Proteste anti-Lockdown la Londra

Proteste ample la Londra anti-lockdown - „Uniţi pentru libertate” - VIDEO

504
(reînnoit 20:08 29.05.2021)
Un protest la Londra a atras un număr mare de participanți, uniți de neîncrederea lor față de modul cum guvernul britanic a gestionat situația legată de Covid-19. Aceste evenimente fac parte dintr-o mișcare mai amplă a protestatarilor din țările occidentale.

BUCUREŞTI, 29 mai – Sputnik. În cea mai recentă demonstrație săptămânală, zeci de mii de britanici au mărșăluit pe străzile Londrei sub bannerul „Uniţi pentru libertate”, potrivit RT. Mitingul a reunit grupuri de oameni care sunt nemulțumiți de blocările prelungite impuse de guvern, sunt neîncrezători în vaccinurile Covid-19 și manifestă sentimente anti-guvernamentale.

„Nevaccinat, ne-mascat, lipsit de frică”

Politicianul David Kurten, fost membru al Partidului pentru Independență din Marea Britanie, a estimat că protestul a fost mai mare decât cel desfășurat weekendul trecut. „Suntem cu toții afară, oameni normali, nu purtăm măști, nu ne facem niciun vaccin, cerând guvernului să ne redea libertățile civile pe care nu au avut niciodată dreptul să ni le ia”, a spus Kurten, rezumând cauza protestatarilor.

Proteste anti-lockdown similare cu cele de la Londra au avut loc în mod regulat în mai multe țări din Europa, inclusiv în România, iar uneori sunt contracarate prin acțiuni ale poliției.

​În Marea Britanie, neîncrederea în politicile guvernamentale a fost alimentată de o narațiune care pe parcurs s-a schimbat, începând iniţial cu un apel de a îndura o scurtă perioadă de restricții pentru a „aplatiza curba” infecțiilor cu Covid-19 și a împiedica supraaglomerarea Serviciului Național de Sănătate, dar care s-a schimbat după ce perioada de lockdown s-a prelungit pentru luni întregi.

Guvernul lui Boris Johnson a avertizat că infectările cu „varianta indienă” a Covid-19 ar putea duce la amânarea măsurii promise a relaxării restricțiilor în țară. Recent, barurilor și restaurantelor din Marea Britanie li s-a permis să servească clienții în interior, în grupuri de până la șase persoane, sau persoane din două gospodării, iar restricțiile au fost parțial ridicate şi pentru alte locuri publice. Adunările publice în aer liber sunt limitate la 30 de persoane si este recomandată păstrarea distanței sociale între grupuri.

504
Tagurile:
Proteste, Londra
Adrian Severin

Severin, fulminant: ”Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

205
Fostul ministru de Externe face o analiză fulminantă a ceea ce s-ar afla în spatele incidentului din Marea Neagră – și al provocării comise de Londra și consideră că se impune DEMISIA premierului britanic

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Acțiunea britanică din Marea Neagră nu a fost doar o provocare, ci chiar ”o provocare disperată a unui guvern în degringoladă”, apreciază Adrian Severin, argumentând într-o analiză fulminantă această teorie.

Prima întrebarea a lui Severin este dacă a fost ”o încercare de a testa hotărârea Rusiei de a nu admite trecerea liniei roșii trasate în chestiunea Crimeii? Greu de crezut”, consideră Severin, știut fiind că ”Rusia nu poate fi forțată să renunțe la Crimeea decât, cel mult, printr-un război adevărat, iar nu prin înțepături de țânțar”.

Și, întreabă fostul șef al diplomației de la București, semnatar al Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina - ”cine ar fi, oare, nebunul care să moară pentru Ucraina?”.  

A doua problemă este ce căutau la bordul navei de război jurnaliștii BBC care ”au filmat cum rușii trăgeau în britanici (de fapt erau focuri de avertisment) la ceea ce pare a fi izbucnirea unui alt “război al Crimeii””.

Severin atrage atenția că, de obicei ziariștii ”sunt invitați pentru a asista la un spectacol dinainte pus în scenă sau a coopera la o provocare”.

De fapt, Severin consideră că despre asta e vorba: ”Este doar provocarea încercată de un stat rămas pe dinafara negocierilor cu Rusia, care vrea să fie băgat din nou în seamă de vechii aliați, dar nu are nimic de oferit decât crize artificiale de natură a strica negocierile celorlalți”.

