Viktor Orban

Ungaria de pământ cu Bruxellesul evită capcana și predă o lecție de suveranitate!

7222
(reînnoit 07:26 04.06.2021)
Viktor Orban strică jocul Bruxellesului, arma contra lui și a Ungariei nu poate fi folosită! Budapesta dă o nouă lecție  de suveranitate

 

BUCUREȘTI, 4 iun – Sputnik. Încă de la început au existat bănuieli că noua instituție a Procurorului European va fi folosită ca ”Sistemul” din România, împotriva celor pe care Bruxellesul nu îi dorește. Vizate în acest sens erau țările grupului de la Vișegrad, în primul rând Ungaria și Polonia, considerate modele ”iliberale”.

Ei bine, Budapesta dă peste cap planul Bruxellesului, neintrând în capcană: Ungaria nu participă la Parchetul European!

Mai mult, Orban Viktor transmite un mesaj fulminant - consideră că ”există anumite domenii în care o integrare europeană sporită poate fi dăunătoare suveranităţii naţionale”.

Mesajul a fost transmis ieri de şeful de cabinet al lui Orban Viktor, Gulyas Gergely, arată agenţia MTI și alte mass media maghiare.

Purtătorul de cuvânt al lui Orban Viktor face chiar o referire la şefa EPPO, Laura Codruţa Kovesi, arătând că Budapesta nu o consideră persoana potrivită pentru a conduce instituţia, deoarece ”a anchetat politicieni unguri în România pe baza unor acuzaţii inventate”.

În plus, Budapesta atrage atenția că și Kovesi este subiectul unei anchete.

***

Reamintim că EPPO şi-a început activitatea efectivă marţi, 2 iunie, dar nu este recunoscut și deci nu poate acționa (decât în anumite condiții) în cinci state membre UE: Ungaria, Polonia, Danemarca, Suedia şi Irlanda.

7222
Tagurile:
Suveranitate, Ungaria, Bruxelles, ue, Viktor Orban
Adrian Severin

Severin, fulminant: ”Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

188
Fostul ministru de Externe face o analiză fulminantă a ceea ce s-ar afla în spatele incidentului din Marea Neagră – și al provocării comise de Londra și consideră că se impune DEMISIA premierului britanic

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Acțiunea britanică din Marea Neagră nu a fost doar o provocare, ci chiar ”o provocare disperată a unui guvern în degringoladă”, apreciază Adrian Severin, argumentând într-o analiză fulminantă această teorie.

Prima întrebarea a lui Severin este dacă a fost ”o încercare de a testa hotărârea Rusiei de a nu admite trecerea liniei roșii trasate în chestiunea Crimeii? Greu de crezut”, consideră Severin, știut fiind că ”Rusia nu poate fi forțată să renunțe la Crimeea decât, cel mult, printr-un război adevărat, iar nu prin înțepături de țânțar”.

Și, întreabă fostul șef al diplomației de la București, semnatar al Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina - ”cine ar fi, oare, nebunul care să moară pentru Ucraina?”.  

A doua problemă este ce căutau la bordul navei de război jurnaliștii BBC care ”au filmat cum rușii trăgeau în britanici (de fapt erau focuri de avertisment) la ceea ce pare a fi izbucnirea unui alt “război al Crimeii””.

Severin atrage atenția că, de obicei ziariștii ”sunt invitați pentru a asista la un spectacol dinainte pus în scenă sau a coopera la o provocare”.

De fapt, Severin consideră că despre asta e vorba: ”Este doar provocarea încercată de un stat rămas pe dinafara negocierilor cu Rusia, care vrea să fie băgat din nou în seamă de vechii aliați, dar nu are nimic de oferit decât crize artificiale de natură a strica negocierile celorlalți”.

Fostul președinte al Adunării Parlamentare a OSCE prezintă situația Marii Britanii fără menajamente:

”Sub conducerea unui prim ministru excentric, devastată de propria-i neputință în lupta cu pandemia Covid 19, umilită de europenii de pe continent, abandonată de SUA, Marea Britanie își zice, probabil, că dacă nu are jucării cu care să atragă Rusia într-un joc bilateral, cel puțin să strice jocurile celorlalți, inventând un act de război în Marea Neagră, când, de fapt, problemele sale grave sunt acum în Marea Irlandei”.

Desigur, de astă dată încercarea a eșuat, spune Severin, iar Londra ”a putut nega apariția vreunui incident, profitând doar de ocazie ca să reitereze dezacordul său față de anexarea Crimeii”.

Însă, e de luat în calcul și ipoteza în care, din greșeală, ”un proiectil rus ar fi scufundat nava britanică”. Ce s-ar fi întâmplat atunci, întreabă Severin.  

Și, evident, provocarea britanică se bazează pe nerecunoașterea reunirii Crimeii cu Rusia, deci ”evenimentul ar fi calificat ca petrecut în apele ucrainene”, iar acțiunea Rusiei ar fi putut fi privită, în contextul art 5 din Tratatul de la Washington, ”ca atac asupra tuturor membrilor NATO și ar fi impus reacția lor solidară”.

