Четырехметровый трофей Евровидения, напечатанный на 3D-принтере из переработанного ПЭТ-материала из вод Роттердама, конкурс песни Евровидение 2021

Europa a ales: Italia a câștigat Eurovision 2021

182
Finala concursului muzical Eurovision 2021 s-a încheiat, iar din cei 26 de participanți unul a fost marele favorit.

CHIȘINĂU, 23 mai - Sputnik. Eurovision 2021 a fost câștigat de reprezentantul Italiei. Pe locul doi s-a clasat Franța, iar pe trei Elveția. Reprezentanții Islandei au primit locul patru, iar Ucraina este pe cinci. Reprezentanta Rusiei, Manizha a primit voturi care au clasat-o pe locul nouă în concurs. Republica Moldova, reprezentată în acest an de Natalia Gordienko s-a clasat pe locul al 13-lea. Artista din Republica Moldova a primit 12 puncte din partea juriului Bulgariei și a Rusiei, iar 10 puncte din partea Greciei.

România a acordat 6 puncte pentru țara noastră, iar din Ucraina nu am primit niciun punct. Gordienco a primit însă 65 de puncte din partea publicului. Astfel, reprezentanta țării noastre a acumulat 115 puncte interpretând piesa „Sugar”.

În 2021, juriul din Moldova la concursul Eurovision a dat 12 puncte pentru Bulgaria, 10 - Rusia, 8 - Grecia, 7 - Malta, 6 - Azerbaijan, 5 - Islanda, 4 - Franța, 3 - Elveția, 2 - Portugalia, 1 - Cipru. 

Show-ul a fost deschis de reprezentanta Ciprului, Elena Tsagrinou, cu melodia „El diablo” și a fost închis de San Marino, țară din partea căreia a cântat Senhit în duet cu rapperul american Flo Rida.

 Anul trecut, competiția a fost anulată din cauza pandemiei de coronavirus, chiar dacă la un moment dat s-a luat în calcul organizarea acestuia online. Eurovision 2021 este la cea de-a 65-a ediție.

182
Tagurile:
Italia, Eurovision
Xi Jinping

Imagini unice: China a inaugurat cel mai mare MUZEU din lume dedicat unui partid

99
(reînnoit 10:35 25.06.2021)
O corespondență de la Beijing cu o ocazie specială – o vizită la recent inauguratul muzeu dedicat Partidului Comunist Chinez – secvențe excepționale! Un Muzeu unic, a beneficiat și de sprijinul Federației Ruse

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Nimic nu abate China de la proiectele sale – iar motorul acestui parcurs unic în istorie este poporul marii țări a păcii, sub conducerea Partidul Comunist Chinez.

Indiferent de atacurile Occidentului, China nu dă nici un pas înapoi din drumul său, al democrației populare, iar acum, iată, a fost inaugurat un muzeu-simbol, chiar un monument al victoriei partidului celor ce muncesc.

”Vă invit să descoperiți China, vizitând cel mai mare muzeu din lume dedicat unui partid: Partidul Comunist Chinez”, transmite ziaristul român din Beijing, Dan Tomozei, cel care s-a numărat între primii rezidenți străini din China care au vizitat Muzeul PCC, inaugurat zilele trecute, la Beijing, chiar de președintele Xi Jinping – și dedicat Centenarului Partidul Comunist Chinez, 2021-2021.
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Iată câteva date despre impresionanta realizare, oferite de Dan Tomozei: construcția a început la data de 10 Septembrie 2018, obiectivul fiind recepționat la data de 5 Mai 2021, iar în procesul de proiectare, construcție și amenajare a muzeului au fost implicați aproape 50.000 de oameni, lucrările fiind încheiate în mai puțin de 1.000 de zile.  

Muzeul PCC are forma caracterului chinezesc GONG, care arată ca litera H desenată în plan orizontal. ”Bazată pe structura tradițională cu colonade, clădirea este o reprezentare a esenței arhitecturii chineze: verticală și pătrată, simplă, dar grandioasă”, scrie Dan Tomozei.

Atenție și la simbolistică: pe laturile de Est și de Vest ale sălii de expoziții se găsesc 28 de coloane, care ”simbolizează cei 28 de ani de luptă ai PCC până la înființarea Noii Chine”.