Fostul președinte al Adunării Parlamentare a OSCE prezintă situația Marii Britanii fără menajamente:

”Sub conducerea unui prim ministru excentric, devastată de propria-i neputință în lupta cu pandemia Covid 19, umilită de europenii de pe continent, abandonată de SUA, Marea Britanie își zice, probabil, că dacă nu are jucării cu care să atragă Rusia într-un joc bilateral, cel puțin să strice jocurile celorlalți, inventând un act de război în Marea Neagră, când, de fapt, problemele sale grave sunt acum în Marea Irlandei”.

Desigur, de astă dată încercarea a eșuat, spune Severin, iar Londra ”a putut nega apariția vreunui incident, profitând doar de ocazie ca să reitereze dezacordul său față de anexarea Crimeii”.

Însă, e de luat în calcul și ipoteza în care, din greșeală, ”un proiectil rus ar fi scufundat nava britanică”. Ce s-ar fi întâmplat atunci, întreabă Severin.  

Și, evident, provocarea britanică se bazează pe nerecunoașterea reunirii Crimeii cu Rusia, deci ”evenimentul ar fi calificat ca petrecut în apele ucrainene”, iar acțiunea Rusiei ar fi putut fi privită, în contextul art 5 din Tratatul de la Washington, ”ca atac asupra tuturor membrilor NATO și ar fi impus reacția lor solidară”.

Or, subliniază Severin, ”numai o confruntare militară NATO-Rusia ne mai lipsea!”.

”Deocamdată Marea Britanie, agentul provocator, a negat atacul. Așa că NATO nu are de ce riposta”, consideră Severin, atrăgând atenție că ”altminteri, lipsa ripostei, echivalează cu recunoașterea faptului că incidentul a avut loc în apele teritoriale rusești, iar nu ucrainene”, ceea ce ar reprezenta, potrivit sursei citate, admiterea implicită a alipirii Crimeii la Rusia.

Ori, în contextul în care Londra ”neagă evidența (probabil și în urma unor “asigurări” venite din câteva capitale semnificative, cum că nu poate conta pe solidaritatea membrilor NATO, altminteri garantată la recentul Summit de Președintele Biden)”, Severin pune un verdict clar: ”aventura britanică s-a terminat în ridicol”.

Altfel spus, provocarea eșuată a Londrei pune NATO într-o situație dificilă. Dacă nu Londra ar fi negat atacul, ”NATO ar fi fost obligată fie să recunoască (implicit) anexarea(„alipirea la Rusia a” - nota red.) Crimeii, fie să încalce obligația de solidaritate prevăzută de tratatul alianței nord atlantice, fie să escaladeze o confruntare militară cu Rusia”.

Ori, această din urmă ipoteză NU e dorită ”mai ales după întâlnirea Biden-Putin de la Geneva, precum și în perspectiva eventualei întâlniri a UE cu Președintele Rusiei, dorită oficial atât de Angela Merkel, cât și de Emmanuel Macron”. Altfel spus, ”pe cele două maluri ale Atlanticului nimeni nu o dorește”.

Experimentatul om politic român pune însă o problemă gravă: ”În viitor, însă, lucrurile ar putea sta altfel”. De aceea, opinia sa este fermă: ”Să nu ne jucăm, deci, cu focul! Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

În acest sens, Severin aduce aminte un alt eșec, care a dus la demisia unui celebru premier britanic. ”În 1956, eșecul necugetatei intervenții a Marii Britanii în războiul israelo-egiptean de pe Canalul de Suez, dezavuată și stopată, atunci, de SUA, a dus la demisia primului ministru Anthony Eden”.

”Eșecul provocării din apele Crimeii ar justifica un gest similar din partea premierului Boris Johnson”, conchide Severin, încheind în sens… strategic: ”Ar fi minima garanție că un alt asemenea glonț nu va trece prea curând iarăși pe lângă urechea NATO”.
205
Tagurile:
Marea Neagră, Rusia, Adrian Severin

Загрузка...
Flags of Russia, EU, France and coat of arms of Nice on the city's promenade

Știrea nopții: Liderii UE au decis DIALOG și apropiere de Rusia!

133
Una dintre cele mai importante decizii a fost luată de șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană – s-a convenit că se va relua dialogul cu Rusia, în ideea unei apropieri în mai multe domenii

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. La prima oră a dimineții liderii europeni transmit o veste mare – șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au convenit asupra propunerii franco-germane privind reluarea dialogului cu Rusia.

Cancelarul Merkel a subliniat însă că s-a convenit asupra dialogului ”dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin”.