Or, subliniază Severin, ”numai o confruntare militară NATO-Rusia ne mai lipsea!”.

”Deocamdată Marea Britanie, agentul provocator, a negat atacul. Așa că NATO nu are de ce riposta”, consideră Severin, atrăgând atenție că ”altminteri, lipsa ripostei, echivalează cu recunoașterea faptului că incidentul a avut loc în apele teritoriale rusești, iar nu ucrainene”, ceea ce ar reprezenta, potrivit sursei citate, admiterea implicită a alipirii Crimeii la Rusia.

Ori, în contextul în care Londra ”neagă evidența (probabil și în urma unor “asigurări” venite din câteva capitale semnificative, cum că nu poate conta pe solidaritatea membrilor NATO, altminteri garantată la recentul Summit de Președintele Biden)”, Severin pune un verdict clar: ”aventura britanică s-a terminat în ridicol”.

Altfel spus, provocarea eșuată a Londrei pune NATO într-o situație dificilă. Dacă nu Londra ar fi negat atacul, ”NATO ar fi fost obligată fie să recunoască (implicit) anexarea(„alipirea la Rusia a” - nota red.) Crimeii, fie să încalce obligația de solidaritate prevăzută de tratatul alianței nord atlantice, fie să escaladeze o confruntare militară cu Rusia”.

Ori, această din urmă ipoteză NU e dorită ”mai ales după întâlnirea Biden-Putin de la Geneva, precum și în perspectiva eventualei întâlniri a UE cu Președintele Rusiei, dorită oficial atât de Angela Merkel, cât și de Emmanuel Macron”. Altfel spus, ”pe cele două maluri ale Atlanticului nimeni nu o dorește”.

Experimentatul om politic român pune însă o problemă gravă: ”În viitor, însă, lucrurile ar putea sta altfel”. De aceea, opinia sa este fermă: ”Să nu ne jucăm, deci, cu focul! Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

În acest sens, Severin aduce aminte un alt eșec, care a dus la demisia unui celebru premier britanic. ”În 1956, eșecul necugetatei intervenții a Marii Britanii în războiul israelo-egiptean de pe Canalul de Suez, dezavuată și stopată, atunci, de SUA, a dus la demisia primului ministru Anthony Eden”.

”Eșecul provocării din apele Crimeii ar justifica un gest similar din partea premierului Boris Johnson”, conchide Severin, încheind în sens… strategic: ”Ar fi minima garanție că un alt asemenea glonț nu va trece prea curând iarăși pe lângă urechea NATO”.
188
Tagurile:
Marea Neagră, Rusia, Adrian Severin

Загрузка...
Flags of Russia, EU, France and coat of arms of Nice on the city's promenade

Știrea nopții: Liderii UE au decis DIALOG și apropiere de Rusia!

120
Una dintre cele mai importante decizii a fost luată de șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană – s-a convenit că se va relua dialogul cu Rusia, în ideea unei apropieri în mai multe domenii

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. La prima oră a dimineții liderii europeni transmit o veste mare – șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au convenit asupra propunerii franco-germane privind reluarea dialogului cu Rusia.

Cancelarul Merkel a subliniat însă că s-a convenit asupra dialogului ”dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin”.

”Acum se lucrează la formatele şi condiţiile în care poate fi reluat dialogul”, a spus Merkel, arătând că ieri ”nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la ce nivel, dacă la nivelul şefilor de stat”.

Dar, conchide cancelarul german, ”important este că formatul de dialog rămâne”.

Mărturisind că ”nu a fost o discuție ușoară”,  Angela Merkel spune că, personal, și-ar fi dorit ”să mergem un pas mai departe, dar şi această cale este bună şi vom continua să lucrăm la acest format”

În concluziile dezbaterilor de ieri, se precizează că ”dialogul cu Rusia va fi iniţiat în domenii de interes pentru UE”, iar liderii europeni fac apel la Rusia ”să dea dovadă de un angajament mai constructiv şi să înceteze acţiunile sale împotriva UE şi a ţărilor vecine”.

Pe de altă parte, liderii europeni mențin retorica răspunsului ”ferm și coordonat” în cazul oricărei ”activități ilegale, rău intenţionate sau perturbatoare a Rusiei”. În acest sens, i s-a cerut Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, să prezinte ”opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancţiuni economice”.

***

Reamintim că propunerea de reluare a reuniunilor la cel mai înalt nivel cu Rusia, cu preşedintele Vladimir Putin, a fost făcută de Germania şi Franţa, după întâlnirea de la Geneva dintre președinții Putin și Biden.

Unii lideri europeni au susținut de la bun început propunerea – de exemplu cancelarul austriac Sebastian Kurz, premierul belgian Alexander De Croo – iar alții s-au manifestat împotrivă.

 

120
Tagurile:
Dialog, Angela Merkel, Germania, Rusia, UE

Загрузка...
Vladimir Putin

Moscova: cel mai important mesaj privind securitatea internațională