”Aproape două treimi din suprafața clădirii principale, aproximativ 150.000 de metri pătrați, a fost proiectată ca spațiu expozițional, iar în sala de expoziții a fost înființat un Oficiu Poștal special rezervat vizitatorilor – având chiar și un cod poștal special: 100100 (dublu 100)”.

Aflăm că acest dublu 100 simbolizează ”faptul că muzeul a fost finalizat la aniversarea a 100 de ani de la fondarea partidului, dar și cele două obiective centenare ale PCC”.

”Structurat pe mai multe perioade din cei 100 de ani de existență a PCC, în muzeu sunt prezentate obiecte și piese originale din timpul Marșului cel Lung, dar și primul Drapel al Republicii Populare Chineze, arborat la data de 1 Octombrie 1949”, scrie Dan Tomozei, arătând că muzeul marchează perioadele, evenimentele și evoluțiile importante din viața RP Chineze și a PCC, „începând cu Mao Zedong, apoi Deng Xiaoping, Jiang Zemin, Hu Jintao, până la Xi Jinping”.

Desigur, spații speciale sunt rezervat evoluției economice, industriale, tehnice și spațiale,  dar, atenție – ”și epidemiilor SARS (2003) și COVID-19 (2020)”!

Și, pentru că vorbim de o țară care începe să domine tehnologia înaltă, Dan Tomozei ne spune că Muzeul Partidului Comunist Chinez ”dispune de cele mai noi tehnologii de prezentare, vizuale și audio: 4K, 8K și 8D”. 

Ce se mai poate spune? Doar că superputerea de la Răsărit NU uită și nu lasă nici un detaliu deoparte!

Un aspect ar mai fi de menționat: Muzeul PCC a beneficiat de sprijinul Federației Ruse. Dan Tomozei ne dă câteva detalii, în exclusivitate:

”În secțiunea Mai Zedong, momentul 1949 - Proclamarea RP Chineze, momentul este redat în imagini video originale filmate de un cameraman rus”, spune Dan Tomozei, arătând că ”imaginile au fost oferite cadou Chinei de Rusia în urmă cu doi ani, în semn de prietenie, pentru că doar Rusia le avea în arhivă pe rolele originale”.

Desigur, imaginile alb-negru din 1949 au fost recondiționate și trecute printr-un proces de special, acum putând fi urmărite în format color .

Deci, se poate spune că Muzeul Partidului Comunist Chinez este încă o legătură între China și Rusia - o relație exemplară, între două state puternice - alternativa de care se teme imperialismul occidental.  

Înainte de a viziona imaginile video, citiți acest mesaj al lui Dan Tomozei Dimian, românul care nu numai că locuiește în China, dar și înțelege mentalitatea și voința marelui popor: ”Urmăriți, pe cât se poate, renunțând la prejudecăți, pentru a încerca să înțelegeți China de azi, în dimensiunile și valorile ei”.

99
Tagurile:
Xi Jinping
Tematic
China prezice rezultatul summitului dintre Putin și Biden
Putin a numit relațiile dintre Rusia și China fără precedent
China: operațiune de salvare în desfășurare în mina Shanxi - 13 persoane au rămas blocate
China: Laboratoare mobile de testare COVID-19 în Guangzhou
Premieră gravă: România s-a făcut de RUȘINE în China, Beijing-ul are o REACȚIE fermă!
Confruntare declarativă între Vest și China
Coșmarul Occidentului: Vor forma Rusia și China o alianță militară?

Загрузка...
Adrian Severin

Severin, fulminant: ”Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

426
Fostul ministru de Externe face o analiză fulminantă a ceea ce s-ar afla în spatele incidentului din Marea Neagră – și al provocării comise de Londra și consideră că se impune DEMISIA premierului britanic

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Acțiunea britanică din Marea Neagră nu a fost doar o provocare, ci chiar ”o provocare disperată a unui guvern în degringoladă”, apreciază Adrian Severin, argumentând într-o analiză fulminantă această teorie.

Prima întrebarea a lui Severin este dacă a fost ”o încercare de a testa hotărârea Rusiei de a nu admite trecerea liniei roșii trasate în chestiunea Crimeii? Greu de crezut”, consideră Severin, știut fiind că ”Rusia nu poate fi forțată să renunțe la Crimeea decât, cel mult, printr-un război adevărat, iar nu prin înțepături de țânțar”.