”Acum se lucrează la formatele şi condiţiile în care poate fi reluat dialogul”, a spus Merkel, arătând că ieri ”nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la ce nivel, dacă la nivelul şefilor de stat”.

Dar, conchide cancelarul german, ”important este că formatul de dialog rămâne”.

Mărturisind că ”nu a fost o discuție ușoară”,  Angela Merkel spune că, personal, și-ar fi dorit ”să mergem un pas mai departe, dar şi această cale este bună şi vom continua să lucrăm la acest format”

În concluziile dezbaterilor de ieri, se precizează că ”dialogul cu Rusia va fi iniţiat în domenii de interes pentru UE”, iar liderii europeni fac apel la Rusia ”să dea dovadă de un angajament mai constructiv şi să înceteze acţiunile sale împotriva UE şi a ţărilor vecine”.

Pe de altă parte, liderii europeni mențin retorica răspunsului ”ferm și coordonat” în cazul oricărei ”activități ilegale, rău intenţionate sau perturbatoare a Rusiei”. În acest sens, i s-a cerut Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, să prezinte ”opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancţiuni economice”.

***

Reamintim că propunerea de reluare a reuniunilor la cel mai înalt nivel cu Rusia, cu preşedintele Vladimir Putin, a fost făcută de Germania şi Franţa, după întâlnirea de la Geneva dintre președinții Putin și Biden.

Unii lideri europeni au susținut de la bun început propunerea – de exemplu cancelarul austriac Sebastian Kurz, premierul belgian Alexander De Croo – iar alții s-au manifestat împotrivă.

 

133
Tagurile:
Dialog, Angela Merkel, Germania, Rusia, UE

Загрузка...
Vladimir Putin

Moscova: cel mai important mesaj privind securitatea internațională

0
(reînnoit 08:39 25.06.2021)
Într-un context internațional complex, Moscova transmite un mesaj excepțional, ”pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să îl audă și să îl evalueze”

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Faptul că în acest context complex, în care lumea are atât șansa așezării pe baze sănătoase – sau, dimpotrivă, de a amplifica tensiunile până la un nivel incontrolabil, Rusia transmite un mesaj excepțional – asta nu este doar opinia mea, ci reiese din cele observate la a 9-a Conferință de la Moscova privind securitatea internațională.

Mai bine zis cele observate de unul dintre participanți – fostul ministru de Externe român Adrian Severin, care a participat – din păcate, doar online la Conferința desfășurată pe 23 iunie 2021 la Moscova - cu prezență fizică și online.

După ce a urmărit cea mai mare parte a lucrărilor, Severin a ajuns la concluzia că s-au transmis 10 ”mesaje principale”, de o maximă importanță în actualul context internațional.

Reproducem cele 10 mesaje principale, transmise, în viziunea lui Severin, celor care ”au urechi de auzit” și care ”ar trebui să le audă și să le evalueze”.

1. ”Rusia consideră că prioritatea sa în politica externă, de securitate și apărare este realizarea “stabilității strategice” la nivel global Ținta este esențială inclusiv pentru consolidarea stabilității sale interne și a capacității sale de dezvoltare”.

Vladimir Putin
© Sputnik / Сергей Ильин

2. ”Realizarea “stabilității strategice”, bazate pe echilibrul controlat și durabil al forțelor convenționale și neconvenționale de care dispun principalii actori regionali și globali, apare ca o prioritate pentru dialogul ruso-american post Geneva și ca o posibilitate reală în măsura în care acest dialog va fi lansat și continuat cu onestitate, răbdare și seriozitate”.

Atenție – aici ar apare și un aspect care ar viza România: ”În acest context am sesizat și disponibilitatea căutării unei soluții reciproc acceptabile cu privire la viitorul sistemului anti-rachetă de la Deveselu”.

3. ”Insistența vorbitorilor ruși asupra aspectului  “stabilității strategice” a arătat că la Moscova, înțelegerile intervenite între Președinții Putin și Biden au fost evaluate pozitiv sau cel puțin că răspunderea pentru ceea ce va urma, în caz de eșec, este plasată în curtea SUA, acolo unde proba plăcintei va trebui făcută prin mâncatul plăcintei”.

Acum, foarte important, pentru că ar putea viza și tratativele care includ țări ”satelit” sau ”colonii”, precum România.

