continuare pentru a gestiona provocările şi ameninţările de acest tip la adresa securităţii euroatlantice.

În cadrul summitului, preşedintele Iohannis va reafirma importanţa organizaţiei pentru securitatea euroatlantică şi ordinea internaţională bazată pe norme, a precizat sursa citată.

Administrația Prezidențială menționează că şeful statului ”va pleda pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic aliat, în special în regiunea Mării Negre, evidenţiind rolul activ al ţării noastre de pilon de stabilitate şi furnizor de securitate”.

Klaus Iohannis va susţine întărirea pe mai departe a relaţiei transatlantice, precum şi decizia de elaborare a unui nou Concept Strategic.

Preşedintele României va reafirma angajamentul României de a contribui la efortul comun al NATO, atât în plan operaţional, cât şi în plan conceptual şi financiar, prin asigurarea, în continuare, a pragului minim de 2% din PIB pentru Apărare, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului român va evidenţia şi ”contribuţia concretă, strategică a României la eforturile aliate de consolidare a rezilienţei, inclusiv prin înfiinţarea recentă, la Bucureşti, a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă”.

Klaus Iohannis va reitera, de asemenea, susţinerea României pentru cooperarea cu partenerii, în special cu Uniunea Europeană, evidenţiind componentele pe care este fundamentat parteneriatul strategic dintre cele două organizaţii, precum şi complementaritatea dintre NATO şi UE.

În egală măsură, preşedintele se va referi la importanţa aprofundării cooperării NATO cu partenerii săi, cu precădere cei din Vecinătatea Estică.

22
Tagurile:
Bruxelles, Klaus Iohannis

Загрузка...
Флакон с надписью Вакцина против коронавируса Johnson & Johnson

Africa de Sud suspendă vaccinarea cu Johnson & Johnson

165
Africa de Sud a decis să suspende vaccinarea cu cele două milioane de doze de Johnson & Johnson „pentru neconformitate”, a anunțat sâmbătă ministrul în funcție al Sănătății, Mmamoloko Kubayi-Ngubane.

BUCUREŞTI, 13 iun – Sputnik. Această nouă situație constituie un „obstacol major” în campania de vaccinare din Africa de Sud, a declarat ministrul Sănătății din Africa de Sud, Mmamoloko Kubayi-Ngubane, în timpul unei vizite la spitalul „Chris Hani Baragwanath” din Woweto, menționând că țara este cu mult în urmă în această privință, relatează Sputnik France

Autoritățile americane au anunțat vineri că 60 de milioane de doze fabricate în Baltimore, Statele Unite, a căror producție trebuia oprită în urmă cu câteva săptămâni, vor trebui să fie aruncate.

După cum s-a constatat în urma testării efectuate de Food and Drug Administration (FDA), componente ale vaccinului britanic AstraZeneca, fabricate la aceeași unitate, au fost amestecate din greşeală în formula J&J.

Vineri, Agenția pentru medicamente din Africa de Sud (Sahpra) a declarat că „a luat decizia de a nu distribui vaccinurile din loturile conţinând componente inadecvate”.

Vaccinuri disponibile în Africa de Sud

Rămânând în urmă în campania de vaccinare, Africa de Sud, oficial cea mai afectată țară de pe continent, urma să lanseze, la începutul lunii februarie, campania de imunizarea populației sale, de 59 de milioane de locuitori, cu un milion de vaccinuri britanice AstraZeneca / Oxford.

Acest prim lot fusese primit cu mare fast, în prezența președintelui Matamela Cyril Ramaphosa. Dar, câteva zile mai târziu, un studiu care a dezvăluit o eficacitate „limitată” a vaccinului AstraZeneca împotriva variantei sud-africane 501Y.V2 a forțat guvernul să suspende campania de vaccinare.

Africa de Sud a trecut în ianuarie printr-un al doilea val de coronavirus, cauzat în mare parte de varianta locală cunoscută ca fiind mai contagioasă. Țara are în prezent peste 1,7 milioane de cazuri de infectare și peste 57.000 de decese.