Și, întreabă fostul șef al diplomației de la București, semnatar al Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina - ”cine ar fi, oare, nebunul care să moară pentru Ucraina?”.  

A doua problemă este ce căutau la bordul navei de război jurnaliștii BBC care ”au filmat cum rușii trăgeau în britanici (de fapt erau focuri de avertisment) la ceea ce pare a fi izbucnirea unui alt “război al Crimeii””.

Severin atrage atenția că, de obicei ziariștii ”sunt invitați pentru a asista la un spectacol dinainte pus în scenă sau a coopera la o provocare”.

De fapt, Severin consideră că despre asta e vorba: ”Este doar provocarea încercată de un stat rămas pe dinafara negocierilor cu Rusia, care vrea să fie băgat din nou în seamă de vechii aliați, dar nu are nimic de oferit decât crize artificiale de natură a strica negocierile celorlalți”.

Fostul președinte al Adunării Parlamentare a OSCE prezintă situația Marii Britanii fără menajamente:

”Sub conducerea unui prim ministru excentric, devastată de propria-i neputință în lupta cu pandemia Covid 19, umilită de europenii de pe continent, abandonată de SUA, Marea Britanie își zice, probabil, că dacă nu are jucării cu care să atragă Rusia într-un joc bilateral, cel puțin să strice jocurile celorlalți, inventând un act de război în Marea Neagră, când, de fapt, problemele sale grave sunt acum în Marea Irlandei”.

Desigur, de astă dată încercarea a eșuat, spune Severin, iar Londra ”a putut nega apariția vreunui incident, profitând doar de ocazie ca să reitereze dezacordul său față de anexarea Crimeii”.

Însă, e de luat în calcul și ipoteza în care, din greșeală, ”un proiectil rus ar fi scufundat nava britanică”. Ce s-ar fi întâmplat atunci, întreabă Severin.  

Și, evident, provocarea britanică se bazează pe nerecunoașterea reunirii Crimeii cu Rusia, deci ”evenimentul ar fi calificat ca petrecut în apele ucrainene”, iar acțiunea Rusiei ar fi putut fi privită, în contextul art 5 din Tratatul de la Washington, ”ca atac asupra tuturor membrilor NATO și ar fi impus reacția lor solidară”.

Or, subliniază Severin, ”numai o confruntare militară NATO-Rusia ne mai lipsea!”.

”Deocamdată Marea Britanie, agentul provocator, a negat atacul. Așa că NATO nu are de ce riposta”, consideră Severin, atrăgând atenție că ”altminteri, lipsa ripostei, echivalează cu recunoașterea faptului că incidentul a avut loc în apele teritoriale rusești, iar nu ucrainene”, ceea ce ar reprezenta, potrivit sursei citate, admiterea implicită a alipirii Crimeii la Rusia.

Ori, în contextul în care Londra ”neagă evidența (probabil și în urma unor “asigurări” venite din câteva capitale semnificative, cum că nu poate conta pe solidaritatea membrilor NATO, altminteri garantată la recentul Summit de Președintele Biden)”, Severin pune un verdict clar: ”aventura britanică s-a terminat în ridicol”.

Altfel spus, provocarea eșuată a Londrei pune NATO într-o situație dificilă. Dacă nu Londra ar fi negat atacul, ”NATO ar fi fost obligată fie să recunoască (implicit) anexarea(„alipirea la Rusia a” - nota red.) Crimeii, fie să încalce obligația de solidaritate prevăzută de tratatul alianței nord atlantice, fie să escaladeze o confruntare militară cu Rusia”.

Ori, această din urmă ipoteză NU e dorită ”mai ales după întâlnirea Biden-Putin de la Geneva, precum și în perspectiva eventualei întâlniri a UE cu Președintele Rusiei, dorită oficial atât de Angela Merkel, cât și de Emmanuel Macron”. Altfel spus, ”pe cele două maluri ale Atlanticului nimeni nu o dorește”.

Experimentatul om politic român pune însă o problemă gravă: ”În viitor, însă, lucrurile ar putea sta altfel”. De aceea, opinia sa este fermă: ”Să nu ne jucăm, deci, cu focul! Nebunii care ne conduc trebuie opriți!”