Vladimir Putin
© Sputnik / Евгений Биятов

4. ”Rusia nu este interesată și nu dorește un alt Război rece, dar nici nu se teme de el și crede că evitarea lui depinde de relația ruso-americană; tot așa cum “coexistența pașnică” în timpul Războiului rece a depins de modelul relației dintre Moscova și Washington”.

Din nou important, pentru că scoate în evidență un aspect pe care puțini îl înțeleg: puterea Rusiei de a coagula alianțe.

5. ”Rusia a elaborat strategii adaptate pentru fiecare mare regiune a lumii (Africa, Asia de Sud, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Arctic, cele două Americi, Europa), care nu includ nici un fel de condiții politico-ideologice. Aceasta permite realizarea unui sistem complex de alianțe care acoperă întreaga planetă, oferind un atu Rusiei prin raportare la SUA și statele Europei occidentale, care condiționează sprijinul sau cooperarea de acceptarea unor modele culturale și politice străine de tradițiile potențialilor aliați. Prin urmare puterea Rusiei de a coagula alianțe este mai mare, în prezent, decât cea a SUA sau a UE”.

6. ”Pentru orice persoană care a cunoscut evoluția relațiilor internaționale înainte și după 1991 (anul sabordării URSS) este clar că, referitor la dezideologizarea relațiilor internaționale, SUA are astăzi discursul URSS din trecut, iar Rusia discursul SUA din trecut. Atunci abordarea americană s-a dovedit câștigătoare. Acum istoria are toate motivele să se repete”.

7. ”Retragerea SUA din Asia Centrală (Afganistan) are potențialul de a crea, prin revenirea în jocul oficial a Talibanilor, o sfidare federalizatoare pentru statele din regiune, respectiv Rusia, Iran și Pakistan, cărora li se va adăuga și Turcia. Lucrurile stau oarecum la fel și în legătură cu Irakul și Siria”.

Atenție din nou: consolidarea unui tandem estic, cu posibila atragere a unui nou partener puternic.

8. ”Deși nu am remarcat spunându-se lucrurile în felul acesta, participarea la nivel înalt a Chinei, la lucrările Conferinței, a atestat nu numai reziliența parteneriatului strategic ruso-chinez, dar și capacitatea Rusiei de a oferi Indiei mai multe garanții în relația cu Beijingul, decât i le poate aduce participarea la un conflict cu acesta purtat în contul SUA”.

Și, în fine, situația care ne vizează direct – și care, iată, este considerată problematică.

9. ”Singura regiune a lumii în care perspectivele păcii au fost descrise ca problematice a fost Europa; atât UE, cât și vecinătatea sa estică (cu precădere cea ucraineană). Din nefericire aceasta este regiunea în care se află România; și nu oricum, ci ca țară de primă linie, campion al războiului retoric cu Rusia”.

Severin consideră că identificarea Europei ca sursă de vulnerabilități pentru pacea mondială și “stabilitatea strategică” anunță ”decizia Rusiei de a lua cu fermitate măsurile de forță pentru ca ziua de 22 iunie 1941 să nu se mai poată repeta”.

”Aceasta este, fără îndoială, în viziunea Moscovei, o “linie roșie” a politicii sale de securitate”, consideră Adrian Severin.

10. ”Atât prin discursuri, cât și prin mesajul adresat de Secretarul General ONU, Antonio Guterres, s-a afirmat dorința Rusiei, precum și a aliaților și partenerilor săi, ca relațiile internaționale să se (re)așeze pe temelia dreptului internațional. Nu este vorba, însă, de dreptul creat sub presiunea blocului occidental în condițiile Războiului rece și nici acela elaborat de puterile euro-atlantice în scurta perioadă a ordinii uni-pluraliste care i-a urmat, ci de un drept al solidarității și respectului diversității ridicat pe temeliile Cartei ONU”.

***

Acestea sunt cele 10 mesaje principale pe care consideră Severin că le transmite Moscova, în prin intermediul Conferinței privind securitatea internațională.

”Sunt mesaje pe care cei ce au urechi de auzit ar trebui să le audă și să le evalueze”, consideră Severin, subliniind că ”A le identifica și a le așeza la temelia oricărui răspuns politic eficient NU este semnul rusofiliei, ci al rezonabilității și, până la urmă, al sănătății mentale”.

Fostul ministru de Externe și președinte al Adunării Parlamentare a OSCE încheie cu un principiu care trebuie reținut: ”Politica nu se face din plămada din care sunt născute visele, ci din materialul dur al realismului politic”.

0
Tagurile:
Securitate, Mesaj, Rusia, Moscova

Загрузка...