165
Tagurile:
Johnson & Johnson

Загрузка...
protest al Complexului Energetic Oltenia

România își respectă promisiunea față de UE: concedieri

0
(reînnoit 08:17 14.06.2021)
Situație gravă în România, acolo unde peste 8000 de oameni care lucrează în domeniul energetic vor fi concediați, majoritatea de la complexul Oltenia și de la cel de la Hunedoara. Disponibilizările fac parte din planul de decarbonare asumat de România la Bruxelles.

BUCUREȘTI, 14 iun – Sputnik. Mii de oameni vor rămâne pe drumuri – se anunță concedieri masive în domeniul energetic, potrivit antena3.ro.

Sursa citată vorbește despre aproape 8500 de oameni care vor fi concediați, majoritatea de la complexul Oltenia și de la cel din Hunedoara. Cele două companii produc energie electrică pe bază de cărbune.

Practic, aceste disponibilizări fac parte din planul de decarbonare asumat de România la Bruxelles.

Asta înseamnă că România și-a asumat în fața Uniunii Europene că până în anul 2030 nu va mai produce deloc energie pe bază de cărbune, pe motiv că acest combustibil fosil pe de o parte poluează, iar, pe de alta, că este necompetitiv. De asemenea, poluatorii trebuie să achite niște certificate de emisii de carbon, mai informează antena3.ro.

Statul român va oferi, însă, plăți compensatorii, mai ales că zona în care se vor face disponibilizări este una mono-industrială, iar ceilalți angajatori nu au capacitatea necesară pentru a absorbi această cantitate mare de forță de muncă.

Plățile compensatorii vor fi acordate atât în funcție de vechime, cât și de angajatori. Astfel, minerii pot primi plăți compensatorii chiar și timp de patru ani, însă condiția este ca ei să fi avut o vechime de minim 22 de ani.

Pentru aceste plăți compensatorii este alocat un buget de 916 milioane de lei, adică în jur de 186 milioane de euro.

Liderul Sindicatului Complexului Energetic Oltenia, Nelu Roșca, este de părere că această decizie reprezintă o consecință a acțiunilor derulate la vârf de cei care au condus România până în prezent.

El spune că a trebuit să se facă un plan de concediere întins pe o perioadă de 5 ani și că plățile compensatorii nu se dau neapărat în funcție de vechime, ci și datorită planurilor care au fost înaintate de acești agenți economici.

Potrivit liderului sindical, Hunedoara are plan de închidere și se va acorda plăti compensatorii pe o perioadă de patru ani cu venit de completare din partea statului Român, dar care statul român le decontează din fondurile de tranziție adică din fondurile europene.

”Oltenia care are un plan de organizare pentru a reveni pe o linie de plutire în ce privește situația financiară lucru care e destul de greu atâta timp cât aceste certificate de carbon, acest bir este necontrolabil și pe bursă”, a explicat Nelu Roșca, lider sindicat Complexul Energetic Oltenia.

Banii, insuficienți

În opinia liderului sindical, sumele sunt insuficiente, dacă luăm în calcul prețurile și ceea ce se întâmplă în societatea românească.

”Toate guvernele României au venit să facă planuri de închidere şi le-au denumit pompos de eficientizare de acompaniament și așa mai departe, dar de dezvoltate nu a făcut nimic în economia românească. Oamenii așteaptă și vom face acțiuni sindicale”, spune Roșca.

Acesta a adăugat că a fost înaintat un document către Ministerul Economiei prin care se solicită punerea la dispoziție a datelor care vor face, până la urmă, obiectul modificării planului de reorganizare al Complexului Energetic Oltenia.

”Se lucrează și tu în grupuri de interese care intervin în acest plan de reorganizare, în funcție de interesul pe care îl nutresc în acest sistem energetic din România. Nu o să acceptăm niciodată aceste chestiuni pentru care în următoarea perioadă cred că va fi o perioadă destul de fierbinte din acest punct de vedere”, a spus Nelu Roșca, lider sindicat Complexul Energetic Oltenia.
0
Tagurile:
România, UE, Energetică, concedieri

Загрузка...