În acest sens, Severin aduce aminte un alt eșec, care a dus la demisia unui celebru premier britanic. ”În 1956, eșecul necugetatei intervenții a Marii Britanii în războiul israelo-egiptean de pe Canalul de Suez, dezavuată și stopată, atunci, de SUA, a dus la demisia primului ministru Anthony Eden”.

”Eșecul provocării din apele Crimeii ar justifica un gest similar din partea premierului Boris Johnson”, conchide Severin, încheind în sens… strategic: ”Ar fi minima garanție că un alt asemenea glonț nu va trece prea curând iarăși pe lângă urechea NATO”.
426
Tagurile:
Marea Neagră, Rusia, Adrian Severin

Загрузка...
Frontieră

România a actualizat Lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat - cine stă în carantină

0
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat astăzi lista ţărilor sau zonelor cu risc epidemiologic ridicat.

BUCUREȘTI, 25 iun – Sputnik. Prin Hotărârea nr. 42 din 25.06.2021, CNSU a aprobat clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, actualizând astfel lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat.

''Se aprobă clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei'', se arată în Hotărârea nr. 39 a CNSU.

Iată și lista actualizată a țărilor cu risc epidemiologic ridicat aprobată de CNSU:

Stat/Teritoriu / Rata de incidenţă cumulată la 1.000 locuitori*

Zona roşie

  • Seychelles - 22.1
  • Uruguay - 11.0
  • Mongolia - 8.3
  • Columbia - 7.4
  • Maldive - 7.3
  • Bahrain - 6.9
  • Namibia - 6.7
  • Argentina - 6.6
  • Suriname - 5.7
  • Kuweit - 5.1
  • Oman - 5.0
  • Saint Kitts şi Nevis - 4.9
  • Brazilia - 4.6
  • Paraguay - 4.4
  • Costa Rica - 4.4
  • Chile - 4.3
  • Trinidad şi Tobago - 3.0
  • Botswana - 3.0
  • Bolivia - 3.0
  • Africa de Sud** - 2.1
  • Marea Britanie** - 1.7
  • Nepal** - 1.1
  • India** - 0.7

Zona galbenă

  • Emiratele Arabe Unite - 2.9
  • Panama - 2.6
  • Malaysia - 2.6
  • Georgia - 2.4
  • Tunisia - 2.2
  • Sint Maarten - 2.0
  • Guyana - 1.8
  • Cuba - 1.8
  • Capul Verde - 1.7
  • Irak - 1.7
  • Insulele Virgine Britanice - 1.7
  • Insulele Virgine ale Statelor Unite - 1.7
  • Sri Lanka - 1.6
  • Zambia - 1.6

Zona verde

  • Iran - 1.5
  • Fiji - 1.5
  • Republica Dominicană - 1.4
  • Peru - 1.4
  • Federaţia Rusă - 1.3
  • Kârgâzstan - 1.3
  • Honduras - 1.2
  • Spania - 1.2
  • Portugalia - 1.2
  • Andorra - 1.1
  • Belarus - 1.1
  • Bahamas - 1.1
  • Guatemala - 1.0
  • Monaco - 1.0
  • Letonia - 1.0
  • Kazahstan - 1.0
  • Turcia - 1.0
  • Saint Vincent şi Grenadine - 1.0
  • Cipru - 1.0
  • Olanda - 0.9
  • Irlanda - 0.9
  • Danemarca - 0.8
  • Grecia - 0.8
  • Filipine - 0.8
  • Ecuador - 0.8
  • Slovenia - 0.8
  • Venezuela - 0.7
  • Suedia - 0.7
  • Belgia - 0.7
  • Franţa - 0.7
  • Timorul de Est - 0.7
  • Iordania - 0.7
  • Qatar - 0.7
  • Afghanistan - 0.6
  • Gibraltar - 0.6
  • Lituania - 0.6
  • Thailanda - 0.6
  • Bonaire, Saint Eustatius şi Saba - 0.6
  • Jersey - 0.6
  • El Salvador - 0.5
  • Insulele Feroe - 0.5
  • Luxemburg - 0.5
  • Palestina - 0.5
  • Norvegia - 0.5
  • Statele Unite ale Americii - 0.5
  • Libia - 0.5
  • Cambodgia - 0.5
  • Arabia Saudită - 0.5
  • Indonezia - 0.5
  • Estonia - 0.5
  • Guam - 0.5
  • Aruba - 0.5
  • Saint Lucia - 0.5
  • Canada - 0.4
  • Uganda - 0.4
  • Elveţia - 0.4
  • Muntenegru - 0.4
  • Croaţia - 0.4
  • Belize - 0.4
  • Armenia - 0.4
  • Austria - 0.3
  • Bhutan - 0.3
  • Ucraina - 0.3
  • Italia - 0.3
  • Slovacia - 0.3
  • Germania - 0.3
  • Mexic - 0.3
  • Polinezia Franceză - 0.3
  • Insulele Cayman - 0.3
  • Serbia - 0.3
  • Rwanda - 0.3
  • Bangladesh - 0.2
  • Jamaica - 0.2
  • Eritreea - 0.2
  • Puerto Rico - 0.2
  • Curacao - 0.2
  • Bulgaria - 0.2
  • Cehia - 0.2
  • Liban - 0.2
  • Ungaria - 0.2
  • Japonia - 0.2
  • Finlanda - 0.2
  • Republica Moldova - 0.2
  • Mauritius - 0.2
  • Zimbabwe - 0.2
  • Haiti - 0.2
  • Liechtenstein - 0.2
  • Liberia - 0.1
  • Eswatini - 0.1
  • Uzbekistan - 0.1
  • Lesotho - 0.1
  • Algeria - 0.1
  • Bermuda - 0.1
  • Taiwan - 0.1
  • Mauritania - 0.1
  • Bosnia şi Herţegovina - 0.1
  • Insulele Turks şi Caicos - 0.1
  • Coreea de Sud - 0.1
  • Polonia - 0.1
  • Azerbaidjan - 0.1
  • Macedonia de Nord - 0.1
  • Groenlanda - 0.1
  • Egipt - 0.1
  • Papua Noua Guinee - 0.1
  • Maroc - 0.1
  • Kenia - 0.1
  • Noua Zeelandă - 0.1
  • Republica Democrată Congo - 0.1
  • Gabon - 0.1
  • Sierra Leone - 0.1
  • Kosovo - 0.1
  • Pakistan - 0.1
  • România - 0.1
  • Congo - 0.1
  • Myanmar - 0.1
  • Angola - 0.1
  • Guernsey - 0.1
  • Vietnam - 0.0
  • Barbados - 0.0
  • Senegal - 0.0
  • Israel - 0.0
  • Dominica - 0.0
  • Albania - 0.0
  • Singapore - 0.0
  • Malta - 0.0
  • Nicaragua - 0.0
  • San Marino - 0.0
  • Malawi - 0.0
  • Burundi - 0.0
  • Djibouti - 0.0
  • Brunei Darussalam - 0.0
  • Ghana - 0.0
  • Togo - 0.0
  • Guineea Bissau - 0.0
  • Madagascar - 0.0
  • Gambia - 0.0
  • Laos - 0.0
  • Sudan - 0.0
  • Somalia - 0.0
  • Australia - 0.0
  • Benin - 0.0
  • Mali - 0.0
  • Yemen - 0.0
  • Nigeria - 0.0
  • Niger - 0.0
  • Burkina Faso - 0.0
  • Republica Centrafricană - 0.0
  • Wallis şi Futuna - 0.0
  • Islanda - 0.0
  • Guineea Ecuatorială - 0.0
  • Insula Man - 0.0
  • Sao Tome şi Principe - 0.0
  • Camerun - 0.0
  • Antigua şi Barbuda - 0.0
  • Insulele Mariane de Nord - 0.0
  • Etiopia - 0.0
  • Comore - 0.0
  • Ciad - 0.0
  • Anguilla - 0.0
  • Siria - 0.0
  • Tadjikistan - 0.0
  • Guineea - 0.0
  • Coasta de Fildeş - 0.0
  • Mozambic - 0.0
  • Sudanul de Sud - 0.0
  • Republica Populară Chineză - 0.0
  • Grenada - 0.0
  • Insulele Falkland (Malvine) - 0.0
  • Vatican - 0.0
  • Insulele Marshall - 0.0
  • Micronezia - 0.0
  • Montserrat - 0.0
  • Noua Caledonie - 0.0
  • Insulele Solomon - 0.0
  • Tanzania - 0.0
  • Vanuatu - 0.0
  • Sahara de vest - 0.0
0
Tagurile:
Țări, România, coronavirus, carantină

Загрузка...